https://neculaifantanaru.com Esop - Fabule (sabia intelepciunii) editura vestala

1. n$op
Dupd cum nu se gtie dacd Homer a fost cu
adevdrat creatorul marilor epopei ce-i sunt
atribuite, tot astfel nu se poate afirma cu certi-
tudine cd Esop este autorul fabulelor puse pe
seama lui.
lncontestabil e insd cd sub numele sdu -
aureolat de legendd - Demetrios din Faleron a
adunat, in secolul lV inainte de Christos, tot ce
i s-a pdrut mai valoros ca pilde gi parabole cu
circulatie orald in spiritualitatea greacd.
De atunci, de doud milenii sijumdtate, sabia
inlelepciunii lui Esop lovegte continuu in relele
umane, modeldnd sufletele si caracterele, indi-
vidul gi societatea.
Pe calea aspiratiei spre mai bine, a
desdvArgirii, Fabulele lui Esop au fost imbrdligate
de toli mariiinvdtali gi au rdmas pAnd astdzi una
din cdrlile esenliale pentru formarea spirituald a
oricui.
tabule
SABIA
ixlelercruNr
TDITUI]A VT6T,LA

2. Coperta de DONE STAN
Editura VESTALA
rsBN_973_9418_t4_7
@ Toate drephrrile sunt rezervate Editurii VESTALA
ESOP
FABULE,
Editia a doua,
Sabia infelepciunii
Traducere' din limba greaci veche,
prefa{i si note de
TRAIAN DIACONESCU
@Editura VESTALA
Bucureqti, 2000
n I i rw.Ftu.k
flqupuld'ogogrnl
f ed"-Hff :-=,*:-i,p*:#il:=v

3. ESOP $r FABULA
E,LENA
Fiului meu Bogdan.
Esop a devenit o figurd, legendar6 i. care elenii vedeau un
inteGni'descoperitor (er$etrfl-,at fabulei' Documentele despre
;i"''r#; ;;il^ l;;JH;e"ei posteritatea le-a brodat o aureola
im;;ffid:-H"ioaot, "oiti"o,iqtp.
t9 cwteza..a Rhodoais'. afrmE:
,,Ea este de neam ttu",- t"Wu L'i lud-otL fiul lui Hepaisioqglis'
un b[tr6n din Samos, to"-aqu de sclavie cu Esop fabulistul
Ocrro"6ftl,
-a"i qi acesta a fdst sclavul lui ladmon' culn se va
;;";.i iitdate; cbnd-locuitorii din Delfi au dat de veste irn
;;;;6t;F ratta*i pot"""u unui oracol, -antune'
si vin[ cel ce
;;;de in drept sa primeasca banii de rdscumpdrare.pgnFu
uciderea lui Esop, nri t"; ilfbtlsat {peni altul decdt fiul fiului
l"l
-r"#;;" un iit tudmon, si i-a ridicat: asadar 9i Esop a fost
"i'rrillairii.^'
i;aJ;"i.tutti rnartu.ii razlet6 care ne-au parvenit
;il";ti"htt"i"2 s" bat ata pe informaiia lui Herodot sau adaugd
;6"ffi-;;rorittil", dar neintemeiate pe- prolg,si nici,ne .11t
""*" a" autoritatea lui Herodot. Importan(d deosebttS peltttt.Dogll?
i,r.rt"t"lo.. alaturi de textul lui Herodot, prezint6 mArfuna blzantlna
l"i"i"sJi^4"., ,F;.p era samian sau sardinian' Eugeiton spune cd
a t-ost mesembrian: aitii ca era frigian din Cotyaigm; .a ajuns
;" b
""il ii.ry;;o-' q i- J esc o pe ri tor al-fab u I el or ( er5pen6 l.oy'v). A
ffi;; ;&;; di bt"."t,'"-" I-a prefuit' La Delfi a fost ucis
pe nedrept prln a "care
de pe st6ncile fedriene' in wemea celei
il_;-H:;'oli-piua". u"i1 'rpo" c5 a fost sclav al lidianului
i;;"; u4li
-"a
i.t .nt:ri oarecate Iadmon din Samos' la care era
".r^"a
'ui 'Rhodopis".3
Se observd cE Suidas' -
fa{5. de Herodot'
adattga
'date noi, legate de locul de baqtind (samlan' sardlruan'
ffi, cap. c)o(XIV, traducerea Felicia Van1, Bucuregti,
1961, p. l9l.
2 Originea tmcica a lui Esop o sustrn, pe l6ng5 Herodot (op' cit' II' CXXXN)'
S g"."Jfi din pont (nepi Zoltf' X, X)-, schoiiastul lui Aristofan (Pdsdrile, 4'71)
I il;;;;;'irliio" Lui"o,,, p. ss. originea frigiana insd o intilnim in izvoare
;;T;;;;;;;";'r"a-, ni""
'Ciry.o*to-,
Lucian etc. Pentru alte informalii: M.
Noygu-{ Le fabte antiqlrc, I, Kobenhaven' 1954' passim'
3 Suidae Lexicon, gmece et latine, Flallis et Brunsviage' 1853, tomus prior' pars
altera, p. 59.
Prima edilie a acestei lucrdri a apdrut ra Editura univers, 1972.

4. ESOP
FABULE
{gsembrian, -Tgi*), _de peloada in care a trdit (inainte de
*y!ii* U,,tOa, si. despre felul mo(ii (aruncare de pe st6nci).
r-.'rn manunrle de mal sus se poate reconstitui o imagine plauzibifa
a vie{ii reale a lui Esop_, at iarei contur, i" u"rrt fi;4ii ;., ;"va incorona cu nimbul legendei.
. -Inceputurile
fabulei se pierd in negura istoriei. Ed. du Merill
!t.J-..Sj:tmm^' .presupyn cE originile fabulei provin din perioada
pnmrtrvd, cAnd omul nu se detasase de naturl gi crbdea in
supranaturalul incorporat in fenomerie sau animale. Acesti ini;it"ti
nlr.au av*t ins5, dupd culn se stie, o in{elegere clard'a f"-b;i;i;
gic-i s;ag preocupat, in realitate, de originei pJvestiriloi *irrruf[r,
Fj,,t:rditlilgd insd timpul mitic de tiripul istoric, Orrlri"
"O"rlij"lraDuler". ln contact pennanent cu natura, omul a surprins
;^arllerislciff e;entiate ale unor elemenre si, in credinla,u ,riilirG,le-a ihsufletit. Fabula avea la inceput un caracter miiic. Depdsirea
animismului. s-a pekecut tlrziu, cAnd omul, inleleg6ndu_;;" ii;"ca subiect
.gi
natura inconjuritoare ca obieit, a iriceput .a i"n""i"relatule sale cu natura Ei societatEi 'in mod estdtic, nu mitic.
Datoritr ivirii conqtiinfei de sine a omului gi a desprind"rli
"""r-t"i"
t
de naturd, elementele mitice r"n""iut* i" Ltiua itr"6p J niir"ri."*" i
ca- elemente etice, reprezent6nd binele sau raul. estfel 'f.b;I.
dobdndegte posibilitatea de a oglindi.alegoric natura Ei
"o"ngui"!iuraporturilor felurite din anumite societ5fi.
. ..Ivfllti cercetdtori soc.otesc cd leagdnul fabulei ar fi orientul _
rndran',.egrptean, rudaic, -.de unde ar fi trecut, prin ionieni, Ia
etuopeni. Amintim insd c6 cele rnai vechi texte sa.tscrite ae auirtei
nu depd$esc anul 300 e.n., iar ceamai veche variantd
"
p""ii"iiii"i
quTe Tantrakhyayika, provtne din secolul A nl_tei i.;."1- ;;cand cea mar veche culegere greacd, atribuitd lui Esop, coboara
in secolul al lV-lea i'e.n., iar fabq! greacd scrjsS' in secolul al
Vlll-lea i.e.n. Descop"*Lt*qi-p"UUtit"u unor texte cu fabule
#;iil;T.#'di""r;;;l;iur vti-r"u i.e.rr., precum si a unor colec{ii
de oroverbe ,rr*"ri"rr?b?;;;;i"i; >ivttt-t"u i'e'n'' .cu toate
il"#;;;i"";"i;ili; i"*i, nu lsmru'esc. originea orientald a
ffi;il;-';;; mai oegrau"a, ciriulatia motivelor in lumea veche'
;;;i&.# cd at6t i" ffituftu orientaLd cdt qi in literatura elen'
au circulat fabule popuilt; t"toL in^itlte de atestarea' lor qi
",i
p-ri.rit"1"" i"""pridi"i fabulei nu se poate stabili cu cer-titudine.
Perzenla tauner oneniai"" i"
-AUuU
greata poate f,t o- provenien!6
tdrzie in raport cu
"p*lJig
-fuU"t"i
pE patnaitt elen' Th' Benley si
M. Miiller au aratat, f,e''U"na drep'tut9, cd inceputurile {abulei
nu
oot fi atribuite unui singur popor' indtan. sau european-'
"-' Fil;il;i"na
-i-u
cbnstituit ca specie literare' indeos:bi' in
o.o""iJ^*ietuiLi f"rci"ti""' fui"nt"t lui. Esop^ a' contribuit la
itituiirlattt";"?j gi"f"it-" fabulei anonime' imnunln$-1 :," jg;::q
J" rii"' stit6ioaie, aqa cum mai inainte. num-eroqi
":ii
q:-Tl:::t
;;"
";;diH;me.' inbilaserd, ca specie- literarS' epopeea' Exrstenta
,iliri"i.ti.t AU"listc irec inainte^de^ Esgp e atestat' cum. se Etre'
il-H;;a n rrii.r,
'i-5t"rilroros.
in fa^bula elend arhaic6. unii
cercet6tori au incercatY'ra .irti"ga, pe criterii teritoriale gi artistice,
;;;;;il-d; fabui;,;*" Fu6'jtu anticd anecdoticd - 9i fabula
ionicd - morabzatoii. Aceasta din urrnd avea un caracter oral'
il;; *;i-ia-il de- plinius Epistulae, II' 20)' Existen{a .unor
["r?lii.l,ri'orlflr]r,u;tt, .u *' rbpertoriu fixat. modificat stilistic
in functie de subiect si circumstante, e .
confirmatd de Ari-stofan
( Phtntc l7? P[reril" fiiof'oeifot care sr'rsfin originea cultd a fabulei
:ffi'."f, ;;ii##;;i A;i"-U tt"dilia oiala srj'nt pulin verosimile.
+;d,"t-'t; *"-.u lui-Giiofan, al6tuh de povestitori orali, a existat
Ji}t;bilH?;i"il;i"-;;'a,'r"pt relevat de acest autor in piesa
Pdsdrile, 472.
' ^;idtn l peripatetic Demetrios din Faleron a alcdtuit' spre
rm^,iil,i-t"*dilt-"iit-Gu i'"'tt', .pri1n3 culeger-e de-fabule sub
numele lui Esop urmerind, pe linii lui
^Aristotel
9i Teofrast" si
;;1"*; .ttt t"ru.i. fbili.ti;ti; care cdzuse in desuetudine qi totgdqti
,i,.oE
"- E"oril., d;--;;c6 material pentru argumentdri". In
tr-E*n"",D.babylonischeFabel'irtMitteilungencleraltorient'GesellschaJi'
Il, 3, LeiPzig, 1927.
2 E. I. Gordon, The Sumerian Proverb Collection' in Journal of
'the-Am-eriean
oriental society, %, tslii,,'-El-'itierian Animal proverbs and Fables, in Journal
of Cuneifomt Sudies' XII' 1958'
3 Th. Benfey , Das Paniatantra, i|nipzig' 1859' 9i M' Miiller' The Migration of
Fables, Lelbzig, 187O.
4 R. S. Kovacs, The Aesopic Fable in Ancient Rhetorical Theory and Practice'
Urbana, 1950.
I Edelstand du Meril, Histoire de ra fabre dsopique, in Foisies in1dites du m,yen
rige, Paris, 1851.
2 Jacob Crimm, Reinhart Fuchs, Berlin, lg34 gi Deutsche Mytologie, Berlin,
1875,
3 Aceeagi confuzie: Th. D. Sperangia, Fabula in genere Si fabtlistii romilni fn
specre, Bucureqti, 1892; I. H. Rddulescu, Curs de piesie generald, Craiova, lgg3;
Cr. S. Negoescu, Fabule Si fabulisti, Bucureqti, l90S;
-bn.
Cardas, foiuto-in
Iiterahra romdneascd, Bucuresti, 1934.
4 .M..Mgchlano, L'origine della.favola grece e i suoi raporti con le favoleoytg.nta-li, Trani, 1901 gi Fr. Ribezzo, Nuovi snrdi sulla origini e la propagazione
delle favole indo-elliniche communemente ditte esopiche, tiapoti, t9bt.' -
5 G. Landsberger, (Jntersuchungen iiber das vaterland der Fabel in Die Fabet
(e^s_^sophos syrisches originar der Griechischen der artorient. rau*n"n, p,ie,
l 859.
6 M. Winternitz, Geschichte der indischen Literatur, Miinchen, 1922. r

