Cercetare pedagogica cosma

1
UNIVERSITATEA „ALMA MATER” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE,
SOCIALE ŞI POLITICE
Specializare: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
An: II
PROIECT DE CERCETARE
Disciplina: METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN
PEDAGOGIE
Coordonator Ştiinţific,
Prof. univ. dr. Mircea COSMA
Student,
Elena Filomena Todor (Grabcev)
2011 Sibiu
„Ai toată viaţa înaintea ta un şcolar pe care niciodată nu trebuie să îl pierzi din vedere:

2
pe tine însuţi!”
Nicolae Iorga
PROIECTUL CERCETĂRII
I. TEMA: „ METODA PROIECTELOR LA VÂRSTE TIMPURII „
II. PROBLEMA DE CERCETAT:
Analiza metodei proiectelor în activităti interdisciplinare la vârste timpurii.
III. OBIECTIVE PROPUSE:
3.1. Obiectivele investigației
Pentru a investiga de o manieră limitată, dar coerentă și sistematică efectele privind
influența metodei proiectelor în dezvoltarea comunicarii preșcolarilor, ne-am propus câteva
obiective generale și operaționale.
3.1.1. Obiective generale

3
- Cunoașterea influenței metodei proiectelor asupra rezultatelor obținute de preșcolari
- Identificarea influenţei metodei proiectelor asupra dezvoltării cognitive şi afective a
copiilor.
3.1.2. Obiective operaționale
- Determinarea influenței metodei proiectelor asupra rezultatelor preșcolarilor
- Identificarea factorilor care influențează coeziunea grupelor de preșcolari;
3.2. Dimensiunea investigației

4
Dimensiunea investigației a fost efectuată la un număr de 25 de preșcolari din grupa
pregătitoare de la Grădinița nr.33 Sibiu.
IV. IPOTEZE:
4.1. Ipoteze
Dacă se abordează folosirea metodei proiectului la nivel interdisciplinar atunci se creează
premizele dezvoltării capacităților de comunicare la preșcolari.
Din observații personale nesistematice, ulterior și din studierea unei bibliografii de
specialitate în domeniul pedagogiei, s-au structurat treptat câteva ipoteze de lucru, cu
caracter general sau operațional.
4.2. Ipoteze generale

5
- Metoda proiectelor prin activitățile interdisciplinare influențează hotărâtor rezultatele
preșcolarilor ;
- Consecinţele utilizării metodei proiectelor la grupă sunt numeroase, preșcolarii
dezvoltând implicare, responsabilitate şi integrare socială.
4.2.1 Ipoteze operaționale
-Dacă aş aplica metoda proiectelor la întreaba paletă de activităţi specifice
preşcolarilor,atunci aş reuşi să obţin un nivel optim de pregătire şi eficienţă al tuturor
participanţilor impicaţi direct şi aş reuşi să antrenez familiile copiilor, precum şi alţi parteneri
interesaţi de evoluţia copiilor în mediul educaţional din grădiniţă.
- Dacă toate activităţile bazate pe proiecte determină o abordare problematizată a temei
atunci va fi antrenată la maximum gândirea divergentă şi va mări disponibilitatea copiilor de
comunicare.
-Dacă se aplică tratarea diferenţiată şi se folosesc activităţi integrate atunci activitatea
copiilor este stimulată de educatoare, ceea ce influenţează pozitiv asupra rezultatelor reuşitei,
şi, atunci, copii sunt mai activi în procesul de însuşire al cunoştinţelor.
4.2.2 Concepte fundamentale

