Neagu Udroiu - Gutenberg sau marconi

NEAGU UDngrU
vorbind despre informafie, gi trebuie si recunoaqtem ci
subiectul este adus in discufie la tot pasul, voci autorizate
o enumeri printre nevoile fundamentale ale omului, precum
aerul, apa, hrana, adipostul. ln preocuparea ,de a_i gisi
locul adecvat in existenfa noastri, statuind-o ca o necesi-
tate vitali, apar definifii care privesc informafia ca o nevoie
a creierului, forrni de bazi a nutrifiei psihice. schimbul
de informafii in societate a fost considerat la fel de impor-
tant ca gi respirafia pentru corpul uman. prin urmare, el
reprezinti o condifie a existenfei pi dezvoltirii organismului
social, determinindu-i cursul, supraviefuirea qi acfiunile.
Definifii ambifioase, cu prefenfii si acorde galoane de
marepal unui soldat vechi de cind lumea, reugind si treaci
prin clvillzafii, ajungind unde l-au ajutat puterile gi situat,
de ce si n-o spunerrr p€ un loc nu chiar ignorat ln zilele
noastre' Ia-f *Jnai-
EDTTURA ALBATROS lgi 12,50

ll', l l I li',;'rr"''l
.i
-l
I, ,.1,,,'1 11' ', lir. L 'r,.t'l
. . I ., -, ,::',: . i'"t ir.. l-., . lrti:ll';, .t i_,,...:1,
.,t
i.:,.:l,i .,, .t',{rltrll'"tr ..i'ilt. l,tiir.,,1,.:-rt,
:, i t li ilrt lltill'(t t .tl j
iji ,i
.li -','t..rtti., ]:i,t.ri-i,il''
i .,ii .t .ir 1:r ., a -<it i-,:l':':'. sa1-ii alL,cii .Iit;,-it'ii ri t: i..
. -. lr ;'rt rir . r'l -il(,i{l
i r're,ia [;l :L,l,-!t.fai. cili :. 11
ltt :""r.:i r,' lirt;ui ?
.-l r1g5;6'lr:'';".it.r cie pir.iir,' : ..{lll.rr:r.:,1 I.i ltarii{ tii.,
r.rltl't;'r,ri (l{i tt.ls oral
-
inljl.llt;i1 i:l ailaiitgt l:r.l:t;__u
-.il:,::.r lc il,cl'erlr,ii: ,n jlricjjl:i.lila c.i,i:cr.r-ilrii l,
!'{-,lrrLtr,iu;1,(' l,rc Sena
) lr 1;iliir.lc Jcnti_ piitJl
(,';iri .il :(r1."?-aiic viirclil,r:
'r..,: i,, . L.i ,il :.1'
_,
.. :t- .r ..,'irl.i
1t r arct:i a-r il i,iiiii
,n 1r:.,1.,.: i,i:.c f;'.i'.1-,r,
. r:^,1lrti;;ti: .
E
15
2i,
:i
,li'
.i!
4!i
51
59
{)ff
67
{11}
'i3
fi1
ti5
It
9*
9:l
105
1Cr:;
;l

Printre crengi de bambus
In primul rind, fiimele
gi strigite de cocoq
Bitdlia pentru sernne
Ziarui ,,fabricat" Ia distantd
Mesajul $i masajul
I'otul pentru bani
Zar
- radio
- tele'"'izor
Ce ne povestesc, 1a gula sobei' satelitii
CAPITOLUL II
Un grdunte de
l".tegaiopolis
uraniu in muntele de steril
Baletul cel mai bine cotat
L09
111
115
119
1:4
t,;1
I 6:r
168
!74
178
180
tr32
192
195
1"97
205
2i,9
J ti)
219
9'.l.)