5. compendiul sdu int6lnim fabule care au fost create atat inainte c6t
$! dupa moartea lui Esop gi, de asemenea, naraqii cu o aunaalegoricd mediteraneana
:?i, qi orrcntaia. rtod"!iJ'-i"-iuu",rr"*p.r,
in circulafie de Demetrios bin
'ateron
a stat ra temelia unrinumeroase imbogr{iri, traduceri si prelucrdri, ain antictrit"-t" p*aazl' .
in literatura elen6, poezia atinsese culmi epice si lirice prin
I:T:r ;i_ Hesiod, prin-pindar si Sapho,-ca"i';;";; Iir.rialiri
f:_:_ulu"l'u trmrd, sub forma unor maxime atribuite celor saoie
mteleplr $r, mt ales, sub forma fabulei atribuite lui Esop. Sd;j;im care apare Esop e_ste secolul poeziei gnomice. Acum'cei gapte
in{elep{i igi redacteazd inlelepciuriea iri ni-"roure precepte. Epoca
:"i:r""f:.."^re13 de morah este propice infloririi aJ;Gi. -d,
,ca sl Jocrate, nu urm^drea reputafia de scriitor ;i, de aceea. inweme ce contemporanii s[i curtivau versuri, er s-a'limitat ra pioza,
anurne morald, devenind {r ferur acesta un prec'rsor ar prozei
artistice elene si ..oopene2. Motiyul
"p".iii.i "al;; ;rdi',e
"prozei erene in raport cu poezia
"r*i^u-iort
surprins de A. croisetin structura jntim; a acestor genud3.-vigme 'de_peste
;"
-slJJl
pilT lt]:.*" greaci va rdmtuie in faza i""er"a.it5.,- Ja"]"u,rio.,r,
sar scnau aproape cum vorbeau, preocupdndu_se, irra"or"Ui,
-a"
adevdr, nu de Frumos.
Retorica anticd, de la.Aristotel, Cicero Ei euintilian, p6n5 laTheon,-Hermggenes gi Aphthoniur,'i""tna sd considere fabula ca
g figurd de stil, cu siop- practic, gi, impGt, ca un fenomen static.
Acest mod de a considq"
.frlgiq p"-rp"trat secole de_a r6ndul,
a fost modificat in secorul al xvftlt"u'- .r, toate cd Boileau nuse oprise asupra faburei i1 Arta poericd - pe temeiur faburei cieatein secolul al XVI-lea de Leonarfo d; Vin;i ,i, -uiuf"r, l" ,"""T"fal XV[-lea de La Fontaine. in studi'l sdu Abhandtunsen tiberdie Fabet, Lessing. $upr ce arrarizeiii .p-iir" *i.J.i;"-iio."iii,formuleazd defrnitia fabillei nt"'rn".' ,buia ."aui.- *-p.i"cpi,etic general iu ""
caz special si ddm acetuL caz realitate si
compunem din el o poveitb prin care se recunoaste principiul
general, ahrnci acea compozilie se numeste fuil;Z:'pJ;il;"Lla fabula lui La Fonraine,-^H. Taine, i rniiri" a" iiy"ti"-fiZtlqi",reliefeazd structura fabulei poetice:,i""urta f"bri;"';{;"rei;;
I Pentru informa{ii amdnuntitl E. Chambry, Ilotice sur Esope et tes fabtesisopiques, introducere la Esope, f1bf, l9ns,l'SZl,9i e. A. e".i, Ht";;;';;;i"Life and Fables of Aesop, Haverford, 1936.
Esudios sobre lexico de las fabulas esopicas, Salamanca, 194g.
3 A. Croiset, Histoire de la litterature grecque, paris, lg9g, II, p.477.
4 G. E Lessing, Iferke, Reclun, Leipzig, 1759, lI, p. 362.
natura pe care o guvemeazd logica, in care ruritatea cauzei
or6nduiegte varietatea"'efectelor _gf i,.
"3t"
varietatea efectblor
insufleteste unitatea cantzei, care intereseazd ca o fiinti vie qi ?qre
i;.##t";* t"ti"""tt.nriste fabula lui La Fontaine"r' Profilul
ffi;.it;"ft"i-u'lntuit, in Prelegeri.de esteticii, filozotul I y
il;;i: i;d;il "topi"a
se disting; prin ,seprezentarea unei stdri
oarecare a natunl vri qi nevii ilu
-a
unei intamplari din lumea
anlila "*"
,,r, e arUitrhr ndscocitS, ci luatd, pe-by4 de ob^s:ryalte
ftJ"la. u* curn existi ea in chip real, 9i reprodusd in a;a tbl inciit
;;;;;";;i; ai" .u o inv615i'ri generald cu privire la existenla
;ffi;1 ia?ti-iu-Au"rei esopice est-e adesea naivd sau arbitrard,
;;i ;;ti /" iito ao""i prezint in fabulele esopice l" -"-"-T1tL^l?t
ficrmd sau i15 un caracter sters reprezentdrii Sau' uneon' Se pomveEte
;;;;;;;"r"te, itttto"ai - pt'itu
-fi-sco.1;6
din fabuls mai curind
o i""aptu.aopusd sau mai m.tite invs{dturi"z' 9t":i*TI'l:-T:1.":"
amintiie mai'sus, marturisesc depaqirea punctulur de vedere retonc
si aoaritia. intr-o anumitd m6sru6, a unul relativism istoric: fabula
;";r;i;'J;;ita ." irg*a de stil Ei nici ca specie literard static6.
in lumina acestor opinii despre fabulS' incercdm cateva apreclen
A" *t"-Uf" privitoire la aia alegorici 9i concept'ia despre lume
implicatd in florilegiul esoPic.^---'FuU"fu
esopicfa pus in circula{ie numeroase tipuri alegorice
"-",
t"U -ur"u faunei lau florei, surprind prin adevdr sau verosimil'
rtlo.iufiiuf"u esopicd J" ttt"tnguture.ategorica a unor
"universalii"
rno*t" si-a cAstlgat ttaioi"i", &n anlichitat" p.a1a azi' imprumut6nd
,,criteriilor etic6 tnria legilor naturii"' Personalele
"t"g?l:: :::l]::'
recrutate din faund sau flord, nu se retin prin valoarea lor rntrmseca.
;ii;;;;;t;.u psihologicd, aqa cum se intamnls in fabula modemd'
5i;ru#ft*ti" ]|i-i"g"ti"a Ace^laqi fbnomen il int6tnim ;i
i; F;dt", mmtai
'"a aU"titt l btin, gandind, prin .abstracliuni'
nu
reuseste sd inlature, toid"ur.ttu, discordinple dintre idee Ei personaj'
XhH;-"*;;i&-'e- a.monl,ata cu ideea, .dar nepoetizatii ,qi
;;irft;id";ii"[ni, Wr.-. u determinat pe unii exegeli sd creads'
i-rr"*a cu A. Croiseg cA fabula esopicd este ,,aproape complet
;ffi;; il.;;; li;;;; * "u
,,n-u'"'i"te'es decai pentru fondul
i".*titof'a. Aceastii opinie reflectd insd dintr-un punct. de vedere
L:,"ti"i tp""in"rrt literar al personajelor aleggrice esopice care se
."i-itti"t"'t" in intimitatea structurii lor artistice'
"-' sil;-t * "-uu.i
esopice are o configuralie particulard in raport
FABULE
1 H. Taine, La Fontaine et ses fables, Pais' l92l' p' 327'
2 W. F. Hegel, Prelegert de esteticd, trad' de D' D' Rogca' Bucuresti' 1966' p
393.
3 Sanda Radiart, PreJald la Antologia fabulei romdneSli' Bucure;ti' 196l' p' 6'
4 A, Croiset, oP. cit., P' 476.
ESOP

6. lll0
FABULE
cu. naratia lui Fedru si a fabulistilor modemi. Naratia esopicd e
sobr.- si_ precisd. cu un lexic propriu si expresiv,-".fi*""'"i.rta
lf lu9a, P*."9 pe frecv-enta verbelor sl raritatea epitetelor, orJonor""
lipr:l9l
togrca_$r na-h5ald. Fedru imbogd{estc re}.,nica csopicd tineard,
selecteaza amdnuntul,.rdstoama topica vadind ceffe inten(ii estetice,
3:: ,l*t=- pfRasgn p..sihologice. imbind nararia cu dialogul,
alcafumd scenete vii, utirizeaza savant verbur, apropiin,c ,u""&iu
ac{iunea. Esop ne oferr elementere povestirii, ''e introrlircs'in
culise, nu se disimul.eaz6, c.olnfet dupi personaje, ci t g",-;;
""p6pusar,.firele actiunii, ruminAnd sensul aiegoric. Stilur aitl.t unur.
extrem de rar in afara replicii finale. La Fedru, i" _ott"-aTJ",povestirea este inlocuiti Cu
.
dialogul dramatic, ;"lir;6-;;
-JJiu,
j1 ;lglrcatiile-regizorale cu jocul ictorilor. ertu ftt"r-a pr"ns;;ra
m t'edru va fi valorificata, ra o nour altitudine, de Li Fon"tain".
_ Specifrcul moralei lui Esop este, de asemenea, diferentiat.
Fedru localizeazd morara, ii imprimi un caracter r.u", Lpi"rl"ia"a
gi"9ll* :ytllui,pdrruns de importan{a datoriei S Al-i5".it"-T"ta
de nedreptdli'. Plasarea.moralei ir.l,fa{a,
"a
un ,,i propos,., sau la
s{Dr;it, ca un corolar, qi. rostirea ei de *n personaj'din AU"iJ-ru,,
de unul din afarl determind o anumitd graaalle
";;";;i;6;r#Morala glopicd n-are leg6turi structuLld cu nara,Iia, apt .Et"rrul,
printre al{ii, de Hegel,
.ci, sub formi pareneticd tO i.tyog bia.i*Lb,
sau mai frecvent, sub
.form5. paradigmatica (6 iOi"g
-Onf,
Iinlesneste, prin caracterul sdu imperso"nal, uneori .rui' iu., Lrriu,
gbitrar, in{eleggrea ac{i'nii alegorice. Morala pu.ualgmutiJai .r'rdspuns_ integral. alegoriei, iar morala parenetic5 trr*irr"ura ,"f""ti"o lahrrd alegoricd. Morara esopicd reprezintd, deseori, o reactie
QF..de_-hgsemonia religioasd qi t"i."in
"rr"i'i";;;;;iart r"ir"''"vielii. Elaborati de pdturile umile ale societdtii, ;r;*- ;;;""convingerii in realitatea sociali imuabild, oferini i"ii--"t"'r"
"*ianalize pragmatice si rafionarist"2. Esop agazd individur in ..i;;i"cu semenr sr ir aratS cum sd se compofte in diverse circumstante
ale
.
vie{ii. F6dru sublin i*a iaillll"
-
"5"".",-r"ir;;;";; t##;,mai cu seami, un rol singular, indreptat, uneori, ,pr" u"tourruti"a.
Esop relevd.relaliile generale convins ctr raporhrl dintr" inai'rrrri"
lluctuant pnn jocul circumstanlelor. Esenla firii omensti, dupd
I"4, ".onsp
tn adaptarea la mediul concret_istoric priri u"tlul"sr reflectre- Esop' urmdrind.regile normative ale naturii, preconizeazd
armonizarea raportului dintre indivizi. Fedru *" 'u""""i"- a"
I .
PenAu. Fedru: C. poghirc, Fedru _ pioner al fabttlei literare _ introducere la
F.edru, F-abule, Bucuregti, 1966, gi r. vit-, originaritatea lui Fednr in stuerii de
lietaraturd universald, VI, Bucuregti, 1964.
2 A. r. Penna' La morare deila favola esopica come morare deile crassi subarterne
nell'antichitd, in ,,Societa.., f Set, p. qSS-slt.
amdriciune, revoltii sau resemlare ironic6, rSsirite din luciditatea
cu care priveste **"u lui Tiberiu Ei Caligula .care .strivea
i,iOirit"ft."ilr"p"i"n""ia iAeile unei societEli in aicensiune 9i codul
ri" -o*f, cladit pe. temelia mlsurii qi prudenlei' impiicd a$esea
vigoare qi optimism' ^ .-:t^-j..r ^^^-:^'-""Co"d"pl[
despre lume care lumineaz5 floriie-giul esgqiu
oslindeste modalitatea O" ga"ait" a oamenilor.-simpli' deosebiti
;3ffiffi ;;;#;-;l; niorlog"i elene. caregoriile etico-filozofice
* binele, r5ul, virture; ;;. - strnt incorporaie in forme alegorice
di""";-!i-rtto.ao"uL
-i"rqiilo.
sociale in care omul antic i'i
trdieste viatal
on sumbru' in fabulele
Conflictele de clas6 sunt rare El au ecou surnolu' rrl. rduurlr
Pd,,l"r';i";i-iirio"" tt,'-r iiary' il ;.i' po-rumbeii' Coada .si t npt t I de
.carne se recomandd .t"aitta Aia Je stdpAni, iar in fabulele Mdganil
"'i'';d i r;;;' i."fitair" i, n ea' s i van dro'n'7 sc preco nize'azd impicarea
:'"t1ffifi";"1.ie ;&i;. 'Art.oti insa,
-ci
in fabulelc Porumbila
;; ;;;;;" Earbatut ;7'i*";; arldgoasd, Preotii cvbetci' sclavia
b condamnatS.- -
Rel4iil" dintre pdturile social-plofesionale, chlar !1. cumpene
trasice. sunt strdbdtut;; d"-dtre in bine' autorul sublimdndu-;i
ffffiti; ti;:#T;ft'$a"q*;".-1lF:' {iescd rumea p.estri16 a
r{"i"ia1t *ii"", iram*i, natbitori, tdbdcari' corlbieri' ''rejitori etc''
lumineazd cusurlrn .nat*t" sau vicii tipice: avarilia' 1CIo1an1a'
i""";iiu- demasogia etc. Modul de alegorizarc - apologut' cu
li#;1# ;: ;;"Ihb.6 propriu-zi sd, c u, fersonqj 9 .
n?Tr{ rqfl gcti
il;;G; dc',relalii ,""t.:gi.! care ingaduie individului" limitat la
orooria sa condilie, ti-t""folottascd"de acestea ca de un ac de
il;;E al cdrui nord e in[elepciunea practica'
"-"i"pitt1"f. ai"tt* oameni sunt concepute ca o luptd necontenitd
in care to(a p"*otaiufa n constiruie individul' Conflicrul
i""a"*L"tui Ji"tt" Ui"" qi r6u se rezolvi ptrin-un triumf -aprgqPe
succesiv in care totuil
=.aui predomind'
^
Fabula care deschide
ctrleserea de fa!5 - Sii"tn ii riul .' -sugereazl'
ca un semnificativ
;;;iil- cumodnl ulterioard a cd(ii' lndividul e ttn strateg care nu
fiJoi? r" i"i'ta'p.i".lpli e""i*te,'ci interese pt"pli' Y'd*TJ..Pigu
pri"t"n;" cu' ,.uipea,
-aaiii rapeqte puii', lupul ?tt" :1-T1"]:l..lt9
hicptate, dar nu e genetos' nevdstuica in{elege nev!no-va1la-:o"^o^tl1*t'
j;;'';;:i .*ial i"ir i;i-"L'pa prietenii'pimotiv cd e leu' garpele
---s
!Fentrurealismulaltziiloristorice:L'Hermann'Phddreetsesfuhles'Leiden'
1950, iar pentnr realismul aluziilor psihologice: P' Lorenzi' Fedro' Firenze' 1955'
2 Pentru comparatie cu fabula indiand: W' Ruben' Das Pantatantra und seine
.l4otallehre, Berlin, 1959.
3Analizadetaliatl:J.Vogt,sklavereiundHumanitcitimlclassischenGriechenhtm,
Wiesbaden. 1953, qi t. A'"Lenlman, Elementi ideologhii rabov v bynill-lzona
iin Vaprosi anticinoi literalurt i classiceskoi flologhii' Academia i'*auk' 1966'

7. l3t2 FABULE
$shite puii .d.e rdndunici chiar in interiorul unui tribunal etc.
l":iT:lg" ui j::y:ltr" tn.tuptr, .chia' $i i" fbF
"""i
rorp rup#o-",e o conor{le esen(rard a victoriei. scarabeul biruie vultirrur, broasca
testoasl intrece iepurele lg $ga, "t".q"f--pa"ll6tf i_,rfiiu,fimitand-o la caine, mdgarul ucid-e iupur-care face pe veterinirur,
berbecut se sat'eazd punzna pe rup ;:i-"a"t; ;;. {ui;ilr"li".nu are.in _vedere, -1$a.curn am afirmat, rnAiuiauf in-ri"!i'"i
rRorturile dinrre indivizj. rzvorur tragicurui ii;";il,t"i;, .l'i r"Fedru, riumful rdului, intemeiat, de ceG *;i-;lt ^;;,i"'i*,i..*tu
strategicd sgu pe nonconformism. sentimentur deznadejali"
-r"rl#fr
prin moralitate. victima isi rec*nougi"--gr";ruru
"iat,rrri"o*i.ly1:igir! fabule,^
?proape - stgreotii: ip.j ai"pl-pati_".t,..rrnucloerea nu se lntiilneste
.dec6t. o sing_uri^data $i ati.rnc; numai
c1 injellie, _in fabula .Iepuryi st broajtEL" Increderea omului ?n
victoria binelui se bizuie,'indeosebi, pe'roitsi.eu interigenti a f,orteiproprii, din care izv.rdsc, in ultimi'inrtuntul
"iririi.";;; "rffit;o via{E ad6postitii Ae furiuni.
comicul fabulei, considerat cle ,rurii cercetitori ca divertisment,
se manifesta critic. Rdsul pre1gr.lr,i" narafi" s,i ?'';;pli";'i;;ffi
"fabulei surprinde excel}r 6ondiliei umane' qi'il j"a"{a,-i"i"*Jui.
sarcasti c" indlq.,ind, impl icit, un prorest i;p;hl"; ;,;;;iiAd;';ilil"Rdsul i' fabulr este o manifestare u iir4"i. rab"r"-"'stpi;';"cuno.a$je rdsul bonom-si ingdduitor, ci rAsul Ariii"".*[i;;.'
^ Atitudinea omurui ftla aJzei nu e nici rrlrti.al
"i"i
i"t lril,g"irta.In anecdotele antireligiciase, zeii ,.r.rt ao- personaje de fabuld,
fhrd aurcold sacrd.. R-eac{ia . antirerigiour5
-n,,
se ridicd impoffiva
rgil-o.. otirnpici, ci impbtriva
"ui-tutui
;;^"" "ii-
r.i".i"iii"i.vrdjitoarea care frcea farmece p"r,t* p"irii.""' ,ria"i"i'?iroi'"nepu-tincioasa.
{ fatg acuzatoriJor,
"orbit
care profeleste nu_siprevazuse chrorarea, rar prorocJrl care vindea prevdstiri in'Arg n_'a
putut s6.previnE jafur ho{iror.-ln faburere in cire apar z.ei, nu-sunt
persiflaqi aceqtia, ci atirudinile oamenilor AA A"-;.;-Z;;i sinrbinefrcdtori - Boarul si leur - d- ;;;; sunt caftitori - oamenii
si Zeus -, aruncd vina p_e divinitili _ Stejarii Si Zeus _, ii insalape zei - cdrdroru.r si ilermes -, sunt
"&tii.;i -" /a")airrir'i2"
i!"!..; i _1?1lld+"ioqi -. Omil' si idotut. irejsifrarea e;;A"tisl omur' rn raporturi cu zeul, se bucura de responsabititate. r^naiviaur
trebuie sd ac{ioneze syCur -_ Omul $i ;":4/i"grr;- :-$ -6;i;
:hg*" ajutorul divinititii - B_oant! si iirort". tn multe fabule
Hl rry.yt,religiozitatea oficiata, o"aogutila,;r6;"
";;;ye:. Leu pedepse$te pe ce1 care calcii legdmdntui _' Vulnrul siwrpea_- pe cel truta$l _ CocoSii Si vulurii _, pe cei mincinoii
-.in. Ontul yiclgan-si zeii
--,.p" cei n"recrrnoriaiori'_ i'"'d|:i';t;i vilq-dg-vie. zeul nu trebuid hulit _ o_ii, nriilit" F; i;;
; cdci el pedepse;te, uneori, frra soroc - Omut ,"rriainiii'-iil)rcos - lar arteon' curn se aratii in zeus si scoicire, foarte tardiir.
Fortuna e conceput5 in doud forme: ca divinitate carj: Buvemeazi
lumea independent de oameni Ei de zei, nelegatii de- rehgla.
antropomorfl, ca in Pescarii Si peSti.i, Cdldtorul Si 5""'t?:-y-?Fy:'.
.si Zius. Maimuta si puii sdi etc. Ei ca persomtlcare a tnuimplanl
[i""i,iri""'"*"' il"""i'.*a omul, exierioai6 insi confl ictului fabulei,
ii-in inr"o*l Si toiwl, Copilul Si corbul etc.-Omul iEi imagineazd
rO".."u ca fych", zeila norbcului, reprezinq $"Ptuit1 t"I"jttd :*-:.
rczolvi hvbris -d 6onditie umane: Copilul Si leul' ldranul st-i;;.;;.
duu"iu esopicd propune individ*lui limitarea la natura
.""Aiii"i- utnun". *ir si
',rdb6n"*"u deplind a posibilit5{ilor ei.
Dictonul socratic (YV(mt oecrutov) rezum6, simbolrc, conceptla
esooicd desnre lume.-*"pild"l"1*pi""- fr"ulizate gi integrate in tezaurul literaturir
nooutui"--uu eaF"nt la noi prin'doud ilari filiere: greac.l ;i. slav5'
v.iri*if" a#"aie .tin rarmra greacd sunt cele mai vechi^qi i1"^"-p
cu Costea Dascdlul din Scheii BraEolulut care coptaza,, t! ! !".:'
W";"-i;;Etop, si cu Vasile leromonahul, care copiazd' in l7l7'
'i1At'i"T-
ftli, pa^a la dp'ritura in r.omAneqte .Viala si 183
fuhule ale lui Esop-, Bttzdu, 1857. Versiunile provemte. drn ram^ura
'-.i t"ut", ta mridul lor, derivS dintr;g.versiune latini) au-tbst
li&; d'; pettu batt n wop ;i pild.ep.nre,aintelep{u!1i- E:^o('
Sibiu, tZg5, lucrare care sttr la baryt tipdriturilor ultenoare de la
i;;';il tiiui", ibozf pa"a tu M. sadoveanu^(Fdlticeni,'1909) qi
.'ditia recentd publicaid-de I. Chilimia ;i D' Simionescu"
-"'''Fira"r""-;Jpi;; greceEti care' ne-au parvenit p2nd azi, din
""ti"tritui"u
timiurie si.t ot ii"ttitttea tdrzie, -s-au pas$at f1 numeroase
;ilii F care cdrcetiitorii le_au clasat in trei mari coleclii: augustana,
iiiiilui"u"tisgiaccursiana.Ceamaivechecoleclieest21uql_____________s.1,y7,
r;;;; astfel ilupd un codex p4$at-.ln Augsburg aflat acum
^la
Miinchen, care
-
provine probabil din secolul I e'n' uolec[ra
vindobonens;s, paitrata iu ti"ttu, e mai tdrzier Pro!1bil. din secolul
;i"Vi-G; ;-n.'Colectia accuriiana, numitii astfe! dup' Bonus
I""*tiut "*
u editai-o in 1840 (supranumitii ;i.lta7u/ry' 6uPi
Maximus Planudes) e o prelucrare bi?antinS a colecFel vtr4dobonensts.
si. partial, a coleciiei augustana. Munca neprecupetlt' a celo-r mar
a" ieama cercetiitori ai colec(iilor esopice a dus la valonncarea
;;"""*il "lln
i" editii nemur-itoare. C6le m,ai {e seaTa edilii.ale
secolului nosffu sunt'alcStuite de E. chamb*, A. HausratJl- 9l
ll.Chitimia,qiD.Simionescu,Cd4ilepopulareSiliteraturaromdnescd'Bucuregti'
1963.
2 E. Chambry, Aesopi fabitae, Paris, 1925 (retip' 1959) 9i E*pe' F'ables' Pais'
1927 (retiP. 1960).
3 A. Hausrath, Corpus Aesopicarum' Teubner, Leipzig, 1940' l--1 (retip'
.gi.adaug'
de H. I{aas, feSD qi l-2 ingr. 9i pugl' de H' Hunger' 1959); Indice global; H'
Haas.