6
Câteva concepte fundamentale s-au impus în pregătirea și în cursul investigației în legătură
cu influența metodei proiectelor asupra dezvoltarii copiilor preșcolari.
Metoda proiectelor este o strategie didactică bazată pe interese, necesitate şi posibilităţi de
dezvoltare. Ea presupune lucrul în echipă, interacţiunea directă, dar şi brainstorming-ul, care devin
mijloace de bază ale procesului educativ. Prin metoda proiectului se lasă copilului mai multă libertate
de exprimare şi acţiune şi se oferă ocazii reale de a lua decizii şi de a-şi asuma responsabilităţi. Toate
acestea duc, implicit, la crearea unei motivaţii puternice şi la o implicare deopotrivă efectivă şi
afectivă a copiilor. Simplul fapt că sunt consultaţi în alegerea temelor şi se ţine cont de părerea lor ăi
face pe copii să aibă mai multă încredere în forţele proprii.
Învaţarea activă - obiectiv al procesului instructiv-educativ. Dinamismul fara precedent al
timpului istoric actual impune învatarea de tip inovator, care are drept caracteristici esenţiale:
caracterul anticipativ şi participativ. Cei patru piloni ai educatiei secolului XXI sunt: a învata
Să CUNOSTI, a învata Să FACI, a învata Să FII, a învata Să CONVIEŢUIESTI.
-Rezultate obținute –achiziţiile copilului în plan cognitiv şi afectiv.
V. METODOLOGIA CERCETĂRII:
5.1 Designul cercetarii

7
Pentru a studia influența metoda proiectelor la vârste timpurii am apreciat ca fiind indicată
folosirea următoarelor metode:
 Metode de colectare a datelor cercetării( constatative)- drumuri ce ar terebuie
parcurse pentru a srânge date, fapte, imagini., care srijină structurarea unui răspuns la
problema în studiu-
 Metode de măsurare a datelor procurate:
–metoda ordonării
–metoda comparării produselor activităţii
 Metode de evaluare:
–numărare(raport/procent)
-scările de evaluare(probe,teste)
-clasificare(bareme pentru itemi)
 Metode de prezentare şi prelucrare statistică:
-tabel de rezultate
-reprezentări grafice
5.2 . Prezentarea și descrierea succinta a populației studiate
Odată cu apariţia Curriculum 2008, se introduc noi metode de perdare evaluare. Metodei
proiectelor ,recunoscută de practicieni în educaţia preşcolară,cea mai în vogă strategie
didactică pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ în grădiniţă. Se axează pe
cercetare, stimulând copiii să caute răspunsuri la întrebările care-i preocupă. Metoda
proiectelor presupune investigarea unor subiecte propuse de copii, definite ca proiecte

8
tematice, în comparaţie cu strategiile didactice clasice, unde temele săptămânale abordate
sunt planificate exclusiv de educatoare.
VI. OPERAŢIONALIZAREA:
1. Definirea conceptelor:
Metoda proiectului este o metodă activ-participative, care încurajează plasarea copilului în
situaţia de a explora şi de a deveni independent.
Metoda proiectului se opune instruirii de tip verbalist prin concentrarea elementelor
instruirii active, prin acţiune practică,în grădiniţă fiind transferată ca metodă de cercetare pe o
anumită temă, îmbinând cunoştinţele teoretice cu activitatea practică.
VII. CONSTRUIREA INSTRUMENTELOR DE CERCETARE
Pentru reuşita metodei proiectelor se impune cunoasterea fazelor ce trebuie desfăşurate.

10
Am ales ca temă de cercetare metoda proiectului prin activitățile interdisciplinare în
dezvoltarea comunicării pe care o consider un factor esențial în educarea copilului preșcolar ,
în formarea personalitătii.
VIII. EŞANTIONAREA
Cercetarea pentru lucrarea de față a fost făcută pe un eșantion de 25 de preșcolari de
grupă pregătitoare (2010-2011)
1.aTabel grafic cu preșcolarii grupei pregătitoare
Grupa
pregatitoare
Nr. copii Fete Baieti
Eșantion de lucru
25 14 11

11
14
11
0
2
4
6
8
10
12
14
ESANTION DE LUCRU
GRUPA PREGATITOARE
FETE
BAIETISerie1 14 11
FETE BAIETI
BAIETI44%
FETE56%
FETE BAIETI