z,t J
218
256
261
bune
Faptul <-liveis
Ccimpciifia cr
Cei cu cchii pe lioiectoriile
,.Noul jurnalism." din nou
universului
pe rol
ieieviziunea ne va ajuta sd facern ziare rnal
cie sub tipar, lumea stie ce s-a intimplat
262
270
4lJ
275
289
296
298
.rt-l{
3t]6
.Jl o
318
1to
JJ{
34s
349
352
359
361
365
369
371
3B.r
396
405
i.+J
L51
Polii rnagnetlci
l,ir ()r'a cind ic;im
Scrie cu ceasul in fati
Timpul in mers
Orchestrele abia deprinseri gustul spectacolului
ln bancd la Columbia
Camera obscurd
- camera Iucidd
Sd contind verbe', dar sd nu inceapi
Cum folosim ,,coPerta de carte"
Spontaneitatea, doar in situ,a{ii de inspirafie
,,Tu trimite fotografiile, cu rlzboiul rezolv
I.ie amintim de ,,Invazia marlienil.or"
Piramida inversd
,,Scriu de 4-5 ori aceeaqi
md declar mulLumit"
pagind de articol, o rescriu Pini
Sd vezi icebergul ascuns sub un minuscul cub de gheaii
Construind cu I'erbe 9i substantive
Dacd cineva ar pllrea dcvel-ri autor numai pentru cd d<;re'ite
acest lucru
Catalizatorul numit Profit
Putine -stiri in stare Pr-ri
Femeile mai consecvente decit
6
lrc glob
l:-,;ccsul de zei
Cu zimbetul in viriul
lrioaspiit bdr:ierit
creionului la intiinirea cu cititorul
pinriltului
toat c
llirrtlr';rlri l){'nil rl rrtilioalrc
Cu asul de trclli pe mineci
iiubrici culturale
Coltul mer-eu asaitat al ringului
Carabinierii
I6soari de cinci o::i qi
Tragem linie si:i afiSm
CAPITOLUL IIl
Peste 20 de ani
Un meci de box sau ,,Fragii sSlbatici" ?
Diferenle mai estompate intre ziar qi televizor
$i totuqi, adversitatea existd
Coiegul nostr-u, calculatorul
Dispari{ia sau renaEterea ziarului ?
Gutenberg ;i Marconi
Bibliogr af ie sele ctitsd
t)rrrul clc Ia 'Jamd
i'ncit'va, Ilr ctt;rirllri
('r,n111.i111 lrttrt i;t
cLl ele
rnarcant;|
eu-.." taie odatd
concluziile
bdrba!ii

ce{iei. Rad.ioul, n-a ld"sat nimdnui posibilitatea sd''i ci'
teascd inten[iile. Mai mutt chiar, a reurit sd.-;i adjudece
protezele necesare mersului sdu inJantil ehiar de la cei
sl cdror nesom.n tt tulburd" cu pldcere, de decenii. Gaze-
tarul cdlimdrii i-a intins nxilxa. O ua face Fi rndi ttrziu,
tn zorii cel,uilalt anotimp a!' presei. Teleuizorul se x&
inJrupta conJortabil din' experienfa, din panoplia Ttlitzit
de arme a gazetei, dar cu egatd non Palanfd din trupeie
t'adioului, seclucl,t'tcu-i, fdrd" compslere, mai to[i carabi-
nierii de tnsrcr.
Pe cadranul solar al presei, rt'u pu[ini si'nt cei care i;t
pun intrebdri ctt' priuire t'a destinafia timpultti nosl'rlt'
cle miine, cel rezeruat aduT"mecdrii' euen'imentel'or cle yie
Terre, clitt afora ei. Ne '-*orn incredirlfa in continuare, irz
aceea;i mdsurd, abonatnentului adus sistematic rie pc;-
ta;ul cartierului ;i clepus religios tn ctttia poqtald ? lonz
asalta acela;i aLmsecclde personai peatru reinn'oirea tim'
brelar care ne dau, Legal, temeiul de a rdml'ne ctsedilli
cle unclele racliof onice ? Vom ajunge sd-i smulgent' clir'"
mi,nd ;tampila tritnesttiald. pentru butonul' teleuizorului'
uitat in siiragerie, deschis, seard de seard?
Ci..te ceua din fiecare ?
Cit anume ?
Votumul d'e fald porne;te pe dt'umul presd'rat cu ast-
tel de intrebdri.