8. l4
B. E. Perryl' Firorogur francez este primur care pubricd o editie
gtiinlifici i faburero"r esopice, u"a"'a'a'i"fii- rffi;;'drr,iitr'i.anonime din cele trei coiec{ii precum si variantele ar*-"*"".i
:pl,:"ti? cu un impundtor. ap-arbt critic. Filologut german ;;;;t"i;sr publrcd fiecare colecgie. in redactarea ei-ori[inah, socoirnJ
-ca
fabulele esggicq. provin dink-un arhetip. e. E] p"rry tipai".i.
-"
monumentald edi(ie a colecliei augttstanh cu versiuni dir..it. ob"t
"f::g" llblrh si, de asemenda, cu indicar"u auu-rJ#ffi;;"1ffi;1"dupa aceste versiuni erene. cu toatr truda acestor emineii tiior,cgi
l:1"^1r_.t1"?,y C?rp"l fabularum Aesopicantm, ul*t J" hu;;;f,care sa valonfrce, ra niv.,erul cercetirii stiintifice modeme, intregui
tezart esopic descoperiC.
^ Florilegii restrdnse, urrnind texte stabilite de Halm3, au publicat
in secolul trecut D. Mateescu, Fabule, Bdrlad, f gS:, ii inl"coiuf
"o:F, I. Teodorescu, Fabule, Bucuresti, 1935. Fabule,;i";;;;;publicat in,,Adevdrul literar gi artistic.., 193 l, Al. Graur. fiua"""."unoastrd a urmat textul elen stabilit de E. Chamb.y ;i "ri",
a"picdte Etim, int6ia traducere integralf, in. literatura .o-arrd. O ,rersi.rle
noqd
-a.publicat Traian Ldzdrescu (Bucuresfi, fvlinerva, lSSOj.-N;
ne indoim cd cel mai vechi monument de pioza populara .uroo"*a
va gdsi. in inimile cititorilor romdni, un ecou ioh"i".
-
NOTA TRADUCATORULUI
(la Prirna editie)
I. Tradtrcerea acestei cdrli a fost ficutd din limba elen'd' pe
baza textului stabilit de Emile Chambry qi publicat sub titlul Esope'
Fables, Collection des (Jniversitts de France' Soci2td d'idition
,,Les belles lettres", Paris, 1927'
"-
2. in prezenta versiune - prima integrald in limba romdnd -
ne-am strd&'tit sd urntdtim indeaproape textul elen ;i' in acela;i
timp,sdimbindnt,inlimitaposibilitd1ilornoastre'particularitdlile
stiiistice ale fabulei eline cct specifiail artistic al fobulei folclorice
romdneEti.
3. Libendyile voite fald de textul elen - modificarea unor
titluri, inldturarea unor tautologii, redarea tn prozd a unor fabule
in versuri, - anr incercat sd-i confere cdr,tii, tn lumina principiului
de mai sLts, Ltn spor de claritate qi unitate'
4. Ordinea fabulelor din traducerea noastrd o respectd pe cea
din textul original, corespunzdtoare celor din alfubetul elin' stabilitd
de Emile Ciambry, comtmd tuturor ediliilor ;i traducerilor care
urmeazd romurct de variante selectate de filologul francez.
5.NoteleSLtmQremenitesdldmureascdtndeosebirealiiantice,
precum ;i inelicele alfubetic de titluri ndddjduim sd inlesneascd
'inlelegereafabulelorcJecdtretolicititorii'indiferentdevdrstd;i
culturd.
TRAIAN DIACONESCU
I B. E. Ferry, Aesopica, Univ. of Illinois press, Urbana, 1952.
? .. l""q realizrrile Ei scdderile ediliiror citate: A. Hausrath, Compte rendu des
edilions de Champry in philotogische
_Wochenschrdi, 1927, col. fSJZ ,q. i 1j;;
ll'r-B' E: Perry, cornpte rendu cre I'tcrition Harisrarh in ,,classical prrii.r.J.,
1942, p. 2A7.
3 C. Halm, Ae.sopicae collectae. Lipsiae, 1g52.

9. NoTA TRADUCAnoRULUI
(la a doua editie)
l. Publicdm acum, dupd mai bine de trei decenii Si jumdtate,
a doua ediyie a acestei cdrri. Motivarea aceshd act de curhtrd e
multipld: I. prima ediie s-a epuizat demtilt 2. traducerea noastrd
s-a bucurat de recenzii erogioase 3. contextttr cttrtotrar de azi
solicitd o edilie noud.
2. Aceastd edifie secundd reproduce intocmai prima ediyie.
3- intr-un viitor apropiat, editurire noastre academice ar trebui
sd publice acest monument ar riteraturii europene intr-o corecrie
bilingvd. in fetul acesta, filologia clasicd romdneascci va face'unpas important fn procesul sincrohizdrii cu marile cttlturii euro-
pene.
Esop
FABULE

10. I
Binele gi riul
RIul izgoni Binele cd ar fr fost slab qi Binele se urcl in cer.
Acolo il intrebd pe Zeus cum sd se poarte cu oamenii. Zeus ii
spuse sd nu se infb(iseze oamenilor impreund cu Riul, ci fiecare
pe rAnd. Din aceastd pricind Rdul vine mereu irtre oameni, cdci
sti mai aproape, iar Binele, care coboard din cer, apare mai rar.
Fabula aratl cd cele bune nu nimeresc pe nimeni grabnic, dar
cele rele pe fiecare ii calcd zilnic. .* r1' r
2
Vflnzltorul de statui
un om, megterind un Hermes de lemn, il duse la tdrg qi-l
puse in vdrvare. $i wdnd sd incdnte cumpdrdtorii, c6ci nu-i venise
nici unul, pomi sd strige cd vinde un zeu fbcdtor de bine si
aduc6tor de cdgtig. Dar Jinev'a, fiind intAmpldtor al6turi, il intrebi:
,,De ce-l vinzi, omule, dacd e asa, in loc sd te folosesti tu de
darurile lui"? Si vdnzdtorul rdspunse: ,,Eu am nevoie de daruri
chiar acum, iai el s-a obiEnuit ta t" A"a mai t6rziu".
Fabula se potrivegte oamenilor lacomi de cAstig c6rora nu le
pas6 de zei.
3
i Vulturul gi vulpea
', Vulturul Ei vulpea, legdnd prietenie intre ei, rAnduir[ sd trdiascd
i in apropiere ca sd-si intdreascd prietenia prin vecinltate. Si r,ulturul,
i inatlhndu-se in zbor, igi rostrii cuibul^ intr-un arbore' inalt, iar
ivulpea, strecurdndu-se intr-un tufiE de la rdd6cina copacului, fbti
jacolo. Plecdnd odatd vulpea la v6.nat, vulturul, lihnit de foame, se
I repezi in tufi; si, rlpind puii vulpii, se ospdtd din ei, ?mpreund
i cu puii sdi. Vulpea, la intoarcere, curn afl6 de cele int6mplate, se
/ umplu de jale, nu atdt pentru rnoartea puilor cAt mai ales pentru
I neputinfa ei de a se rlzbuna; cdci fiind fiard alergitoare nu putea
FABULE
sd urmireascl o pasire zburitoare. De aceea, st6nd deoparte, igr
blestemd vrEjmagul, c6ci atdt ii mai rimdsese, ca celor neputincioqi
gi slabi. Din intAmplare, pedeapsa cea cumplitii pentru stricarea
prieteniei nu zdbovi, cici niqte oameni jertfiseri o caprd pe cdmp
qi vulturul, slobozindu-se din zbor pe altar, ingfdcd nigte mdruntaie i
aprinse; dar, cum le duse la cuib, se pomi un vAnt putemic Ei, I
dintr-un pai subgire qi vechi, izbucni un foc strdlucitor. Din aceasti
pricin6, puii apringi - cdci erau incd gola;i - cdaxd pe pdmdnt. I-.Sl
,."tpei alergand la ei, sub ochii vultunilui, ii m6nch p-e to1i.
Fabula aratd cd cei care stricd prietenia, chiar dacl scapi de i
rdzbwarea celor nedreptdtiti gi slabi, nu scapd de pedeapsa zeului.
4
Vulturul si scarabeul,
Vulturul urmlrea un iepure. Si iepurele, in lipsa unuia care
s5-l ajute, cdnd vdzu un scarabeu - singura scdpar:e care se ivi
- il rugi sd-l salveze. Scarabeul il imbrA{igd Ei cum vdzu cd se
apropie vulturul il rugd s6-i crule ocrotitul. Dar vulturul, batjocorind
micimea si mgdrnintea scarabeului, m6ncd iepurele pe loc. Scarabeul,
fbri sd uite r6ul acesta, urmdrea mereu cuibul vulturului gi cdnd
vultunrl oua, scarabeul se indl{a in aer si-i rostogolea oudle din
cuib gi le spdrgea. $i-l urmlri pretutindeni pdn6 cind vulhrrul
alerg6 la Zeus - cdci era pasdrea sa sldntd - qi-l rugE sd-i dea
un loc sigur pentru a scoate pui. Zeus ii ingidui sI oud in poala
sa, dar scarabeul, pricepdnd acest lucru, fdcu un gogoloi de bdlegar,
se inil{d in aer gi, cdnd ajunse deasupra lui Zeus, dddu drumul
gogoloiului. Zeus, w6nd sai scuture bdlegarul din poal5, se ridicl
Ei, fird sE bage de seam6, aruncd jos gi oudle vulturului. De
atunci, se spune cd, in wemea cdnd se arati scarabeii, vulturii nu
scot pui.
Fabula ne inva!6 sd nu batjocorim pe nimeni qi sd socotim
cI nimeni nu e atAt de neputincios ca s5 nu poatE cdndva sI
rlzbune o nedreptate.
5
Vulturul, gaita tipistorul
Vulturul, slobozindu-se de pe o st6ncd inaltS" ingfbcd un miel.
Cum il vdzn gaia, clocotind de zel, pomi s[-l imite. Si cobordnd
cu mare zawa, se ndpusti pe un
^berbec.
Dar incdlcindu-i-se
ghearele in ldnd si neamiputdnd s5 le scoat?i, b6tu din aripi ninx
l9