12
Preșcolarii celor două grupe sunt bine dezvoltați atât din punct de vedere fizic , cât și psihic ,
provenind din familii cu venituri modeste.
1.b Tabel grafic cu preșcolarii supuși studiului dupa starea materială și mediul
familial
Grupa de
studiu
Nr.
copii
Mediul familial Starea material
Organiza
t
Dezorganizat
Plecaț
i
Foarte
bună
Bună Satisfăcătoare
Grupa
pregătitoare
25 18 3 4 5 17 3
5.3. Experiment pedagogic
Pentru a putea observa de o manieră mai nuanțată rolul metodei proiectelor prin
activități interdisciplinare, am apreciat ca fiind mai potrivită folosirea metodei

13
experimentului pedagogic , în urma a două activități în care grupa de control a avut parte de o
predare tradițională, iar grupa experimentală a beneficiat de predarea interdisciplinară.
5.3.1Utilizarea metodei proiectului prin activități interdisciplinare îmbunătățește
rezultatele preșcolare în comunicare.
La această concluzie am ajuns în urma unui experiment pedagogic care a avut ca
punct de plecare obiectivele si ipotezele enunțate mai sus, iar ca timp de desfășurare două
activități.

14
Pentru că în grădiniță funcționăm cu un singur rând de grupe , am împărțit grupa
pregătitoare formată din 22 de preșcolari (trei fiind absenți )în două subgrupe, utilizând
tehnica grupelor paralele:
• Grupa de control (eșantionul de control) -formată din 11 preșcolari
• Grupa experimentală (eșantionul experimental)- formată din 11 preșcolari
Eșantionul de conținut a fost reprezentată de povestea,,Ciuboțelele ogarului’’de Călin
Gruia

15
Etapa constatativă a fost marcată de o fișă de lucru individuală în care au fost verificate
cunoștințele inițiale ale subiecților cu privire la personajele din poveștile întâlnite , iar
rezultatele obținute au fost înregistrate.
Fișă de evaluare
1.Lipește o bulină pe personajul negativ

17
Grupa Nr.
eșantion
Calificative obținute
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
Grupa
pregătitoare
22 17 4 1 -
Foarte bine, 17
, 4
Suficient, 1
Insuficient, 0
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Foarte bine Suficient Insuficient
Foarte bine
Suficient
Insuficient
CALIFICATIV OBTINUT
GRUPA PREGATITOARE
Bine
Calificativ obtinut grupa pregatitoare
77%
18%
5% 0%

18
După cum se poate observa, testul vizează recapitularea cunoștințelor deținute de
preșcolarii grupei pregătitoare.Este un bun prilej pentru a determina preșcolarii să-și
reamintească personajele povestilor.
După administrarea fișelor , copiii au fost împărți în două grupe, iar activitatea de predare
s-a desfășurat în același timp pentru a nu influența rezultatele, moment concretizat în etapa
experimentală.
Grupa de control a avut parte de o lecție clasică în care s-a predat povestea
,,Ciuboțelele Ogarului ’’ de Călin Gruia, am discutat frontal câteva elemente de interpretare,
am identificat personajele și trăsăturile lor de caracter.

19
La final, au primit testul de evaluare, iar rezultatele lui au fost, de asemenea, înregistrate.
Grupa experimentală a avut parte de o lecție în care s-au utilizat metode pentru
dezvoltarea gândirii critice.
Așadar, după citirea textului, preșcolarii au identificat personajele, au evidențiat trăsăturile
lor . Cu ajutorul metodei mozaicului preșcolarii, împărțiți pe grupe, au reușit identificarea :
timpul, spațiul, acțiunea, personajele, instanțe narative, discutând despre fiecare dintre ele.
Etapa reflecției a fost marcată de aplicarea testului de evaluare , același pe care l-au rezolvat
și preșcolarii din grupa de control, aceasta fiind etapa de control.
Rezultatele au fost înregistrate și comparate, subliniind câteva aspecte.

20
Testul propus preșcolarilor a avut forma următoare:
,,CIUBOŢELELE OGARULUI”
FIȘA DE EVALUARE
1.Ordonează imaginile ținând cont de desfășurarea evenimentelor:
__ __ __ __ __
2. Bifează imaginea care indică unde se petrece acțiune.

21
___ ___ __
3. Desparte în silabe cuvintele redate de imagini. Trasează câte o linie orizontală
pentru fiecare silabă în spațiul delimitat.