TJn prim capitot urmdregte momente din e''-oltt'!ia co'
ntunica[iitor c]e masd in ctiJerite fdri, in contertul social
politic respectiu, puni'nd in euidenf(t o seamd de parti-
cutaritdli. Sint prezentate pritt'cipalele etape ale dezuol-
tdrii gazetei, rad'ioului 9i, utterior, a teleuiziunii' Propu-
ntndi-gi sd. ofere o radiografLe a presei I'n societatea con-
temBoiand., lucrarea contureazd" 9i comenteazd, pe erem-
Ttle concrete, reuelatorii, conceptul de ziaristicd
- a;a
ir* op*" in practica de presd, i,n tilozofia ;i aclLunea
concretd a celar care o conduc, in directd legdturd cu
l0
interesele pe care Ie seruesc, Sint urmdrite, i,n stri,nsd
ernr,eriLnt,e, cele trei tipuri de actiuitd,fi de presd.-scrisd,
rutlioJonicd, de teleuiziune, cdutind rdspuns unor sernne
cle intrebere i,n circulalie: cit sintem de citifi? cine ne
tLsttrltd ? cine ne priue;te ? Cum s-a nd.scut, cunL a euo-
l.tLrtt rtturiajul ziar-radio ? A semnat teleuizoruL certifi-
t'ttl.ttl de deces aL radioului? Inuoluntar sau n'u,, o in-
'| rt ltrue cles auzitd : moore presa scrisd. ? In acest caclrtt
'! t'truatic se trec in reuistd" opinii ale teoreticienilor cu
priuire la inform,afie. Pornind de la cLeJinilia comuni-
r:d.rii de masd., au f ost prezentate consideralii ref eritoare la
tipurile cornunicdrii, la contractul cultural intre emifd"-
tor ;i receptor. Stnt luali in seamd factori care aJec-
l"eazd. trctnsmiterea mesajului, sistemul social aI comu-
nicaliilor de masd.
O inuestiEatie in teritoriul presei obligd la reJeriri
inzplicinrl pe cei care Jac presd. Partea din lucrare re-
zeruatd acestui capitol comite o introspeclie tn actiuitatea
tle pregdtire a '-*iitorilor gazetari, priuegte de dproape
genuri publicistice, actiuitatea de redaclie subordonatd
iCeii de succes pe frontul presei, in conditiile competi-
!:iei ziar-radio-teleuizor. Este anslizatd S, comentatd"
- fd.rd. a ingusta interesul f atd de subiect prhrtr-o tratare
tehnicistd concep{ia pri..-ind editorialul, paginafia,
utilizar ea J ot o gr af ie i, titlurile, inf ormalia, r eportaiul. p e
etemple concrete se ilustreazd folosirea documentarului
radioJonic ;i de teleuiziune.
Volumul se incheie cLL 1tn capitol de prognozd. Asa-
dar, ce aa fi mai aproape de suJletul omului modern i,n
aiitorul mai departe sau mai aproape de noi ? Ziarul ?
Radiottl ? Teleuizorul ? Cartea ? Fitmul ? Acestui leit-
motiu i.i sint dealtfel, subsumate, in principal ;i inter-
uiurile cuprinse i,n uolum, conuorbiri purtate cu per-
sonalitd[i din Lumea comunicaliilor de masd, releuind o
ll

e:tperien[d interna[iortald pe ca;e autorul a aaunulai-tt
"tr u.itimii ani.
Lucrerea de fafiL. se adreseazd publicului interesat in
tirmdrirea acestzti important ,si interesant fenonzen cJ
r.:ie.!ii conten'tporal7e, atit de prezent gi de persistent
-
informafia, in aprofundarea gserceptelor care ti guuer-
utca,?(r eristen{a, in cl.escifrarea pe cit posibil' a tendin..te-
lcr sale de exolulie i,n t:iitar.
CAPIT'OLLTL I
E' CEVA CARE E}iISTA CiT TIiIP INTE.
RES]]]A:44. PITBLICTTL. A Li ECOLOGI]i A INFOi:i_
N.IATIEI, o ELI COMUNIC, .]]U CO}TITNiCi. EL
COII,IUNIC.. . SPRtr DtrOSEBIRE DE TRANSpOi.i -
TUL DE BUNURi $I PERSOANE O O PIATA PtrN-
TRU CUMPARATORI . GU'IENBERG, SINGURUL...