11. cdnd pistorul, prinzAnd de veste, alergd la ea, o prinse gi, dupd
ce-i ciunti vffirl aripilor de jur-imprejur, cdnd veni seara, o duse
copiilor sii. Iar ei intrebdndu-l ce soi de pasdre este, pistorul
rdspunse: ,,Dupi cAt qtiu eu, gai1i, dar dupl crun wea ea, vultur".
Astfel intrecerea cu cei mai putemici nu folosegte la nimic,
ci aduce nenorociri si rds.
6
Vulturul cu aripile rete zate
ti vulpea
I Lin om prinsese odinioasd un vultur gi, retezAndu-i aripile, il
i HsA in curte sI trdiascd printre oritiinii. Vulturul era abdtut Ei nu
mdnca nimic din pricina mdhnirii, aidoma unui rege incdtuqat. Dar
il cumpdrd un alt om si, smulgdndu-i penele si ung6ndu-l cu
i mir, il frcu sd zboare. Vulturul se.indltd in zbor gi, dupd ce prinse
j un iepure in gheere, i-l duse ca dar. Vulpea, cum it vdzu, ii zise:
{ ,,SA nu-l dai acestui om, cdci e bun din fire, ci celuilalt om; mai 1
i degrabd sd-l imbldnzesti pe rdufbcdtor ca nu cunva, cdnd te-a i
i prinde iar, sI te lase din nou fbrd pene".
' Trebuie sd ddm rdsplatd folositoare bineftcdtorilor, dar s5
indeplrtSrn chibzuit pe rdufbcdtori.
7
Vulturut ti slgeata
Pe virful unei stdnci sedea un vulhrr, p6ndind iepuri. Dar
cineva il ochi cu arcul, gi sdgeata il strdpunse. Crestdtwa sdge{ii,
cu pene de vultur, i se afla in fa{a ochilor. Privind-o, zise: ,,Pentru
mine e incd o m6hnire, sd mor din pricina penelor mele".
Astfel tligul cei mai cumplit al durerii s-aratd ori de cdte ori
cineva dintr-ai noEtri ne aduce primejdie.
I
Privighetoarea;i uliul
frl',righetoarea Eeclea intr-un stejar inalt gi cinta ca de obicei.
Zalna-o ins5 un uliu, cum era fl5m6nd, se repezi si o prinse.
t- Dar privighetoarea, gata sd moard, il rugd s5-i dea drumul
]spundndu-i cd ea nu e in stare sd-i sature stomacul si-l indemnS,
idacd n-are mdncare, sd prindd pdsdri mai mari. Dar uliul ii
FABULE 2l]
rdspunse: ,A; fi neghiob dacd ag l6sa bucata din gheare ca si;
alerg dupd una care nici nu se nizare". ,
ast€l sunt Ei oamenii nechibzuili care, in nidejdea unor bunuri
mai mari, lasd ceea ce au in mdnd.
9
Privighetoarea ;i
rdndunica
RAndunica sfrtui privighetoarea sd-qi pund cuibul sub o strea;ind
;i si locuiascl impreund cu oamenii, aga cum face ea. Dar
privighetoarea rdspunse: ,,Nu weau si-mi amintesc mdhnirea
vechilor nenorociri gi, din pricina asta, mai bine stau in singurdtate".
Omul bitut de soartd fuge gi de locul in care l-a lovit nApasta.
IO
Ci-.ntar.ul .tidatornicul
Un cdrnStar din Atena ceru plata unui datomic al sdu, dar
acesta ii rispunse cd n-are bani Ei-l rug[ mai int6i sd-i dea o
pdsuire. Cdmdtarul nu se induplecl si datomicul isi lud singura
sa scroa{d si, in fala cdmitarului, o puse in vdnzare. CAnd trecu
un cumpdritor qi-l intrebd dacd scroafa e de prdsil6, datomicul ii
rdspr:nse: ,$u numai cd e de prdsil6, dar e nemaipomenitd, cdci
la Mystere fatd purcele iar la Panatenee fatii purcei". $i
minun6ndu-se cump[rdtorul de aceste vorbe, cimdtarul addug5:
,,Sd nu te minunezi, cd la Dionysii aceaste scroafb ili va fEta si
iezi".
Fabula aratd cd mulqi oameni nu stau ir cumplnd sE jure
strdmb, in folosul lor, pe ceea ce este peste putinli.
11
Harapul din
Etiopia
LJn om cumpdrd un harap etiopian. $i g6ndind cd era negru
din pricina nepdsirii vechiului sdu st5p6n, il lud acasi ;i-l duse
la toate spildtoriile qi incerci tot felul de imbdieri ca sd-l albeascS.
Dar harapul nu-;i schimba culoarea ci, din atAta frecdturd, cdzw
bolnav.
Fabula aratd cd cele firesti rdm3n cum apar 1a inceput.
20

12. IIABULE ft 2322
12
Nevistuica sit
cocosul,
j O nevdstuicd prinse un coco; gi vru s5-l mdn6nce, dar pentru
I o pricind; chipurile, intemeiat?i. $i-l invinui ci aduce pagube
oamenilor pentru ci strigd noaptea qi le alungd somnul. Cocoqul
rispunse cd face acest lucru in folosul oamenilor, ca s6-i trezeascd
la trebtrile zilnice. Dar nevdstuica il invinui iardgi cd plcdtuieEte
irnpotriva firii, c6nd se impreund cu mama gi cu surorile lui.
Cocogul r5spunse cE qi acest lucru il face tot in folosul stip6nilor,/ LOCOSUT ftlspunse , tE LUL rrr lulullll st.Peilultr,
I clci astfel gdinile oui mai mult. Nevdstuica insd ii zise: ,,Chiar
I aaca tu ai scomi la toate rdspunsuri in{elepte, eu totuqi n-o sd
I rdmen fldmande". Si l-a mincat.
nuUula aratA .i fir"u netrebiriid, pomiti spre rdu.-dacd nu
poate penffu o pricind intemeiatd. face rdu fbiS ddoperemant.
13
P i s i c a ; i ; o a r e c i i
intr-o casA erau mul{i goareci. O pisicl insd, aflAnd vestea,
veni acolo Ei, prinz6ndu-i pe rAnd, ii m6nca. Dar gouecii ceilalli,
mereu in primejdie, se afundarl in g6uri si pisica, nemiputAnd si
ajungrl la ei, chibzui s5-i momeascS printr-un siretlic. De aceea,
cd{SrAndu-se pdnd la un cui gi ag5{6ndu-se de el, se preficu
moartf,. Un goarece insd, intorcdndu-qi capul s-o vad5, zise: ,,N-am
sd md apropii de tine, cumdtrS, chiar de-ai fi tu sac".
Fabula aratd cd oamenii inlelepft cdnd au incercat netrebnicia
altora, nu mai sunt inqela{i de prefbcdtoriile acelora.
14
Nevlstuica ti glinile
Nevdstuica, auzind cd intr-o curte se imbolndviserd gdinile, se
fdcu veterinar s,i, lu6ndu-gi instrumente potrivite meseriei, pomi
intr-acolo. Se opri in fala curtii qi intrebd gdinile cum se simt.
,Ne simtim bine, rispunserS gdinile, daci pleci tu de aici".
Astfel nici oamenii drepli nu ademenesc pe cei inlelepf, chiar
daci se prefac c5 sunt oamenii cei mai folositori.
/' Is
Capra;i pistorut
,
Un pdstor mAna caprele la staul. Dar una din ele, dind peste
iarbd dulce, r6mase in urm5. Pdstorul insd, aruncdnd cu o piatr5'
in ea, o nimeri gi-i rupse un corn. Apoi o rug6 cu lacrimi in .
ochi sd nu-i spund stiipdnului. Capra rdspunse: ,,Chiar dacd voi /
tilcea, cum voi ascunde fapta ta? Cici toli vdd comul rupf'. i
Agadar cAnd greEeala e frliEd nu mai prrtem s:o 1l9md€m: 7
16
Capra fi migarul
Un om avea o caprd gi un mdgar. $i capra, pizmuind mlgarul
l)crltru hrana lui bogatd, il cdind cd se chinuie fhrd contenire, cdnd
invdrtind la moard, c6nd ducind poveri qi-l sfdtui sd fac6 pe
cpilepticul qi sd cadi intr-o groapd, ca sd dobdndeascd odihn6.
Mdgarul o crezu, dar cdzdnd se rdni. StdpAnul s5.u chemd un
vcterinar si-i ceru sd-l ajute. Doctorul ii spuse cd trebuie sd-i
pund mdgarului, ca s5-qi recapete s6ndtatea, un pldm6n de capr6.
Si ei, sacrificAnd capra, tdmdduird mdgarul.
Oricine unelteste viclequguri impotriva alhria este faurul propriei
sale nenorociri.
17
Plstorul si
c ap rele s Ilb iti"
"
Un plstor, ducdndu-gi caprele la cdmp, vdzu cd se amestecaserd
cu niEte capre sdlbatice si, cum verii seara, le mdnd pe toate firtr-o
1rcster5. A doua zi, izbucnind o furtund mare si neputAnd sE le
scoatii la cli.rnp, ca de obicei, le dldu de mdncare in pegter5. Puse
c:aprelor sale o mdnd de iarbd, numai ca sd le amlgeascd foamea,
iar caprelor strline le grdmddi cdte un maldlr, ca sd pund stdpdnire
pc ele. CAnd se risipi furhrna, le scoase pe toate la pdqune, dar
caprele sdlbatice, ajungdnd in munli, fugir5. Pdstorul le invinui cd
sunt nerecunoscdtoare, pentru cd il pdrdsesc dupl ce le-a dat o
ingrijire de soi. Dar caprele s-au intors Ei i-au spus: ,,Tocmai din
irceastd pricind ne ferim: cdci daci pe noi, care suntem venite de
icri la tine, ne-ai prefuit mai mult decdt pe caprele tale, e limpede
c5, dacd mai apoi, alte capre sdlbatice se vor apropia de tine, tu
lc vei ghiftui pe acelea"'.

13. FABULE
21
Cocosii si
potfl.tiich'ea
Un om avea niste coco;i in casi gi, cum glsi o potdmiche
de vinzare, o cumpdrd si o aduse acasd ca s-o hrdneascd impreund
cu cocosii. Dar cocosii o loveau Ei-o fugdreau, si potdmichea se
intristi crezind c6 o gonesc penffu cd e de neam strdin. Peste
pulind weme, cAnd v'|azw cd cocosi se bat intre ei si cd nu se
Iasd pdnd nu s6ngereazd, pot6rnichea i;i zise: ,Nu md mai t6ngui
cd-s lovitii, cici vad cd nici intre ei nu se crufi".
Fabuia araIl cd cei infelep(i rabdi mai lesne strdmbarea
vecinilor, c6nd vdd cd acestia nu se cruli nici intre rude.
),
Pescarii si
tonul '
Niste pescari au ieqit la pescuit, dar trudind multd vreme n-au
prins nimic, gi gedeau in luntre fbri nddejde. Un ton insd, era
trrmdrit qi fugind cu mare iu{eal6, sdri, fbrd sd bage de seamd, in
luntre. Pescarii il prinserl Ei, ducdndu-l in cetate, il vAndur6.
Tot astfel, deseori, ceea ce nu dobdndim prin mestesug, ne
ddruie intdmplarea.
23
Pescarii gi piatra
Nigte pescari trdgeau un ndvod. Si cum ndvodul era greu,
.jucau si se veseleau, crezdnd cd pescuitul e bogat. CAnd scoaserd
rrdvodul pe mal si-l gdsiri plin de pietre gi alge, insi cu pu{ini
pesti, se intristar6 fdrd mdsuri, nu atAt cd-i mAhni aceastl int6mplare,
ci tocmai pentru cd avuseserd credin!5 potrivnicS. Dar unul dintre
ci, mai bdtran, zise: ,,Sd ne stlpdnim, prieteni, cdci bucuria, pe
cit pare, e sori cu intristarea si, pentru cd ne-am bucurat atdt
inainte, se cuvine sd indurdm totugi qi pulind triste{e.
Astfel si noi trebuie sd inlelegem schimbdrile vielii, sd nu
cerem mereu cdqtiguri, ci sd chibzuim c6, dupd weme senin6,
urrl.rteazd., negreqit, firrtund."
25
24
Fabula aratL cd nu trebuie sd ne bucurdm de prietenia celor
care ne cinstesc mai mult pe noi, decAt pe prietenii lor vechi,
gdndindu*ne cd, dacd trece wemea, se imprietenesc cu allii gi-i
cinstesc pe aceia.
t8
Sclava ureti si
Afrodita '
O sclavd uritn qi vicleand era iubiti de stiipdnul sdy. Si tot
primind aur de la stlpdn se gAtea sffSlucitor, intrecdndu-se^ cu
itapana sa, qi tot mereu inchina jertfe Afroditei gi o ruga s-o fa9{
frumoasi. Dar Afrodita i se aritil in somn gi spuse cd nu are ntcr
un farmec qi ci n-o va face chipeqd 9i c5 ,,mi tulburd 9i md
supdri cel iaruia tu ii pari frumodsa".
- Oamenii care se imbogd{esc prin mijloace urAte nu trebuie sd
se infumureze, mai ales cdnd nu sirnt nici de neam 9i nici frumogi.
19
Esop $i mesterii de
'" o, e dii
Av6nd odatd rdgaz, fabulistul Esop intrd intr-un santier naval
si lucrStorii il luar6 te rds si-l a@tar[ la vorbi. Esop le spuse cd,
[" *"ii o" tot, era in lum'e
",uitii
haos gi ap'a, dir Zeui, wdnd
sd facl pdmdntul, ii porunci acestuia s6 soarb5 marea de trei ori.
$i sorbind intdia oard se indl{ari mun{i ;i din a doua sorbitur6
de ardtari cdmpiile. ,,$i dacd s-o hotdrf, adlugd Esop, sI soarbd
apa Ei a treia oard, rneseria voastrd va fi de,prisgs-"t
- Fabula arati cd cei care iau in rds pe cei tari isi pricinuiesc,
fbrd sd bage de seamd, necazuri mai mari.
20
Cocogii ti vulturul
Doi cocosi se bdteau pentru niqte gdinuEe Ei unul puse pe
fugd pe celililt. Cocosul rizbit se rbtrase intr-un loc umbros si
r"-ur6.ttrt", our
"o"o;rii
bftit*, inatlandu-se in aer, -se gplr p'e
un zid inalt si c6nt?i trium{btor. Dar ur vultur, slobozindu-se
asupra lui, il lud in gheare. $i de anrnci, cocosul ascuns irr umbra
calcd, fhrd teamd, toate gdinuqele.
Fabula aratd cd Zeus se impotriveqte celor trufasi qi ddruie
multgrnire celor umili.

14. FABULE
si pomi sd batji ap4- ca pegtii sd fugA gi sd se arunce numaidec6t
in plasd. Un om care locuia in imprejurimi, vizdndu-l ce face,
il invinui cE tulburd rdul si nu-l lasi sd bea apb limpede. Dar
pescarul ii rdspunse: ,,DacI rdul nu s-ar tulbura, ar trebul ca eu
sd mor de foame".
Tot aga si demagogii cetd{ilor i;i fac interesele mai cu spor
cind igi aruncd patria in vrajbS.
28
Alcionul gi marea
Alcionul este o pas6re care, iubind singur5tatea, trf,ieste mereu
pe mare. Se spune c5, pdzindu-se de v6n5tori, scoate pui in ,
stincile de pe rnalul mdrii. Odatd urr alcion, gata sd cloceascl, se ,
indl!6 pe un promontoriu si, vdzdnd o st6ncd ?nclinatd spre mare, . .t L
scoase pui acolo. Dar plecdnd dupd hrani, marea, stdrnit?i de un I ! t
vAnt putemic, s-a involburat gi s-a ridicat p6nd la cuib, acoperirtdu-l y, , '
cu apd qi inecdndu-i puii. La intoarcere, inleleg0nd intAmplarea, /
rrlcionul zise: ,,Singur m-am nenorocit, cdci ferindu-md de capcanelc
dc pe pimdnt, m-am retras pe mare, dar marea fu mult mai r
viciean5".
Astfbl ;i rmii oameni, pdzindu-se si ascunzdndu-se de vr6jmasi, l
clau, fbrd sd bage de seam6, peste prieteni mai primejdioqi dec-At I
vrijmasii. /
29
Vulpile si
fluviul Mea'ndru
Odinioard vuipile se adunaserd la fluviul lv{eandru cd s6-si
llotoieascd setea. Dar apa curgea cu vuiet si r.ulpile, necutezind
sir intre in apd, se indemnau pe r6nd. $i una dintre ele, socotindu-se
rruri de vile, dupd ce le vorbi celorlalte. ca sd le umileascd si ca
:;ir rdclS de laEitatea lor, sdri vitejeqte in ap5. CAnd insd curentul
rrpei o trase spre mijloc, celelalte vulpi, st6nd pe malul fluviului,
strigard: ,,Sd nu ne lasi, prietend, intoarce-te, aratd-ne si noud
r adul prin care sd ne potolim setea lbrd primejdie". Dar vulpea,
,lrrs6 de curent, rdspturse: ,,Am o veste pentni Milet qi vreau s-o
rlrrc acolo; ia intoarcere insd o sd vi-l ardt".
Fabula e potrivit6 pentru cei care, din pricina fanfaronadei, se
osindesc la prirnejdii.
27
26 ESOP
24
Pescarul ftautist
IJn pescar, megter la flaut, luindu-gi flautul gi plasa pomi
spre mare si, asezAndu-se pe o stAncd inclinat5, incepu s6 cdnte,
socotind cd peqtii vor iesi singuri la viersul lui duice. Dar cum,
dupd multi osteneale, nu prinse nimic, ldsd flautul, ridici plasa
Ei,-aruncdnd-o in ap[, pescui mulli pegti. Rbstumdndu-i din plasd
pe ldrm si vdzdndu-i cum se zbat, zise: ,,O, inddrdtnice vietii{i,
cana va 2iceam din flaut, nu jucafi, dar acurn, cdnd nu mai zic,
jucafi".- Fabula e potrivitd pentru cei care s-apucd de un lucru la timp
neprielnic.
25
Pescarii...,;i pettii
IJn pescar, trSg6nd plasa din ap6, prinse numai pe,stii mari
si*i aqezd pe ![rm, cdci pegtii mici alunecarS in mare prin ochiurile
plasei.
Soarta nu mintuieqte lesne pe cei de r"and, dar rar se int6mpl6
ca cei cu mare faimd s5 scape de primejdii.
26
Pescarul;i smaridul
IJn pescar, arunc6nd plasa in mare, scoase un smarid. $i cum
din intainplare
"ru -i", iegtele il rugi sd nu-l ia atunci, bi ta-i
dea drumul cici e firav: ,,Vei putea si md prinzi cdnd voi creste,
ii zise pegtele, qi cdnd voi fi mare ifi voi fi de mult folos". Dar
pescarul rdspunse: ,,AE fi nebun dacd aq l6sa cdqtigul din mdnd,
ihiar daca-i mic, gi ag nid6jdui la cel aEteptat, chiar de-ar fi
mare".
Fabula arati cd ar fi fird de minte cel care, din pricina unui
cdEtig mai mare, ar l6sa pe cel din mdn6, pentru cd e mic.
27
Pescarul care
bate apa
Un om pescuia intr-un r6u. $i intinz6ndu-;i plasele de-a
curmezigul apei, din mal in mal, le!5 o piatrl de' o'sfoari de in