22
3. Desenează în spațiul dat ciuboțelele ogarului :
IX. CULEGEREA ŞI PRELUCRAREA INFORMAŢIEI, ELABORAREA
CONCLUZIILOR
9.1. Analiza rezultatelor cercetării
Centralizarea răspunsurilor la fișele de lucru, analizând rezultatele testelor și
analizând comportamentul subiecților în cadrul investigației, am reușit formularea mai
multor concluzii privind influența metodei proiectelor asupra rezultatelor preșcolarilor.

23
9.1.1Utilizarea metodei proiectului îmbunătățește imaginea pe care o au preșcolarii
asupra actului predării și asupra grădiniței.
Centralizând răspunsurile am constatat că toți cei chestionați au participat cu interes
la activitățile în care li se cere să lucreze pe perechi sau pe grupe, apoi să prezinte produsele
și să-i evalueze și pe colegii lor, deducându-se de aici că postarea preșcolarului în centrul
actului didactic reprezintă deja o necesitate.
În urma activităților, în care tehnicile interactive sunt des utilizate, preșcolarii au
dobândit încredere în ei și în cel de la catedră, s-au obișnuit să dezbată ceea ce îi deranjează

24
sau nu le este clar, au învățat să comunice și au înțeles că între ei și profesor chiar există un
dialog. Văd acum în cel de la catedră un îndrumător, un consilier, un confident și un sprijin în
orice problemă.
9.1.2 Integrarea metodei proiectelor în progrmul îmbunătățește coeziunea grupei de
preșcolari
În urma aplicării metodeo proiectelor, relațiile dintre copii sunt vizibil îmbunătățite,
aceștia continuând să discute pe marginea subiectelor abordate sau a produselor realizate de
ei chiar și în cadrul activităților liber alese . Se observă că și preșcolarii mai puțin implicați,

25
mai puțin sociabili ajung să participe la aceste discuții. Preșcolarilor li se dezvoltă respectul
pentru opiniile celuilalt, simțul responsabilității, al implicării și se observă că problemele de
integrare socială se ameliorează.
Toți preșcolarii (100%) au observat o schimbare în bine a atmosferei din grupă în urma
orelor în care se utilizează activitățile interdiscilpinare.
Am remarcat că preșcolarii se raportează la munca pe grupe în cadrul activităților chiar și
atunci când se văd prin ochii celorlalți.
9.1.3Utilizarea metodei proiectelor îmbunătățește frecvența preșcolarilor la gradiniță.

26
Centralizând răspunsurile am observat că activitațile dinamice, interesante determină
preșcolarii să vină cu drag la gradiniță. Am fost surprinsă plăcut să constat că activitațile pe
bază de proiect s-au bucurat de prezență foarte bună (concluzie desprinsă din răspunsurile lor,
dar și din rezultatele obținute).
9.1.4 Interpretarea rezultatelor
Etapa constatativă s-a soldat cu rezultatele următoare:
Grupa de control:
Grupa Nr.
eșantion
Grupa
de control
11 5 4 2 0

27
5
4
2
0
0
1
2
3
4
5
Serie1 5 4 2 0
GRUP
Suficient
18%
Insuficient
0%
36%
Foarte
bine
46%
Foar t e bine Suf icient Insuf icient
Grupa experimentală :
Grupa Nr.
eșantion
Grup 11 6 5 0 0

28
Experimental
6
5
0
0
0
1
2
3
4
5
6
Serie1 6 5 0 0
GRUP
EXPERIMENTAL
Suficient
0%
Insuficient
0%
45%
Foarte
bine
55%
Foart e bine Suf icient Insuf icient
Din graficele de mai sus se observă rezultate diferite între cele două grupe .
GRUP
EXPERIMENTAL
6 5 0 0
GRUP CONTROL 5 4 2 0

29
6
5 5
4
0
2
0 0
0
1
2
3
4
5
6
GRUP EXPERIMENTAL GRUP CONTROL
Foarte bine
55%
45%
Suficient
0%
Insuficient
0%
Foarte bine
46%
36%
Suficient
18%
Insuficient
0%
Foarte bine
Suficient
Insuficient
6
5
0 0
5
4
2
00
1
2
3
4
5
6
7
GRUP EXPERIMENTAL GRUP CONTROL