O SUB MASCA NEVINOVATA A INCERCARILOR.
(' C1NDVA CONDEiNT,E DL]"iENIStrRA -OCI S
ACUM TOCILE DEVIN CIIIPURI. . ZIA-
RE $I ZIARI$TI FI] MERIDIANtr $I PAP"ALi'Ltr.
o RADIO{-TL $I VECINLIL SAU, TELEVIZORUL.
o TUNUIIILE DE }IAil.E ChLIERII. o ,,NOI :IN-
DltM NOUTrTI.,, o ClNn ALTCIIIEVA Str
OFtrR,A S].TI DL'|CA LINGT]NA LA GLIRA.
o LITI|RA DE CELULOID. o PRI]]TENA NOASTR,{
CARTEA. o DAR TLEI,EFOi{UL ? o UN DESCFI{ZA-
TOR DE I'IRTIII : ..CURIERUL RO,IANESC". C i),I.
DIFI'RENT DE FLIS ON,AR II{trOR},IAT'I.{
AJUNGE L;lr TI}/IP @ LIPSA DE INCREDE}1: ii
INTELIGENT; CI'II'T.ORULUI? o CO,IUNICAi:,.t
PE .S}]NA..O O COPiLTRIE I,ENT:, PUTIN SPEC-
TACULOASA. o STIRI Dtr SENZATIE l"riNDUTtr iN
IIAiNE BII.IB FACLI'fE. c GAZETE LOCALE Cr-
l2 I.)

LITERE DE IMPRUMUT. O TRAUMELB IZOLARII.
o PRINTRtr CRENGI DE BAMBUS '9I STRIGAl'tr
DE COCOS, O TN PRIMUL IIIND, FILMtrLtr.
'
BA.
TALIA PENTRU SEMNE. O ZIARUL ,,FABRICAT"'
LA DISTANTA o MESAJUL $I M.ASAJUL' e TO-
TUL PENTRU BANI. o ZIAP"
- RADIO
- TELtrVi-
ZOP'. . Ctr Ntr I']OVESTESC, LA GURA SOllliI, SA-
TELITII.
(.IiV,' CABE F]XISTA
CIT' TIR{P INTERESEAZA I'UEI,ICU{,
Vorbind despre infonnafie, Ei trebuie sri recllnoagtem
cir subiectul este adus in cliscutie la tot pasul, voci auto-
ljzate o enumerd printre nevoile fundamentale ale omu-
1ui, precunt aerul, apa, hrana, adapostui. In preocuparea
c"ie a-i gasi iocul adecvat in exi.stenla noastrd, statuind-o
ca r) necesitate vitalii, apar definifii care privesc infor-
mafia ca o nevoie a creierului, formd de bazi a nutri-
iiei nsihice. Schimbul de inforrnafii in societate a fost
considerat la fel cle important ca gi respiralia pentru cor-
pul uman. Prin urmare, el reprezintd o ccndilie a exis-
tenlei Ei dezvoltdrii organismului social, determinindu-i
cursul, supravieluirea gi acliunile. Definilii ambilioase, cu
pretentii sd acorde galoane de mareqal unui soldat vechi
cie cind lumea, reugind sd treaci prin civilizalii, ajungincl
i-tncle l-au ajutat puterile ;i situat, de ce sd n-o splinetn,
pe Lrn loc nu chiar de ignorat in zilele noastre.
Incercarea de a infh-renta opinia publica prin foio-
:;irea ,,noutdlilor( Ei comunicdrii ,,,evenimentelor(' sint la
fel de rrechi ca gi organizarea politicd. Temistocle trans-
rnitea inforrnalii despre armatele sale, folosind pietrele
de pe rnarginea riurilor, in locuri pe unde gtia cd va
treee flota inamicir. Alexandru cel lVlare a dezvoltat pri-
rnul ,rserviciu aeriano' stabilit expres pentru a influenla
opiniile celor de acasii privind mersul operatiunilor nli-
liiare. O serie de mesageri ciin Pelsia cdtre I{acedonia
purtau vegti despre ispravile lui Alexandru. Frederick
al Il-lea, conducdtor al Sfintului Imperiu Roman, a con-
solidat in secolul al XIII-lea tehnica lui Alexandiu, dez-
Itt 1;

voltind transmisia pe mai multe canale. Ei apela Ia ser-
viciile unui grup de experfi in relafii publice puEi sa
redacteze fluxul de documente ce alcdtuiau corespon-
denla impdratului in batalia cu Papa. Aceste destul de
amestecate comunicalii erau astfel concepute incit sd Ec-
cheze cind se citeau cu voce tare
- lucru important in
era analflabetismulni. Se apela mult la repeti{ie, gi con-
traste, pentru a facilita o rernemorare ugoara. Mai tir-
ziu, acelaEi Frederick a mobilizat un rnare numdr de
trubaduri care comunicau gtirile in formd. 1iric5, str'i-
bdtind in lung gi in lat Sfintul Imperiu Roman.