15. 2928 FABULE
30
Vutpea ghiftuit[ 9i
scorbura
O vulpe flAmandd, vdzind intr-o scorburd de slejar. nigte pdine
si niste cime pdrdsite de pistori, se strecurl acolo si le mdnc5'
bar umfldndrr-i-te pdntecul qi nemaiput6nd si ias5,. gemea- qi se
ielea. O alti lulpe, trecind'pe acolo 9i auzindu-i vaietele, se
'apropie qi o intre'bd-care e pricina lor. CAnd afid intamplarea, ii
siusL: ,,RAmdi in scorburi pdnl cdnd te vei face iardEi cum erai
cand ai intrat Si astfel vei ieqi uqor".
Fabula arail cd vremea risipeqte greut6lile vie{ii'
31
Vulpea ti rugul
O vulpe sdri peste un gard qi alunec6, dar cdnd fu sI cad6,
se ag6li d" ,* nig. Spinii
-rugului ii sdngerari picioarele q! din
priciia'usturimii, zise:
-,Jai mie,
-m-am .ag6at de ttne ca
^si
md
hj"fi, a* tu mai riu mi-ai ficut"' $i rugul rdspunse: ,,Te--ai {$elar,
pridtena, wdnd si te agd$ de mine, cbci eu obignuiesc sd md ag6!
de to{i".
piUula aratA cd tot astfel qi oamenii fhr6 minte alearg5 la
ajutorul celor pornili din fire spre rdu.
32
Vulpea 9i strugurii
O vulpe flAmende, cum ziri niEte struguri atarnln{ pe o vi!5
cdf5rdtoare, rrm sS-i rup6, dar nu putu- $i, indepdrtdndu-se, zise:
,,Sunt vetzi".
Astfel qi unii oarneni, neputdnd s[-qi ajungi unele planuri din
pricina sH6iciunii lor, invinovdlesc imprejurdrile.
33
Vutpea ti dragonul
Un smochin crestea la o margine de drum. O vulpg yizu" sub
smochin un dragon'care dormea. $i vulpea, pizryuin! lugsimea
dragonului, vm ia-t ajung6. De ac6ea se. culcd alSturi qi incercl
sd ie intind6 din rdsputeri pdnd cdnd, opintindu-se peste mdsurd,
ftrE sE bage de seam6, crdP6.
- .
Tot aga ptrJesc 9i cei care se intrec cu cei mai tari: craptr mai
inainte ca s6-i ajungi pe acegtia.
34
trieryJ"tf "f" i'.mne
O r,ulpe, fugind de nigte ven5tori, cum vdzu un tdietor de
lemne, il rugd s-o ascund6. Acesta o indemni si se furiseze ir
coliba sa gi sd se adiposteasc6. Peste putind weme sosiri "rin5torii
si-l intrebar5 dacS nu vdzuse o vulpe trecdnd pe acolo qi el
rdspunse ci nu, dar le frcu semn cu mdna, arltdnd-o unde se
ascunsese. Vdndtorii nu pricepurd semnul si se fircrezuri in vorbe,
i^ar vulpga cum ii vdzt4 cd se depdrteazi, sdri din colibl gi plecd
Ihri sd-i spurd nimic. T5ietorul de lemne o invinui cd nu-i
-arati
nici o mulfumire pentru ocrotirea sa, dar vulpea rdspunse: ,,Ti-af
fi mulqumit, desigur, dacd semnele mdnii qi purtarci 1i-ar fi fosi
la fel cu vorbelen.
Cineva s-ar putea folosi de aceastil fabuld impotriva oamenilor
care iqi laudl pe faln faptele bune, dar in realitate sdvdrgesc fapte
rele.
35
Vulpea ;i crocodilul
Vulpea si crocodilul se sfbdeau in privinla noblelei lor. gi
crocodilul trdncdni multe despre str5mosii sdi vesti6i si sfdr3i
rndrtt"risind cd se trage din p5rinli gymnasiarhi. Vulpea zisc: ,,Chiar
daci n-ai spune tu, te aratii pielea ta, cd de rnultj ani n-ai mai
ficst gymnast".
. Tot astfel faptele sunt dovezi care dau in vileag oamenii
lnlnclnost.
36
Vulpea ti cflinele
O vulpe, furigAndu-se intr*o turmd de oi, ripi un miel de
lapte si se preft.cu cd-l mdgdie. intrebAnd-o cAinele ce face, vulpea
rlspunse: ,,Il drdglnesc gi mi joc cu el". Dar cAinele se rdsti:
,,I-asd mielul, cd de nu, chiar acum mi voi purta cu tine ca un
criine".
Fabula se potriveste omului viclean qi ho{ului stAngaci.

16. 30 ESOP FABULE 3l
37
VulPea si Pantera
Vulpea gi pantera se sfrdeau p9ntru frumusele' Pantera se
l6uda cu fie'care bAlletura a fupului sdu. Dar vulpea rdspunse:
,iu atdt mai mult sunt mai frumoasd eu, cdci nu la trup' ci la
mitrte sunt <<bil{at5>>".
Fabula arata'cdpodoaba minlii este mai de pre{ decdt frurnuse{ea
trupului.
38
Vulpea gi
maimufa rege
O maimuld juca intr-o adunare de animale Ei acestea,
minunAndu-se de iscusinla ei, o aleserd rege. Dar vulpea, invidioasS,
vdzdnd nigte came pusd intr-o capclli o duse acolo, spunindu-i
cd a g6sit o comoar5 pe care n-a folosit-o ci numai a pdzit-o,
"u
p"
"t., drept al regiloi, gi-o indemnd s-o ia' iMaimula se apropie
IbrA grijd si, prinsi in capcan6, invinui vrllpea cd a. amdgit-o'
VulpJa
"ii iaspunse: ,,Cum vrei sd domneqti peste animale cind
esti atAt de Proastd?".
' Tot astfei si cei care fac afaceri necugetate pierd Ei se fac de
batjocurS.
39
Vulpea gi
maimufa l6udf,roas{
Vulpea gi maimula, clldtorind impreund, se slbdeau in privin{a
noblelei. Trinc6nir6 multe, dar cdnd ajunserd la
'n
loc oarecare,
--ui-i1u, aruncdnciu-gi ochii intr-acolo,
-porni
sd oft eze. intrebind-o
vulpea'din ce pricinS'ofteaz6, maimu{a, ardtandu-i nigte morminte,
ii ipuse: ,,Cum sd nu md podideasc[. plAnsui cAnd vdd stelele
funerare ale libe(ilor Ei sclavilor pdrinliior mei". $i rmlpea. ii
rSrspunse: .,Minte c6t vrei. cSci nici unul dinffe ei nu s-o ridica
s5 te dezmint6".
Astfel 9i mincinosii se laudd mai cu spor cAnd nu-i nimeni
cd sd-i dea de gol.
40
VuIpea ti fapul
O vulpe cdzuse intr-o frnt6nd si, nemaiputdnd sd iasd, rdmase
acolo. Un {ap impins de sete veni la aceeasi fintdni si, cum vdzu
vulpgl o intrebd dacd apa e bund. Vulpea se bucurd de intdmplare
gi,
_
silindu-se sd laude apa, ii spuse cd e nema.ipomeniti gi*l
indemnd sd coboare. lapul. insetat, scobori frr6, gij6, Ei, dupd'ce
igi potoli setea, chibzui impreund cu r.'ulpea cum- s-A ijLsd. Atunci
vulpea ii spuse: ..$tiu un mijloc de ieqire. numai dacd o sd wei
sd scdpdm amAndoi; sd sprijini picioarele dinainte pe zid, sd ridici
T su-s coamele qi, dupi-ce voi ieEi eu, te voi trige si-pe tine...
Tapul ascultd bucuros sfatul gi vulpea, cdldr6ndu-se pe'picioarele,
pe umerii qi pe coamele lui, ajunse la gr_ua fbntanii pi, ie5ind
afard, se depdrt5. Cdnd lapul o invinui cd a cdlcat invoiala, vulpea
se intoarse si-i zise: ,,Prietene, dacd, ai fi avut atita minte C6te
fire ai in barb5, n-ai fi cobordt inainte de a te g6ndi la urcare...
Tot astfel qi oamenii inlelepli trebuie mai int6i sd se g6ndeascd
la sfbrgitul acliunilor Ei apoi s5 pomeascd a le face.
4t
VuIpea bearci
. O r,.ulpe isi ciuntise coada intr-o capcand qi g6ndi cd, din
pricina rusinii, va duce o via!5 de neindurat. De'aceea chibzui si
aducS-gi pe celelalte I'ulpi la aceeagi stare ca s6-si ascundd slulirea
in suferin(a comund. Si alunci, adunandu-le pe toate, le sfhrui
s6-si taie cozile, spundndu-le cd acestea sunt ur6te si atAmd ca
o povard de prisos. Dar una dintre r,ulpi ii rispunse: ,"prietend,
dacd aceasti faptd nu {i-ar aduce folos, nu ne-ai sfhtui astfel...
Aceastd fabul5 se potriveste celor ce dau sfahrri aproapelui nu
pentru cd ii vor binele, ci spre folosul lor.
42
Vulpea ti leul
O_ vulpe nu vdzuse niciodati un leu si, int6lnindu-1, intAmplitor,
in cale, cum il vdzu int6ia oarl se ?nspdimdntd atit de tire, cd,
cra cdt pe-4ci sd rnoard. Cand il intdlni a doua oarl se infricosi
iardsi, dar nu asa ca prima datL. Veze,orrdu-l insi a treia oarb.
prinie atdta curaj'incdt, apropiimlu-se de el, c"t"ra ra-i ;;;b";;]
Fabula aratd. cd obisnuinta indulceste chiar gi lucrurile
inspdim6nt5toare.

17. 32 FABULE JJ
, Un ucisas. dupd ce ornorAse un om, fu urmlrit de rudele
, -ottt t"i. C"anb aiunse l6ng5 fluviul Nil, ii iqi in cale un lup -;i
1 ""ieui"f,
infricosat de lup, se c5(5rd intr-un copac care era in
] n"ii" ,i ," ur..rr-tte. Daf cum vdzu o viperd suindu-se spre el'
L,"isasui se aruncd in fluviu, insd in fluviu il inghili un crocodil.
-FiUuf
a aratA cd pentru criminali nu e sigtu nici pdm6nrul, nici
.
aerul, ntcl apa.
43
Vulpea si
masca
O vulpe, intrand in casa unui. actor qi scotorcind pril lo-ate
lucrurile lui,'gasi o masc6 mestegugit lucratd 9i, ridic6nd-o in labe,
zise: ,,O, ce cap, dar n-are creier".
----faUuta
"
p"ir&" oamenii chipegi la trup, dar nesocotili la minte.
44
Oamenii ti zeii
Doi oameni se sfbdeau pentru a recunoa$te care dintre cei doi
zei - Teseu ,uu H".u"i" -'e mai mare, Dar zeii se m8niard pe
oameni si se rdzbunard fiecare pe 'avutul celuilalt'
Ce#a supqilor a@d pe stnpani la m6nie impotriva acestora'
45
Uciga;ul Ei Nilul
46
Omul si zeiit
IJn om sdrac se imbolnlvise si zdcea fbr6 leac' Cum medicii
ii luaserd nddejdea de intremare, se rugI de zei frgdduindu-le, ci
au"a if vor fa6e bine, le va da o heCatombd qi le va inchina qi
ofrande. So(ia - cdci int6mplStor se afla lilngd
"1
- il intreb5: ,,De
unde le vei'ddrui atdtea?" $i omul rdspunse: ,,Ctezi tu cd eu md
voi insdndtogi ca zeii sd mi le mai ceard?"
Fabula aratd cd oamenii fhgdduiesc u$or un lucru pe care nu
gAndesc sd-l imPlineascd.
47
Omul ti corbii
Un om fricos mergea la rdzboi. C6nd cronclnird niste corbi,
puse armele jos si incremeni. Apoi, le ridicl repede si pomi mai
departe. Corbii croncdnirl iar6Ei dar omul, oprindu-se din nou, le
strigd: ,,Cronc5nit' cdt puteS de tare, ci tot nu vef, gusta din minel'.
Fabula asta e potriviti pentru oamenii lasi.
48 i ,t'l
Omul si Hermes
Un om vdzu odatd r",r*lnd*0tr-se un vas cu cdldtori si-i'
invinui pe zei cd nu chibzuiserd drept, cdc-i penffu un singr.rr
necredincios se inecaserd si cei nevinbvali. in
^
timp ce .,rorb"ea, '
curn erau multe fumici in locul in care se afla. il muscd. din
intdmplare, una dintre ele. $i pentru cd a fost muscat de'una.
le-a itrivit pe toate. Atunci'i ie ardti Hermes si, iovindu-l cu l
varga, ii. sprrse: ,,,cum nu rect.rnosti cd zeii ii juilecd pe oameni
cum le judeci tu pe fumici?". ' ,
Nimeni sd nu huleascd zeul cdnd ii vine o nenorocire, ci, mai ,;'
degrabd, s6-qi cdntlreascl greselile sale. .,/'
"/
49
Birbatul ;i femeia
artilgoasi
Un om avea o.femeie care se purta foarte urdt cu to{i sclavii
casei lui si wdnd sb stie dacd se poarti la fel qi cu sclavii pdrinlilor
ci, o triniise, cu o ri.icina o*"d-", l:a tatdl'el- S" i"to-uG-J"pa
citeva zile si o intrebl cutn o primiserl sclavii pdrinlilor ei. ,,Boarii
si oierii rnd priveau piezig", spuse ea. ,fii, femeie, dac[ te privesc
clusmdnos pdnd Ei aceia care se duc cu turmele in zori-si vin
seara, la ce trebuie sd te aqtepf de la cei cu care petreci'toati
t.iua".
Tot astfel, adesea, dupi faptele mici se cunosc cele mari si
rlupd cele vddite se cunosc cel^e ascunse
50
Omul ti oracolul
Un om viclean pusese rimiqag cu cineva c6-i va ardta cd
oracolul de la Delfi e mincinos. Cend ii sosi termemrl, lud o