30
Comparând rezultatele obținute de cele două grupe, scoatem în evidență faptul că
grupa experimentală a obținut rezultate mai bune la testul final, ceea ce confirmă ipoteza că
utilizarea metodei proiectelor îmbunătățesc rezultatele preșcolarilor.
CONCLUZII ȘI IMPLICAȚII
1. PLAN DE INTERVENȚIE
Programa pentru activitatea opțională,,La gura sobei”

31
-Opțional interdisciplinar-
ARGUMENT
„A fost odată ca niciodată...” , „Şi-am încălecat pe-o roată şi v-am spus povestea
toată!” sunt câteva expresii tipice din poveştile pe care copiii noştri le aud tot mai rar din gura
adulţilor. Astăzi, când cartea tinde să devină o „Cenuşăreasă” a copiilor, a adolescenţilor, de
ce nu şi a adulţilor, este foarte necesar sădirea în inima şi mintea celor mici dragostea pentru
adevăratele valori, valori care astăzi par a fi desconsiderate.
Este momentul să apărăm cu ultimele forţe tezaurul cultural, la care oameni dăruiţi au
irosit ani de studiu şi de muncă asiduă pentru a realiza adevărate capodopere, care ne umplu
sufletul şi mintea de lumină, dragoste, credinţă, cunoştinţă, bucurie, frumuseţe, speranţă...
Cum putem realiza acest lucru? Răspunsul este simplu: prin educaţie. Menirea educaţiei este
aceea „ de a înălţa pe culmi mai nobile de viaţă omul, comunitatea etnică şi umanitatea, prin
cultivarea valorilor spiritului” ( Gentille, G. , The Reform of Education ).
În urma consultării ofertei educaţionale, cât şi a resurselor materiale şi umane, am ales
realizarea opţionalului „La gura sobei” (opţional interdisciplinar: educarea limbajului,
educaţie muzicală, educaţie plastică, activitate practică ). Mi-am propus, prin parcurgerea
acestui opţional, să îmbogăţesc orizontul lor de cunoaştere în ceea ce priveşte arta (literatură,
muzică), să dezvolt capacitatea de receptare şi exprimare orală, să imprim copiilor un gust
estetic şi un comportament pozitiv prin explorarea tărâmului fermecat al poveştilor.

32
Ascultându-le, povestindu-le, cântându-le acolo, „la gura sobei”, aceste poveşti vor deveni
nemuritoare. Micul ascultător va deveni un cititor pasionat şi poate un scriitor iscusit.
OBIECTIVE CADRU
1. Educarea interesului pentru carte, creaţii literare prin înţelegerea frumuseţii şi armoniei
limbii române în diferite genuri literare;
2. Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic;
3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica din perspectivă lingvistică, plastică, muzicală şi a
artei dramatice.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
O1- să recunoască şi să denumească elementele distinctive ale unei cărţi;
O2- să asculte şi să reacţioneze adecvat la poveştile transmise prin citire sau povestire;
O3- să discute despre cărţile citite ( personaje, naraţiune, epilog);
O4- să demonstreze înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi: repovestire,
dramatizare, desen, joc de rol;
O5- să-şi confecţioneze singuri o carte în imagini;
O6- să fie capabil să creeze el însuşi(cu ajutor) mici povestiri şi dramatizări.
CONŢINUTURI. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Lecturi ale educatoarei;repovestiri;diafilme;teatru de păpuşi;dramatizări; joc de
rol;convorbire;activităţi creative (desene, confecţionare- măşti, puzzle, labirinturi, etc.).
Texte suport:Greierele şi furnica, de La Fontaine;Ciuboţelele ogarului, de Călin
Gruia;Amintiri din copilărie, de Ion Creangă;Fata babei şi fata moşneagului, de Ion
Creangă;Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, de Fraţii Grimm;O mare şi frumoasă prietenie.
Eminescu- Creangă, de Dumitru Almaş;Scufiţa Roşie, de Charles Perrault;Turtiţa, poveste
populară.
METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE : joc didactic;povestire;organizarea unui
carnaval;expoziţie cu vânzare a lucrărilor realizate ( măşti, colaje, desene, cărţi de poveşti
confecţionate);jurnalul grupei;albume cu fotografii;portofoliul „ Poveşti la gura sobei”
X. PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII

33
Această metodă derivă din managementul de proiect, în pedagogie fiind transferată ca metodă
de cercetare pe o anumită temă, îmbinând cunoştinţele teoretice cu activitatea practică.
 Conturarea proiectului se va întocmi “harta proiectului”, respectiv redarea
schematică a planului tematic pentru subiectul ales şi subordonările dintre teme.
 Timpul suplimentar-pentru documentare
 Timpul necesar pentru comunicarea cu părinţii, cu reprezentanţi ai comunităţii
locale
 Organizarea unui centru tematic
 Promovarea unui învăţământ diferenţiat
 Promovarea unor metode active-participative
 Constituirea si folosirea unei “hărţi” a temei, care să fie uşor “citită”
 Nu educatoarea fixează graniţele a ceea ce trebuie să fie copilul, ci el singur este
cel care stabileşte cât poate şi vrea să înveţe.
 Curiozitatea preşcolarului şi efortul propriu sunt antrenate la maxim.
Lăsând la o parte greutăţile pe care le poate întâmpina educatoarea, cel mai important aspect
rămâne efectul acestei strategii didactice asupra copiilor.
Astfel, în , plan cognitiv copiii: primesc o abordare, o viziune unitară asupra lumii (lucru
deosebit de important dacă ne gândim că, mai târziu,în şcoală, învăţarea este realizată pe
domenii);
 căutând informaţii din mai multe surse, referitoare la aspecte variate conform
hărţii proiectului, ei îşi exersează puterea de analiză şi sinteză.
În plan social sunt puşi în situaţia de a colabora între ei, li se dezvoltă spiritul de cooperare,
de apartenenţă la grup, socializează:
 implicarea comunităţii locale în desfăşurarea unor proiecte lărgeşte sfera de
integrare a copilului în social, îl ajută să cunoască şi acele aspecte specifice
unităţilor respective (Primărie, Unităţi de pompieri etc.);
 în educaţia copiilor se manifestă o unitate de ţeluri din partea grădiniţei, a
familiei, a comunităţii locale.
În plan afectiv copiii capată încredere în ei, li se dezvoltă simţul demnităţii şi autoaprecierea,
atunci când cele propuse de ei sunt luate în seamă de toată grupa şi analizate;
 se formează conştiinţa de sine prin raportare la alţii;

34
 trăiesc sentimental de solidaritate cu colegii de grupă, dar şi pe cel de bucurie şi
de satisfacţie.
Avantajele acestei metode: dezvoltarea capacităţii de a opta şi a lua decizii, educarea
iniţiativei şi spiritului de independenţă a copilului, dorinţa copiilor de a cerceta şi găsirea
soluţiilor de către aceştia, stimularea comunicării copii-adulţi, copil-copii, contribuie la
dezvoltarea unei personalităţi armonioase a copiiilor.
În loc de final
"Copiii învaţă ceea ce trăiesc!
Dacă trăiesc în încurajare, copiii învaţă să fie încrezători.
Daca trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iubeasca.
Dacă trăiesc în aprobare, copiii învaţă să se placă pe sine.
Dacă trăiesc inconjurati de recunoaştere, copiii învaţă că este bine să ai un ţel.
Dacă trăiesc împărtind cu ceilalţi, copiii învaţă generozitatea.
Dacă trăiesc în bunavoinţă şi consideraţie, copiii învaţă respectul.
Dacă trăiesc în prietenie, copiii învaţă că e plăcut să trăieşti pe lume."
-DOROTY LAW NOLTE-

Cercetare pedagogica cosma

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to Cercetare pedagogica cosma

Similar to Cercetare pedagogica cosma (20)

Cercetare pedagogica cosma