In timpui llAzboiului de 30 de ani, cind dascirlul iu,r
Frederick Palatinul, arrind asupld-i documentele cance'.
J.ariei, a ajuns in miinile lmparatului Sf. Imperiu, docu-
mentele respective au fost imediat fdcute publice. Cincl
hdrti secrete privind negocieri intre imparat qi regele
Spaniei au parvenit protestantilor, acegtia le-au difuzat
ca ,rnoutdli". In mod evident, controlul refelei de co-
municatii se afla in puterea celui care delinea informa-
tiile. Un exemplu interesant al acestei puteri este fo-
losirea latinei de catre poiiticienii gi intelectualii de
elitd din Europa timp de 1500 ani. Drept rezultat, in
timp 'ce comunicatia elitei interstatale a fost uEuratd,
marea majoritate a europenilor erau ignoranti cu privire
la multe evenimente politice importante ale timpului lor.
Inforrnalia oralS este cea care a dat naEtere celor nrai
r;echi profesionigti in materie de comunicafii. O scrisoare
adresatd lui Cicero ne aduce la cunogtin!5 cd persoane
bine inforrnate se aflau mai intotdeauna prin apropie-
rea rostrelor. Ei qedeau in umbra acestor tribune si-
tttate lingd forum, pentru a rdspunde, in schimbul ttnei
remuneralii, intrebarilor curiogilor. Mttlt mai tlrziu vor
apdrea ,,les nouvellistes(( sau redactorii de ,.nouvelles a
la main(', cu vegtiie imediate, care, lucrind pentru vrelin
particular bogat saLl o clienteld limitatd, semipublici,
r:or pi:actica in mod profesional ceea ce altii fdceau in
rhip gratuit gi spontan. Eristenta acestor ,,nouve11istes"
ar fi fost semnalatS. in Anglia prin secolul al XIII-leir.
lncepind din -.ecolul :ri XV-lea clezvoltarea comertuiui si
a diplomaliei au creat in Germania gi la Venelia necesi-
tatea inforn-riirii la zi, clatoritd vietii sociale tot mai com-
l6
plcxe,
-cerre amplifica nevoia de cunoagtere. In Franfa
rlc pilda, aducatorii de Etiri se vor inmulli in secoteie
rrl XVII-lea gi al X{II-lea intr-atit incit tocmai exis-
lcrrfa de necontestat a acestor Eliri cu caracter imediat
vrr Ji cea care, la inceputui secolului al XIX-lea, va im-
1rirr11c' lu,crurile pina La infiinlarea primelor agenlii de
rrriorritatii.
De cirrd existd comunicafia umani existd Ei persoane,
rrr'11aniza!ii, locuri destinate sd serveascA cirept centre de
, olcctare qi difuzare a informaliei. Caldtorii, profesolii,
< omercianlii fac parte din aceastd categorie. piatra., clu-
lrrrl, institufia guvernamentala de aselneni. Coloanele
pline de semne a1e Egiptului, buletinele de orice fel,
irfiEele. Toate, in felu] Ior, au avut qi au capacitatea de
rr reline Ei distribui informatie. Aparifia maqinii pe
{luxul
-
in-formafional n-a provocat schimbdri spectacu-
loase decit intr-un singur sens : cel dimensional. Dife-
rerete doar de cantitate Ei de organizare.