18. FABULE 35
34 ESOP
vrabie in mdnd, o ascunse in haind si veni la ternplu. Acolo,. stdnd
in fa(a oracolului. intrebd zeul dacl line in mdnd ceva viu sau
ceva'frrd via1d. Dacd oracolul ar fi spus cd nu are via15, voia
s5-i arate vrabia vie, iar dacl ar fi spus cd are via!6, voia s5-i
aducd in fali vrabia sugrumat5. Zewl ii pricepu g6ndul vicleatr
gi-i zise: ,,Opreste-te, omule, cdci in puterea ta std ca ceea ce 1ll
in mdnd sd aibd sau sd nu aibd via1d".
Fabula aratd cd divinitatea nu poate fi ingelatd.
51
Attetul gi Rodosul
{Jn atlet, invinuit de slSbiciune, cu orice prilej, de cdtre
concetdlenii s5i, plecd din !ard. Se intoarse dupd 9 weme gi se
l6udd ci sdvdrqise multe isprdvi in numeroase celdli Spuse. ci in
Rodos fbcuse
'un salt nemaipomenit, cd nici atle{ii olimpici nu
l-ar fi intrecut Ei cd ar aduce maitori ;i pg .
cei care fuseserd
intAmpldtor acolo dace ei ar veni vreodatd aici. Dar unul dintre
i"i a" fatd ii zise: ,,Omule, dacd e adevlrati'fapta, nu-!i trebuie
martori, cdci chiar aici e Rodosul: sdri!"
Fapta aratd cd dacl dovedeqti un lucru prin faptd orice cuvAnt
e de prisos.
52
Omul clrunt si
amantele
Un om cdrunt avea doud amante, una t6n6r5 qi alta bdtrAnS"
Cea mai in v6rstd, rrrqindndu-se cd trdieqte cu un om mai tdnAr
decdt ea, obiqnuia si-i smulgS firele negte, ori de cdte ori venea
la ea. Cea rrrii tendr6, tiinuindu-Ei ruginea cI are un arnant bitrdn'
ii tot smulgea firele albe. Asa se intdmpli c6, trdgdndu-i pdrul
fiecare pe rdnd, ajunse chel.
Tot astfel pretutindeni rAnduiala rea este vdtdmdtoare.
_53
Omul si naufragiul.,, t
Un om bogat din Atena cdlitorea pe mare impreund cu allii.
Se stAmi o nrrtuna putemicd si vasul se rdstumd. Cdnd toli cAbtorii
inotau, atenianul tot striga in ajutor pe zeila Atena si-i fbgdduia
mii de ofrande dacd il va mdntui. Unul dintre nauftagiali ii spuse:
,,Cheam-o pe Atena, dar miqci 9i bra{ele".
Aqa qi noi, odati cu chemarea zeilor, trebuie sd chibzuim
singuri gi sd trudim pentru ceea ce pldnuim.
Sd fim rnai bucurosi dac[, in truda noastr5, dobdndim bunlvoinla
zeilor decdt dacd, neglijAndu-ne singuri, suntem salva{i de zei.
CAnd omul cade in nenorocire trebuie sd se trudeascd singur
sd iasl gi doar apoi sI cearl ajutor zeului.
54
Orbul gi lupul
Un orb se obisnuise si recunoascd orice dobitoc pe care punea
mAinile sale si sd spund de ce soi este. Si ddndu-i-se odati un
pui de lup, ii pipai- qi mdrturisi goviielnii: ,,Nu stiu daci e pui
de lup sau de vulpe sau de altd sdlbdticiune, dar qtiu bine cI
aceastd dihanie nu e fhcutd sI meargd cu turma".
Astfel qi natura relelor se cunoaste, deseori, dupd ?nfrSgare.
55
Omul viclean si zeiit
lJn orr sirac fiinci bolnav si zdcdnd intruna fbgddui zellor cd
lc va jertfi o sutd de boi, dacd ei il vor mdntui. Zeii vrurd sd-l
incerce qi ficurd ca el sd se intremeze indatS. Cdnd se vdzw teafitr,
fi'dm6ntd din cocl o sutd de boi - c[ci boi adev6ra{i nu avea -
si, jertfindu-i pe un altar, spuse: ,,O, zei, primiti oftanda mea".
I)ar zeii, vrdnd si-l pdcdleasci qi ei, ii trimiserd un vis in care
il indemnarl sd meargd pe !drm, cici acolo va gdsi o mie de
rlrahme atice. Si el se inveseli mult si alergd iute pe !irm. Acolo
crlzu in rnAinile piragilor care-l poprird si-l vdndurd gi astfel gdsi
ccle o mie de drahme.
Fabula se potriveqte pentru omul mincinos-
56
Cirbunarul si
nllbitorul
Un c6rbunar lucra intr-o cas6, dar vdztnd rur ndlbitor pripdsit
in vecindtate, merse la el sd-l cheme ca sd locuiascd impreund,
slrrrnAndu-i cI vor fi mai apropia{i qi vor cheltui mai pu{in, dacd
vor locui intr-un singur loc. $i ndlbitorul ii rispunse: ,,Mi-e peste
prrtin{6, cdci ceea ce voi indlbi eu, vei innegri tu".
Fabula aratd cd tot ce nu se aseamdnd nu se adund.

19. 3736 I,-ABULE
57
Oamenii gi Zeus
Se spune cd animalele au fost fXcute mai intAi Ei cI zeul le-a
diruit unora putere, altora iu!eal6, multora aripi, dar omul rim6ndnd
gol, ii zise: ,J'itumai pe mine m-ai ldsat Ibrd dar". Zeul ii r5spunse:
-Tu nu simli darul Ei totugi ai dobdndit pe cel mai mare, clci ai
primit raliunea, pe care o au doar zeii si oamenii, mai putemicd
decdt cei mai puternici gi mai iute decdt cei mai iu{i". $i omul
iqi recunoscu darul qi plecS fic6nd pleclciuni qi proslivindu-l pe
zeu.
Zeul a cinstit pe toli oamenii cu rafitme, cu toate cd unii nu
simt aceasti cinste, ci inclind sI pizmuiascd animalele fXri sentiment
gi frrd raliune.
':' '
58
Omu I sit
vulpea
IJn om aveanecaz pe o r,rrlpe penku cd-l plgubise. Prinzdnd-c:
Ei voind sd se rdzbune crunt, ii legd de coadd niqte cdl{i imbibali
in ulei gi le dddu foc. Un zeu insi o indrepti spre ogoarele lui.
Si cum era vremea secerigului, omul o tot fugiri, vdietindu-qi
iecolta arsd.
Trebuie sd fim ingdduitori qi sd nu ne miniem peste misur6,
cdci din m6nie se nasc adesea pagube mari pentru cei rnAniosi'
59
Omul gi
leul
Odinioar5, un om cdlStorea cu un leu Ei fiecare se l6uda
pe-ntrecute. Pe drum intalnfuA ins6 o stel5 de piatrd ?n{blig6nd un
om care suglurna un leu. Omul, ardtAndu-i-o leului, zise: ,,Vezi
cum noi suntem mai puternici decdt voi". qi leul, surazAnd,
rispunsc: ,,DacE leii gtiau sai sculpteze, ai fi vdzut multi oameni
sub lei".
Mulli se laudd cd sunt voinici gi cutezitori, dar incercarea,
d6ndu-i de gol, ii dezminte.
6{)
Omul ti satirul
Se spune c5, odinioard, un om legase prietenie cu un satir.
$i cand veni iama, omul iqi ducea mdinile la gurd, din pricina
gerului, qi sufla peste ele. Satirul il intrebd de ce"face uc"ri Lr"-
si omul ii rdspunse cd isi incdlzeEte mdinile inghe{ate. Se aqezard
apoi la masd qi cum bucatele erau foarte fierbin(i, omul ldu o
pf,rticicd, o duse la gurd si sufl5 peste ea. Satirul il inh'ebd iar5si
clc ce face acest luciu si'omul ii^rdspunde cd-si rdceste bucatel'e
pentru cd sunt foarte fitirbinli. Dar satirul ii .prire: ,,Prietene, me
las de leg[mdntul nostm, cSci tu sufli din aceeaqi gurd gi cald Ei
rccgtt.
Tot astfel qi noi trebuie si fugirn de prietenia acelora care au
o fire cu doui fe{e.
61
Omul;i idolul
Un om slrac avea un zeu de lemn si-l tot mga sd-i facd ;ilrri un bine. Cum tot il rugase gi sdricii tot spor6a, s-a mdniit
:ii, ludnd zeul de picior. il izbi de un zid. Capul zeului se sparse
irrdatd si curse din el atu pe care omul il aduna strigind: ,,Esti
srrcit. cum vdd, gi nerecunoscdtor, clci nu m-ai a-iutat cdnd te-am
t:instit, dar c6nd te-am lovit mi-ai rdspuns cu belsug".
Fabula aratd cd, nu vei folosi nirnic cinstind un orn r5.u. ci
vci folosit rnai mult dac6-l lovesti.
62
Avarul si leul de aurt
[Jn avar fricos, gdsiud un leu de aur, isi zice: ,,Nu stiu ce
rrul voi face in aceastti situatie; mi s*a tulburat mintea Si nu stiu
cc si fae; mi impart intre patima pentru avere qi fhcu *iu
lir-easci. Ce soarl5 sau ce zeu a mestegugit un leu de au-r? Aceastii
irrtimplare imi rdscoleqte sufletul; el iube;te aurul, dar se teme de
rrceastd statud de aur: patima rri6 indeamnd s6-l iau, iar firea sd
rnir stdpdnesc. O, soartd damicd, dar neingdduitoare! O, comoar6
('ure nu dai Lrucurie! O, noroc zeiesc care ai devenit nenoroc!
('um. asadar? in ce fel if voi folosi? Ce mesteEug si incerc? Plec
si-mi voi aduce aici, ca sd iau leul, sclavii casei cu o mul(ime
rle prieteni, si eu voi privi de departe".
Fabula e potrivit5 pentru un bogat care nu cuteazd nici s5-si
lirloseascd bogd{ia.

20. 38
I.AI]I]I-F
lrima nu se migca, broaqtele se ardtard iar ;i, ajung6.nd la atAta
ocard, sdrird deasupra si se tolSnird pe ea. f)upd o vreme, mihnite
r'ir au un astfel de rege, pornird a doua oard la Zeus gi ii cerurd
i;rrirsi sd le schimbe cdpetenia, cdci primul era prea molcom. Dar
lcus s-a infuriat qi, de data aceasta, le-a trimis o hidrd care le
;'r'irrdca si le munca.
Fabula aratd cd e mai bune sd ai conducdtori molcomi si buni-
,lccit furfunogi gi rdi.
67
Bro astele vecine
DouI broaste erau vecine. Una trdia intr-un lac addnc, departe
rlc dmm, cealaltii intr-o baltd micd, in drum. Broasca din lac o
rrrtlcmnd pe cea din drum sd se mute la ea ca sd duci o via!6
rrr:ri bund gi mai fbricitS. Dar aceasta din urrnl nu se induplecd,
( r spuse c6 nu poate sd se rupd din locul in care s-a obisnuit.
lntr-o zi insd trecu un car qi, din intAmplare, o strivi.
Tot astfel si pe oamenii care duc o via!5 umild ii prinde
nr()artea mai inainte ca sd se indrepte spre o via!5 mai bun6.
68
Bro astele si
bXltoaca
Dor,rf, broaste locuiau intr-o bdltoacd. Cum apa secd intr-o
vrrr-r, eie o pirdsird si cdutarl alta. int6lnird intAmpidtor un pu! qi,
, rrrn il vfo-urd, una zise: ,,Prietend, sI cobordm in pul".Dar cealalti
r:isllrmse:,,I)acd va seca;i de aici apa, cum vom iesi?"
F-abula aratd cd nu trebuie sd pomim fbrd socoteald la treburi.
69
Broasca si
vulpea'
O broascd dintr-o bdltoacd strigl tuturor dobitoacelor: ,,Sunt
vr;rci si cunosc toate leacurile". Cdnd o auzi vulpea, ii zise:,,Cum
it'i insdnSto;i pe allii cdnd tu gchiopitezi qi nu te timddui?"
Fabula aratd, cd cel neiniliat in inv6{5hrd nLl va putea sA
rrrslruiascd pe al1ii.
39
Ursul vulpea
63
sr
Un urs se l6uda cA e mare iubitor de oameni pentru cd nu
mdndnci trupuri moarte. Dar vulpea ii rdspunse: ,,O, dacd ai mAnca
pe cei mor{i ;i nu pe cei vii".- Aceastd fabuld da pe fa!5 pe cei boga{i care triiesc in filSrnicie
gi in slavd degartS.
64
Plugarul ;i luPul
Un plugar, dejugdndu-gi boii, ii duse s5*i adape. Uq. lup
flAmand,- cat6ndu-;i hran6, cdnd int6lni plugul, incepu sd ling6,
mai intdi, ceafa de j"g. $i tfua sd bage de seamS' pu{in c6te
pu{in, ii alunecd gdrul inauntm qi, nernaiputind s6-l scoatd, porni
ia traga plugul pe ogor. C6nd se intoarse plugarui qi-l vdzu, zise;
,,O, cap"netot, numai de-ai pdrisi prSddciunile Ei tdlhdriile ca sE
te intorci la huda ogorului".
Astfel 9i oamenii rdi, chiar dacd atatd cd sllnt cinstifi, din
pricina firii lor, nu au crezure.
65
Cetitor.ul in stele
Un cetitor in stele obfnuia s6 iasd in fiece seard ca sd cerceteze
stelele. $i unrbldnd spre marginea cet5tii, cu toatd mintea indreptatd
spre cei, chzu, din nebdgare de seamd, intr-un pu!. Cdnd se
.r^Aic6."u qi striga, un ffec6tor, auzindu-i gemetele, se apropie. de
el gi pric'ep6nd intarnplarea, ii zise: ,,Prietene, tu care incerci sd
vezi ceea ce e ?n cer, nu vezi ceea ce e pe pdmdnt".
Aceastd fabuld s-ar potrivi acelor oameni care se laud5 cI
fac rninuni, dar nu pot sd sdviryeascd nici pe cele omeneEti.
66
Broa;tele ti Zeus
Broastele, am6r6te din pricina neorAnduielii ce domnea printre
ele, au trirnis soli la Zeus ca sd-l roage sd le dea un rege. Zeus,
cAnd le vdnt nerozia. aruncI o bArnd in lac. Broa;tele, inspdimdntate
mai intAi de plescdittrS, se scufundard in adAnc. Dar apoi, cum

21. I-,ABULE 4l
40 ESOP
70
Boii;i osia
Ni$te boi trdgeau un car. Sc64Aind osia, Ei-au intors capul 9i
i-au zis: ,,Prieteni, cAnd noi ducem tot greul, tu tipi?"
Aqa qi unii oameni, cdnd trudesc al1ii, se prefac cI ei ostenesc.
Ieul
Trei boi pigteau intotdeauna impreun6. Un leu voia s6-i
m5ndnce, dar nu cuteza din pricina tovdrdsiei lor. ArLrnc6ndu-le
insd vorbe viclene, i-a dezbinat qi, glsindu-i despdri{i, i-a sfrrtecat.
Dacd vrei sd trdiegti fird prirnejdie, sd nu dai ctezate wdjma;ilor,
ci sd te bizui pe prieteni Ei s6-i. pdstrezi.
72
Boarul gi Heracle
Un boar m6na carul spre sat. Cdz6ndu-i carul intr-o vale
adincS, in loc sd lrudeascl sd scoattl carul, sta degeaba Ei se tot
ruga lui F{eracle pe care il oinstea mai mult dintre to{i zeii. Heracle
se arlti si-i spuse: ,,Apucd de roli 9i imLrolde;te boii ;i 1oaqd.;te
de zei nrimai dacd faci si tu ceva, altfel te vei ruga zedarniQ".
73
Boreas ;i soarele
Boreas 9i Soarele se sfideau in privinla puterii lor. Puserd la
cale sd-l recunoascl invingdtor pe cel care va putea sd dezbrace
un cdi6tor. Se pomi Boreas sd sulle cu nldejde' dar cdirltorul igi
str6nse mintean-ul. Vdntul il atac[ mai furios" Cil5toml,' rebegit
de frig, igi puse insi un vesmAnt mai gros. Boreas i;i pierdu
curajuf qi-t l5sd in seama Soarelui. Acesta incepu s5-1 dogoreascd
mdsnrat'gi cllStorul se dezbrdcd de veqmdntul cel gros. Dar Soarele
il sdgetd gi mai putemic si omul, nemaiputAnd sI indure ar9i1a,
se clezbricd de tot qi porni sd se scalde intr-un rdu care curgea
pe aproape.- F'abula aratA cd deseori convingerea este mai folositoare decdt
siluirea.
74
Boarul ;i Ieul
Un boar care pdstea o turmd de boi pierdu un vifel. Cutreierd
irnprejurimile t"e;rd sd-i dea de urmd si fbgidui lui Zeus c6-i va
jcrh o capri, dacd va gdsi hoqul., Inffand insi r'ntr-un tufis, vizu
rrn leu cum rnAnca vilelul qi, inspdimdntat, indlld mdinile la cer
si spuse: ,,Atotputemice Zeus, adineauri !i-am fbgdduit si-{i jerffesc
o capr5, c6nd voi gdsi ho{ul, acum i{i voi jerffi un taur, dacl voi
scdpa din ghearele ieului".
Aceastd fabulS s-ar potrivi celor care, incwcali in nenorociri,
tloresc o scdpare, dar cind o gdsesc, catd s-o ocoleascd.
75
Canarul ti liliacul
Un canar se afla intr-o colivie agilatd la o lbreastrd gi cdnta
numai noaptea. Auzindu-i glasul un liliac, s-a apropiat de el gi
l-a intrebat din ce pricind cintd noaptea si tace ziua. Canarul
rarspunse c[ nu face acet lucru degeaba, ci pentru ci odinioard.,
r:and cdnta ziua, a fost prins, qi din ziua aceea s-a ?nvd{at minte.
l.iliacul ii spuse:,,Nu trebuie s5 te mai pdzeqti acum, cdci n-are
nrst, kebuia sI te feresti inainte de a fi prins".
Fabula aratd cd. in fala nefericirii cdin(a e zadamicd..
76
Pisica si
Afrodit'a
O pisicS, indrdgostiti de un t6nir firrmos, o rugd pe Afrodita
s-o preschimbe in femeie. Si zeiqa, induioEdndu-se de patima ei,
,r schimbd intr-o frumoasd fecioard si, astfel, tdnirul s-a indrdgostit
tlc ea Ei-a dus-o cu el acas5. Cdnd se culcarl in camera nun{ii,
Aliodita vru sd gtie dacd, schimbdndu-gi trupul, fecioara si-a
schimbat si firea, ;i cobori un soarece in mijlocul camerei. Pisica,
rritandu-si infbliEarea, se ridicd din pat gi fugari soarecele ca sd-l
rrriinAnce. Atunci zei1a, mdniatd impotriva ei, o intoarse la vechea-i
lirc.
Tot astfel qi oamenii netrebnici din fire, chiar dacd isi schimbd
:;trrre, nu-si schimbd firea.
71
Boii si

22. 42
I.'ABULE 43
78
Bltrflnul;i rn0artea
Odinioard un bdtrAn tdiase nigte lemnc Ei cirAndu-le in spate
strdbdtea o cale lung5. Din pricina drumului istovitor tr6nti jos
povara qi chemd moartea. Ardt6ndu-se moartea 9i intrebAndu-l de
ie o cheama, bAtrenul ii spuse: ,,Ca s5-mi ridici povara".
Fabula aratd cd, tot omul e' iubitor de viali, chiar dacd e
nenorocit.
Un liran gdsi un lulh4 prins intr-un la! 9i, miqcat de fiumuse{ea
lui, il dezlegd qi-l lds5'volnic. Vulturul i se ardti recunoscitor
cdci, vdzAndu-l odatd asezat sub un zid gata si cadd, zburd spre
el Ei-i lud in gheare panglica 6s P9 9ap_. Omr1l se- ridicd !i-l
urmari, iar rulturul dddu drumul panglicii. Jdranul igi ldu panglica
dar, cdnd se intoarse la locul in care gezuie, gdsi zidul surpat ;i
se minund de aceastl rdsplati.
Tot asa gi omui trebuie sd facS bine celui cate i-a {bcut bine'
cdci de vei face bine, vei gdsi tot bine.
80
O nevdstuicd se strectui in atelierul unui fburar si incepu sd
roadd o pilS care zdcea aco7o. $i vit6mdndu-gi limba porni sd-i
""iga -litt sdnge. Se bucurd tdtugi, gdndincl ia scoate ceva din
fier, gi muqcd din pild pdnd igi roase limba.
pibula aratd cd cei iubitori de wajbd se vatimS singuri.
Un {dran, poprit de wemea rea in ogradS, nu mai putea sA
plece, in nici un chip, ca s5-qi aducl hran6' De aceea igi m6nca,
mai iret6i, oile, apoi,
-cum
vremea rea nu contenea, iqi tdie caprele
si. a treia oard, cdci wemea nu se inmuia deloc, veni randul boilor
care trudesc cu osArdie. Cainii, vdz|nd cele ce se petrec, iqi ziserd;
,,Trebuie si plecdm de aici, cdci daci st6p6nul nu gi-a cru{at boii
care trudesc cu el, cum ne va cruIa pe noi?"
Fabula aratd, cd, trebuie sd ne pdzim, indeosebit, de cei care
rru cru!5 de nedrept6li nici pe cei apropiali lor.
8I
ti sarpele
_
Un garpe se tdri spre copilul unui ldran si-l ucise. Tdrariul,
indurerat, pomi cu o secure spre borta qarpelui si se agezd la
pAndi ca sd-l rdpund indat5 ce va iesi. CAnd garpele scoase capul,
ornul ?l fulgeri-cu securea, dar riadu gr"g qi despicd nr*ui o
lriatrd de alSturi. infricosdndu-se cle razb:unirei gurp"lni, ldranul il
chemS_ sd se impa"". D* garpele rlspunse: ,,Nu^ mai' pot si-!i
vrcau binele, cAnd vdd piatra despicati, si nici tu mie, CAnd vezi
rnorrrrdntuI copilului tdu."
Fabula arutd cd, vrdjmdqiile mari sur t anevoie de impicat.
82
Tnranutr Si' .^:^
!
sarfiele ingtietat 1
I
U1 ldran gdsi ?n vreme de iaml un sarpe in{epenit de frig si,l
l)iclndu-i-se miie de e! il sElti si-l bdgd'in snn. $arpele se inJaili 1
si se inzdrdveni, car ioi rn r$ci bineftcitorul si plecd. .f5ranul,
1'
tlandu-qi sufletul, spuse: ,,P6tirnesc pe drept clci m-aln iriduioSat I
tlc un nememic". i
Fabula arate cd nemernicii nu se schirnbd. chiar rlacd le facem
,'cl mai mare bine. ,/
83
Tdranul sitt'copiii sXi
Un {5ran i;i simqise sfhrgitul vie{ii qi wAnd ca fiii sdi sd prindd
rrrcstesugul agriculturii, ii chernl la el gi le grii: ",Copiii mei, eu
roi pleca din via{i, dar voi, c5t6nd ceea ce am ascuns eu in vie,
,,cti glsi bogd!ii':. Ei fiii sii, crezAnd
"a
idr.p;;
"";;;--r;;;
( ()lnoari, desfundar5, dupd moartea lui, tot pdmdntul viei. Nu
ririsird nici g comoard, dar via, sdpatd bine, dddu rod mare.
Fabula aratd ci munca e izvor de aur pentrll oameni.
77
Nevistuica ;i pila
Tdranult
79
T Iranul si vulturul))
TIranul si cffinelet)

23. 44 IJABULE
84
Tntanul ti soarta
Un liran, sdp6nd ?ntr-un loc, gdsi o comoard' De atunci, in
fiecare
'zi, incorona pe Geea, ca pe-o bineibcitoare' Dar
ar6tindu-i-se soarta, ii-zise: ,"Omule, de ce pui pe seama Geei
darul meu? Eu !-am dat ar.uul ca si te imbogSleqti. Da95 9;ar
schimba situalia qi comoara ar trece ?n alte mAini, atunci stiu bine
cd pe mine m-ai blestema".-Fabula
arutL cd trebuie s6 fim recunoscltori binefbcitorilor 9i
sI le aducem nrulqunriri.
85
Tlranul;i coPacul)
Pe ogorul unui !6ran crestea."un, arbore nerociitor care era un
refugiu pintn wdbii'si greieri. Si neavfurd roade, {dranul "se
g-andi
sa-l"taie qi, lu"indu-;i'siur"a, ilbi copacul. Dar greierii 9i w6biilj
il rugard .si nu le tiie ad6postul, ci s6-l lase lor, iar ca r5splat5,
se-i*cdnte Ei si-l desfete qi pe firan. El totuqi, fbrd s5-i-pese,
izbi cu seculea a doua oarl ;i apoi a treia oar6, dar cind il tdie
pufn gdsi un roi de albine si miere. Cum-gtlsti mierea, arunc6
;;d;;d;i cinsti copacul, cu fiind sfhnt, Ei-l-ocroti.
Oambnii nu iubesc din'f,re ;i nu sl5vesc at6t de mult dreptatea
cAt urmdresc cdstigrrl.
86
' 'f [ranul si..t ^
| -
copiii sf,i invr6ibifi
Copiii unui {iran se inw5jbeau mereu intre ei' Cum tot ii
indemnase gi nu izbutise sd-i schimbe prin vorbe, !5ranul se hot{ti
sd faci ace'st lucnr prin fapte gi-i puse s6-i aducE un minunchi
de nuiele. Cind el implinira irdemnul, omul le didu, mai intdi,
m5nunchiul de nuiele $i le porunci sd le fr6ng6' Cu toatd cazna
tot nu putur5 sI le dovedeascd gi tatill, dezlegdnd mdnrnchiul, le
didu nuielele una cdte una. Acuma le fr6nseri uqor, ;i el le spuse:
,,Asa-i gi cu voi, copiii mei, dac6 ve{i rdmdne uni(t, ve{i fi nebiruili
de
'wajriraEi,
dar dac6 vA invrijbili, lesne, ve{i fi invinqi".
FaLda' aratil cd in{elegerea este cu at6t mai putemicS cu c6t
neinlelegerea este mai lesne de biruit.
Bf,trf,na medicul
O femeie b6tranE, bolnavi de ochi, tocmi cu platl un medic.
Acesta, de c6te ori venea la ea ca s5-i ungd bchii, cdt timp
lrtrtrAna stdtu cu ochii inchisi, ii lua cAte ceva din casi. Dup6 ce
cdrd tot ce avea ir casi, medicul tirnddui bitrAna si ii ceru-plata
tocmit6. Dar bdtr6na nu vru sd-i pldteascl ;i ei o duse in^ fala
irrhonlilor. Acolo femeia spuse cd i-ar fi pldtit dacd i-ar fi tAmaauit
vcderea, dar cd acum, dupd ingrijirea lui, ii e rnai riu ca tnainte.
,,Odinioard vedeam toate lucrurile din casd, dar acum nu pot si
vild nimic".
Astfel Ei oamenii rdi uitii cd din pricina ldcomiei lor isi aduc
singirri pagubd.
88
Femeia;i hetivul
O femeie avea un blrbat beqivan si, w6nd sd*l scape de
lratima lui. nlscoci un Eiretlic. PAndindu-l c6nd era adormit de
biruturS.gi nesimlitor c1 un mort, il ridicI pe umeri si, ducAndu-l
hr cirnitir, il ldsd jos si plecd. Cend ea socoti cd s-'a dezmeticit
sc intoarie gi bdtri Ia po'arta cimitirului. Atunci el intreb5: ,,CinJ
bute in poart5?" Femeia rdspunse: ,,Sunt cel care aduce m6ncare
rrror{ilor". Iar el, grli: ,,Nu-mi aduce sd mdn6nc, preabunule, ci
rrrai drgrabd sd beau, cici md mAhnesti amintindu-mi de mdncare
si nu de bduturd'". Dar femeia, lovindu-;i pieptul, rp"r", ,julnurorocita de mine, ;iretilicul n-a folosit la nimi-, cdci-tu, bdrbate,
rrrr numai ci nu te-ai cuminqit, dar ai devenit qi mai riu, patima
(i-a intrat in sdnge".
Fabula aratd cd nu trebuie sd ne invechim in fapte rele, c6ci
vine timpul cind niravul, chiar dacd nu vrea omul, se inrdddcineazl.
89
VIduva ti slujnicele
O femeie vdduvd si hamicd, av6nd slujnice, obiqnuia sd le
scoate la treburi de cu noaptea, la cdntatul cocosilor. Dar ele,
rrrcreu trudite, chiznuir6 si ucidi cocoqul casei, socotind ci acesta
t pricina rdului, pentru cd le trezea stdpAna de cu noaptea. Si
,l;rcd omordrd cocosul cdzurd, din int6mplare, intr-un bucluc li
nrar mare, cdci stipdna, neamaistiind ora cocogilor, le trezea la
Irrcru in puterea nop{ii.
-i
87
slt

24. F-ABULE 47
46
Astfel, pentru mu{i oameni, propriile hotdrdri sunt pricina
nenorocirii lor.
90
Vfduva si glina
O lbmeie v6duvd avea o gdin6 care-i oua zilnic cAte un ou'
Socotind cd dacd-i va da mai multe grdun(e, ii va oua de doud
"ti
p"
"i,
ii spori tainul. Dar gdina, ingr{dndu-se' nu a mal putut
si oud nimic- mdcar o datd Pe z.
Fabula arata cd cei care rdtnesc la mai mult dec6t au pierd,
din pricina ldcomiei lor, qi ceea ce au'
91
VrIjitoarea;i judele
O vrSjitoare fdcea farme"" 0"n* potolirea mdniei zeilor ;i'
stlruind ii meserie, cdqtiga deshrl cle mult' Dar unii o invinuird
;i pfi;;"l. - altd religie si aana-o. injudecats. juralii o
":,9?i":11"
la moarte. cand o vdzu cd este dus6 din tnbttnal, un om ll zlse:
,,Femeie, tu care spuneai c5 intorci minia zellor, cum nu po(i
s6-i potolegti Pe oameni?"
.dceast[ fabuld ar folosi.unui Earlatan care {hgdduieqte minuni'
dar e neputincios la cele de rAnd'
92
Juninca qi boul
O junincd vdzu un bou trudind gi-I comp[tim] nqntr,u munca
ru. Caia sosi insi o sirbdtoare, stipAnii dejugard boul qi prins:f
juninca s-o injunghie. Boul o vdzu qi, zimbind, ii spus-e:
"Drn
pri"inu asta nu munceai, clci trebuia
.sA
li.jertfitd cur6nd"'
' Fabula aratd cd primejdia paqte pe cel lenesr
83
VflnItorul fricos li
tIietorul de Iemne
Un vAnator cSuta urma unui 1eu qi intreba un tdietor de lemn
dacd nu vdzuse vreo urmd de leu sa'i p1. ce locuri doanne leul'
a"*t" ii ,a.prrrru", ,,i1i voi ar6ta chiar leul"' V6nStorul' ingdlbenind
de frici qi cldnldnind din dinfi, ii spuse: ,,Nu caut leul, ci numai
urma de leu".
Fabula aceasta ne aratd pe cei cutezitori si pe cei lasi, curajosi
la vorbe, dar nu la fapte.
94
Porcul ti oile
Un porc intrase intr-o turmd de oi si plqtea. prinzdndu_l o
datd ciobanut,.t}tt5 gi se zbdtu. Oile il aojeni.a ca gpd gi-i,ir.ra,
,,P,e noi ne prinde mereu si nu mai strigim... Dar porcui rdspunse:
,,Nu e totuna prinderea meu cu prinderea voasti, pe voi va prinae
penqg_ lapte sau pentru 16n6, pe mine ins6 pentru came,..
Fabula aratd, cd. se t6nguie pe drept cei care igi prirnejduiesc
via{a gi amtul.
95
Delfinii ti balenele
^ Delfini se luptau cu balenele. Cum lupta se lungea si se
irrcrancena, un cobios (acesta este un peste mic) se
"inalla
din
rrdAnc gi inc_ercd sd-i impace. Dar unul dintre delfrni ii zise:',,Mai
bine
^
s5^ne
J"pE "
gi sI pierim dec6t sd ne fii tu impdciuitor...
Astfel Ei unii oameni fhri trecere, cdnd intr[ intr-o rdzmerild,
s()cotesc cd sunt cineva.
96
Retorul si
atenienii
Retomtr Demade vorbea o datL atenienilor si, cum nu prea il
;rscultau,
]e c9ru ingdduin{a sd le spund o fabuld de Esop. Atenienii
sc.,invoird si el incepu sd zicd,: ,,Demetra, rdndunici gi liparul
cildtorea-u pe acelaqi drum; c6nd ajunserd la un r6u, rdnd'nica a
21r1161. iar 1iparul s-a scufi.rndat... Si spunand acesta, tAcu. Dar
;rlcnienii il intrebard: ,,Demeffa ce-a fhcut?.. Retorul rdspunse: ,,S_a
rrraniat pe voi care, ldsAnd treb,rile cetdtii, vd fine{i
^de
fabulele
Irri Esop".
Tot aga gi unii oameni nesocoti{i trec cu vederea cele necesare
';i nu pregetd la cele pldcute.

25. 48
97
Diogene si chelul
Diosene. folosollrl cinic, jignit de cdtre un chel, ii rdspunse:
,,Nu te"voi'jigni, nici gAnd'-ci voi lSuda pdrul inlelept care a
pdrdsit capul prost".
98
Diogene in cilItorie
Diogene cinicul cdldtorea 9i, -ajqlegrd
la un rdu care se
revdrsasE, se opri pe mal descumpanit.-Un om care obignuia sd
L"*alairf, "az?ndiu-l
c[ se afl5 fn incurclturd, se apropie de el
ti. tiOl"ana"-l pe umeri, il ffecu apa binevoitor' Cdnd il . a;ezFt
ilirrcolo, Diogene igi blestemd sdrdcia, Jentru c5' dm pncrna el'
*--ouiiu sa"rdspldieascd binefacerea. ln timp ce gdndea
^utfql
o-,il rrAru un ait c6lAtor care nu .putea sd treacd .sl, alergand. la
el, il ffecu ;i pe acesta. Atunci Diogene s-a aproplat de el tl l-a
.pus, ,,Nu-ti iort recunogtinp pentru fapta ta. cdci vId cd tu nu
aiegi, ci faci totul cu nesocotin[d"..
"Fabula arath cd cei care fab bine gi celor de merit si celor
de nimic nu trec ca binefbc5tori ci, mai degrabd, ca nesocotttl'
99
Stej arii li Zeus
Stejarii se plAnserb lui Zeus ;i-i spuserd cd ',zadarnic
spntgp
in t iati-
"a"i
.r" doboard securile mai- rdu dec6.t pe toli arborii".
Z""t iatp""se: ,,Voi sunte{i pricina acestei nenorociri, cdci dacd
;-;tj f"A t o""iii*i Ei n-ig'fi de folos dulgherilor qi liranilor,
nu v*ar tdia securea".
--- Toi astfel unii oameni care sunt pricina nenorocirii lor aruncd
nebuneqte vina pe zei.
100
TIietorul de Iemne si
bradul
Nistetdietoridelemnedespicauunbradqilucraulesne
multumita Denelor fbcute din el.
-Atunci
bradul spuse: ,,Nu urasc
i"i"i"u car'e md taie, ci penele care s-au ndscut din mine"'
Fabulaaratlcd'nuesteatdtdeamarcacinevasdindure
nenorociri din pricina strdinilor cdt din partea rudelor'
FABULE
101
Bradul ;i rugul
Bradul si rugul se sfhdeau intre ei. $i bradul se lduda si
spunea c5: ,,Eu sunt frumos gi inalt qi gros Ei sunt folositor la
acoperlul templelor gi la cor6bii, cum s[ te pui tu cu mine?"
Dar rugul rlspunse: ,,Dacd ti-ai aminti de securile gi fierdshaiele
care te taie ai vrea mai degrabl si fii rug".
Nu trebuie sI ne mdndrim in viati cu faim4 cdci via{a celor
umili e frr[ primejdie.
102
Cerbul la izvor gi leul
IJn cerb, mdnat de sete, veni la un izvor. Dupd ce se addp5,
i;i vdzu umbra in ap5 gi incepu sd-gi laude coamele, privindu-le
rndre{ia Ei bogdfia, insd se mdhni mult din pricina picioarelor sale,
cici erau subliri si slabe. CAnd era incd ing6ndurat, se ivi un leu
care-l urmdrise, si cerbul o lud la fugd - cdci puterea lui std in
picioare, iar a leului in inimd - si se dep5rtd mult. Cdt fu cimp
deschis se depirtd mereu ;i se salvd, dar intrdnd intr-un loc
pdduros, i se ircurcard coamele in crengi gi, nemaiputdnd sd alerge,
?l prinse leul. Cerbul, gata sE moar5, zise; ,,O, nefericit mai sunt!
Iticioarele, despre care g6.ndeam c-o sd mi lase, m-au dus la
rrrdntuire, dar coamele, in care m-am ircrezut cu totul, m-au dus
la pierzanie".
Astfel se intAmpl5, adesea, c6 acei prieteni tn care nu avem
irrcredere s5 ne m6ntuie din primejdii, iar cei in care avem toatil
credin{a sd ne vdnd5.
103
Cerbul gi vita de vie
Un cerb, fugdrit de vdndtori, se piti sub o vi(i. Dar abia
lrccurd vindtorii de el qi cerbul, crezdnd cd-i ascrurs cu totul,
incepu si roadd frunzele vi1ei. Cum frunzele se miscau, vAnitorii
s-au intors gi, bdnuind cd e ascuns acolo werur animal, ceea ce
si era, au ucis cerbul cu slge{i. Murind, cerbul spuse: ,,Pdtimesc
1rc drept, c[ci nu trebuia sd vatiim ffunzele care m-au salvat""
Fabula arath cd cei care fac rdu binefdcdtorilor sunt pedepsili
<lc zei.

26. 5150 ESOP
104
Cerbul qi leul
Un cerb fugea de vinStori si, ajungdnd la o peqter-d in care
era un leu, intrd acolo ca sd se ascurdd. I1 prinse leul gi, in vreme
ce-l slbrteca, cerbul zise: ,,Sunt tare nefericit, am fugit de oameni
si-am nimerit la o ftar'a".
Astfel Ei unii oarneni din pricina unei primejdii mai rnici se
arunci intr-una tnai mare.
105
Cerbul cel chior
Un cerb care avea un ochi scos se duse pe malul mdrii qi
trcepu s5 pascd. Avea ochiul cei sdndtos spre pdmdnt pentm a
pAndi sosirea v6ndtorilor si ochiul cei scos spre mare, de unde
nu se temea de nici o primejdie. Dar niqte oameni care navigau
in acel loc l-au vdzut gi l-au vAnat. Cind igi dddu sufletul, cerbul
zise: ,,Ce nefericit sunt, c6ci pdzindu-md de pdmdntul pe care il
credeam plin de capcane" m-am ?ncredinlat mdrii care este mai
primejdioasS".
Iot astfel, adesea, ?mpotriva asteptdrii noastre, cele care par
cd sunt pdgubitoare sunt de folos. iar cele pe care le socotim
salvatoare sunt primejdioase.
106
Iedut ti lupul
Un ied, care sta intr-o cas6, cAnd vdzu un lup ce trecea pe
acolo, il ocdri Ei r6se cle el. Dar lupul rdspunse: ,,O, iedule, nu
tu md batjocoreqti, ci trocul in care stai".
Fabula aratd cd deseori locul pi prilejul dau curaj impotriva
celor mai putemici.
107
Tapul fi Iupul
Un 1ap rdmlsese in urmd de turmd Ei era urmdrit de un lup.
Si ppul
_se
intoarce si ii spuse: ,,$tiu" lupule, cd md vei mdnca,
ctar ca sa nu mor tara cinste. cAntS-mi din flaut cd sd joc". Cand
lupul c6nta si {apul juca, ii auzir'a chinii si, alergdnd intr-acolo,
fugdrird lupul. Lupul se intoarse insd qi zise lapului: ,,Pe drept
plStesc aEa, cdci fiind m6celar, nu trebuia sd rnd fac flautisf'.
Tot aga gi cei care fac ceva ftrI sd lin6 seama de imprejurare
pierd gi ceea ce au in mdnd.
108
Hermes ti sculptorul
Hennes vru sd stie cdt de cinstit este de oameni si veni
preschimbat in om, in atelierul unui sculpLt.
-Ce"J-i,azrr'^rtuiiii
lui Zeus, intrebd cdt cost5. Sculptorul spuse cd statuia costd o
drahmi si Hermes r6se gi intrebE pretul Herei. Omul rdspunse ci
Hera costd mai mult. Cum Hermes vdzu o staluie a sa, crezdnd
c5 oamenii il prefuiesc mai mult, pentru cd el e si vestitor al
zeilor si zeu al cAgtigului, intrebi, de asemenea, de pre!, dar
sculptorul ii rdspunse: ,,Dacd vei cumpdra pe Zeus si pe Hera,
pe Ssta ti-l voi da degeaba".
Fabula se potrivegte oamenilor infurnuraf care n-au nici un
pre! in fala altnra.
109
flermes gi plmflntul
Zeus, dupd ce fbcu bbrbatul si femeia. porunci lui Hermes
sd-i duci pe pfun6nt gi si le arate unde sd sape ca sd-;i dobAndeascd
hrana. Flermes sdvArsi porunca, dar pdmdntul, rnai intAi, se impotdvi.
CAnd Hermes il sili, spundndu-i cd, Zeus a or6nduit asa, pdm6ntul
zise: ,,Sf, sape cAt vor, cdci vor plSti oftdnd qi lScrimAnd".
Fabula e potrivitd pentru cei care imprumutd lesne, dar care
inapoiazd cu m6hnire.
IIO
Hermes ti Tiresias
Hermes vru sd incerce adevdrul profeliei lui Tiresias si, furAndu-i
boii din cdmp, veni in cetate, in chip de om, qi trase ia el. CAnd
Tiresias auzi de pierderea boilor, il lu6 pe Hermes si veni la
marginea cetelii, ca sd ceceteze zborul pdsdrilor despre firt. Tiresias
il rugd pe Hermes sd-i spund ce pasdre va vedea. $i Hermes
vazu, mai intdi, un vultui trecAnd be h stinga la drbapta, si-i
spuse, dar Tiresias ii rdspunse cd nu-l intereseazd aceasti pasdre.
A doua oar3" Hermes vdzu un corb cocolat ?ntr-un copac care,
cAnd privea in sus, cdnd se pleca in jos, si i-l ardtd. Profetul ii
FABULE
&

27. 5352 FABULE
r6spunse: ,,O, acest corb jurd pe Uranus si pe Geea cd, dacd ai
wea tu, eu as gdsi boii".
Aceasti fabuld s-ar potrivi unui ho!.
lII
Hermes si
meftesugarii
Zeus ii ponrnci lui Hermes sd toame peste toli mestesugarii
licoarea minciunii. Si amestec6nd-o el si {dcdndu-i fiecdruia o
mdsurd egal5, o vrirsd peste ei. Rdmase numai cizmarul qi fiindcE
mai era multd minciund, Hermes lud tot vasul si-l vbrsd peste el.
De atunci se intdmpli cd to{i rnestequgarii mint, dar dintre toqi,
rnai cu seamd cizmarii"
Fabula e potrivitd pentm oarnenii mincinosi.
112
Carul lui f{ermes si
arabii
Odinioari Hermes porni prin toate !6riie cu un car plin de
minci'.rni, de viclenii gi de ho1ii, si impdr{i in fiecare {ard, c6te
pulin, din incbrcdturd. Dar cand ajLrnse carui in lara arabilor se
zice cd se rdstuuri pe nea$teptate" Arabii, ca qi cunr ar fi dat
peste o incircdturd de pre{, jefuira toatS incdrcitura si nu-l lisar6
sd mai rneargd la alte popoare.
Arabii, mai mult dec6t orice popor, sunt nincinosi si hoti,
cdci limba lor iru ctutoaste adev5rul.
113
Eunucul ;i preotul
un eunuc se duse la un preot gi-l rugd s5 facd o.jertfi pentr:u
el, ca si devind tatd. Dar preotul ii spuse: ,,CAnd vdd jertfa, m5
rog ca tu s5 devii latd, dar cand iti vdd chipul, nu-mi pari bdrbat".
II4
Vrnjmasii qi furtuna
l)oi oameni care se r..rdjmdseau cdldtoreau in aceeasi corabie,
dar rlnul se agezd la pupa, iar celdlalt la prora. S-a stdmit insi
o furtund, pe nea$teptate, si curn vasul era gata si se scufiurde,
cel de la pupa il intrebi pe cirmaci care din pdr{i se va ineca
mai intdi. Cdrmaciul ii spuse cb prora, si omul de la pupd zise:
,,Dacd voi vedea cd vrdjmasul meu moare inaintea mea, pentnr
mine moartea nu e dureroasd".
Fabula aratd. cd, mulli oameni, cdnd isi vdd vr6jmagii osdndili
mai inainte dec6t ei, nu se sinchisesc de paguba proprie.
115
Vipera ;i vulpea
O viper6 plutea pe un rdu pe un mdmrnchi de spini. O wrlpe
care trecea, cum o vdztr, ii zise: ,,Ce vrednic cArmaci de corabie!"
Fabula se potriveste omului rdu care sdvdr;este fapte mArsave.
It6
Vipera ti pila
O viperi, intrdnd in atelierul unui ardrnar, ceru de pornand de
la scule" DupS ce primi bucate de ia unele scule, ajunse si in
fala pilei gi-o rugd sd-i dea si ea ceva. Dar pila ii rlspunse: ,,Ce
proasti eEti, de crezi cd. o s5 iei ceva de la mine, cdci nu obisnuiesc
sd dau, ci sd iau de la fiecare".
Fabula arutit cd sunt proqti cei care asteaptd sd cistige ceva
de la un orn hripdre!.
II7
Vipera $i hidra
O viperi venea tnereu sd se adape la un izvor. O hidra locuia
acolo ;i, mAniindu-se, vru s-o impiedice, cdci vipera nu se
mulfrnnea cu hotarul siu, ci venea si in hotarul hidrei. Cearla
spori mereu qi, in cele din urm5, se infeieserd sd se mdsoare in
luptd, iar cea care va bimi, sd ia partea de pdm6nt sau de ap6 a
celeilalte. HotdrAril asadar un temten, si Lrroastele, care urau hidra,
venird la vipc'r6 si. i,in.tr-i cura1. ii fhg.aduiia cd vor lupta si ele
irnpotrirra hidrei" Cind incepu bdt6lia, vipera se ndpusti asupru
hidrei. dar brozrstele, neputdnd sd firci nimic mai mult, ordcdiau
rirsuniitor. Si vipera, inving6nd hidra, certS broastele cd lbgdduiserd
sa lupte inrpreund cu ea, si elc, nu numai cd n-o ajutard, dar
lrrai si cAntard. Broasrele ii r5sprrnscrd: .,Prieteni, ajutorui nostru,
doar stii bine, st5 in cdntec, nu ?n bra{e".
Fabula aratd ca, unde e nevoie de brate, vorbele nu foiosesc
ia ninric

28. 54 ESOP
118
Zeus;i ruginea
Zeus, cdnd lbcu oamenii, r6ndui in fiecare felurite inclina{ii,
dar uitii s5 le ddruie tocmai RuEinea. $i nemaiavdnd pe utde s-o
ageze, ii porunci sd intre prin dos. Ruqinea se supdrd Ei se impotrivi.
Dar Zeus iqi suslinu cu tdrie pomnca si Rqinea zise: ,,Intru prin
dos dacd n-o sI intre Ei Eros prin acelaqi loc; dacd va intra el,
eu voi ie;i". Din aceastd privind to{i desfrAnalii sunt neruqinafi"
Fabula aratL cd cei care sunt stiip6ni{i de Eros sunt fhrl ruqine.
119
Zeus ;i vulpea
Zeus se minund de inteligen(a gi agerimea vulpii si o puse
sd domneascd peste regatul animalelor. Dar Zeus vrrr sI stie dac5,
schimbdndu-i soarta, ea iqi va i[sa ndravurile, si-i amnci in fa!6,
cdnd vulpea trecea intr-o lectic6, un scarabeu. Scarabeul zburd in
jurul lecticei gi vulpea, nemaiputAnd sd se stdp6neascS, sdri m6r6ind
qi incercAnd sd-l prindS. Zeus se fbcu foc de mAnie gi-o intoarse
iardgi la vechea stare.
Fatrula aratA cd oamenii r6i, chiar dacl au vesminte strdlucitoare,
nu-qi schimbd firea.
120
Zevs ;i oamenii
Zeus, dupi ce fbcu oamenii, porunci lui Hermes sd le dlruiasca
minte. $i Flermes fdcu mdsuri egale si tumd fiecdruia" Se intAmpld
insd ca'cei mici sI se umple de-minfe din mdsura lor gi si aiuigFt
intelepti iar cei tnari, cdrora nu le ajunse licoarea pentru tot tmpul,
nici mdcar pdnd la genunchi, rdmaser{ mai pulin mintoqi.
Fabula e potrivitl pentru un om mare la trup, dar Ibrd
in{elepciune.
121
Zeus gi Apolo
Zeus qi Apolo se intreceau cu arcul. Apolo igi incordd arcui
qi trase o sdgeatd, dar pdnS unde trase el cu arcul, Zeus fbcu un
pas.
F'ABIJLE
Astfel gi cei care se luptarE cu cei mai .putemici nu numai
cd nu-i ajdng pe aceEtia, dar se condamnd qi la batjocurS.
122
Zeus gi sarPele
CAnd se insurd Zeus, toate sdlbdticiunile ii aduserd daruri,
fiecare clupd puterile sale. Sarpele se tari ;i, rupAnd un.trandafir,
i-l irduse in gurd. Zeus, cutn 1 vinu, ii zise: ,,De la to{i primesc
daruri, dar din gura ta, nu iau nimic".
Fabula arutd cd darurile celor mdrsavi sunt primejdioase.
123
Zerus ;i butoiul
Zeus inchisese tot binele intr-un butoi si-l lSsase in seama
unui om. Dar omul, curios, w6nd si stie ci: este in el, il sdltd
canacui. Si tot binele zbvrd la zei.
' Nadeitlea singurd e chezdsia oamenilor cd vor dobAndi iardsi
binele tugit.
124
Zeii ;i Momos
Zeus fbcuse un taur, Prometeu lul om, Atena o casd qi-l luard
pe Momos judecdtor. Momos, pizmuind crealiile zeilor,- incepu. sd
ipund cE Z6us ar fi dat gres cL n-a pus ochii in coamele taurului,
ia sd vadi unde iove;te, ci Prometeu n-a atAmat inima omului
in afard, ca cei rdi sd nu mai rdmdn6'ascunsi gi oricine sd vadi
ce au in suflet, cd Atena trebuia sd pund casa pe roti, ca s-o
mute mai lesue, dacd un om rdu s-ar fi prip6qit in vecinitate.
Zeus s-a mAniat din pricina pizmei lui ;i l-a aruncat dirt Olimp.
FaLrula aratl cd nu e nimic atAt de wednic ca sd nu fie
cievetit.
125
Zeus gi
broasca testoasI
Zeus, cdnd se clsdtori, didu un ospd! pentru toate sdlbdticiunile'
Numai broasca testoasA nu veni, si Zeus, a doua zi, vrdnd sd gtie
pricina, o intrebd de ce numai ea n-a venit. Broasca lestoasd ii
5-5
i
hl