Ce este informafia ? Una dintre definiiiile inte_
resante este aceea datd de Robert Burton pe vnernea lui
Iacob I-: ,,Aud gtiri in fiecare zi, zvonuri bbiEnuite des_
pre rdzboi, molimi, incendii, inundalii, miracole, furturi,
asasinate, masacre, meteori, comete, spectle, disparilia
unor-oraqg cucerite,.a unor cetdfi asediate, parade gi pre_
gdtiri mili'tare zilnice, pe aare aceste vrlemuri
'furtu-
noase le inregistreazd, bdtdlii cr,incene, atilia Ei atilia oa-
meni mdceldriti, naufragii, piraterii qi batdlii navale,
p5ci, alianfe, stratageme $i din nou alarrne... Apoi vin
gtirile despre nunfi, mascarade, bufonerii, clistraclii, ju-
bilee, misiuni, turniruri, trofee, triumfuri, divertismente,
sporturi, jocuri. Apoi spargeri, ticdloEii de toate felurile,
funeralii, inmormintdri, moartea ducilor(3. Lista mare,
dar evenimente de felul celor enumerate figuieaza tot
atit de bine ca Ei acum citeva secole printre gtih:i1e cle
astazi. Nu mai slnt turniruri, dar locul lo:: a fost {lcltpat
Ce cursele de cai, box, fotbal, tenis Ei multe alte spor-
turi relatate atit de amplu in ziarele din intreaga lume.
Informalia a reprezentat, dupa cum se vede, de multA
-r:eme un subiect la ordinea zitei. Astazi, ea este mai
in actualitate ca oricincl. Cum rezoh'dm, in prezent, ecu-
rl

aliiie procurarii gi transmiter:ii inforinatiei ? Cum vorn
reugi sa le rezolvdm miine ?
Sint semnele de intrebare cale au compus, provoca-
lor, lucrarea de fald.
o ECOT,OCi[tt -q. I.i!'CfB][.dTxEl
Nlijloacele de comunicare sint, aslazi, mai diver:se gi
mai pr,ilernice ca ol'icincl. Aqa s-a ajtttis, prin observalia
clireciir Ei prin ertlapolare, la noliunea de ecologie a
iomunicaliei.
P"earnintindu-Ei ;i reani.ntindu-ne ca ecoiogia este
qtiinla repartiliei Ei interacliunii ciintre specii intr-un
comeniu dat, rbraharn I'Toles susline ca telmenul n-r-r
tlebuie aplicat in ri"rod liecesai: nurnai ia speciile ani-
r,ira1e, irul.inclt-t-se conccpe foat'te bine o ecologie a obiec-
ieJ'or, acte,lor, tt'anzactiilor Ei, in cazul nostru, a comu-
nica!iiior.
Ecoiogia comunicaiiei ar constitui, dcri, litiinta in
turs iie dezvoltare a relafiilor qi intet'acfiurrilor existente
inlre dr'feritele activilali de comunicatii in cadrul unui
lnsarnblu social ciispersat pe un teritoriu anume : intre-
princle;:e, orag, stab, globul terestru. O gtiinta statisticti
l mijlcacelor de cornunicalie, a mesajelor pe care ie
tlansporta, a relaiiilor dintre e1e. Ar fi rnai bine sd se
tl'asmitA o scrisoare sau sd se facd o vizitd ? Ivlai convena-
bil sa se cLea un telefon ciecit sd se telegrafieze ? Dacii
se apeleazi ciin ce in ce mai rnuli ia teLefon, se va Lele-
;rrafia nai pufin ?
A fost o r1 e,r!e cind comunicalia se reducea la tratn-
za.cfii rliiecte, irnecliate, 1a imprejurari proprii fiecalei
fiinle, la o cii:rculie fa!5 ln fa{a : A ii vorbeEte 1ui B I
A se afiir in vecin5riatea iui i3, mediul lui A se supra-
p.rne, partial sa'l integrai, cu cel a lui B. Aceste tran-
iaclii celeau un anlrrnit timp. lntreaga activitate uman.4
poate fi clesct'isa ;i in func{ie de tranzacliile dintre in-
ci.ivizli apropiali. Tranzacliile pot fi, de exemplu, lungi
18
:,;iu s;(:rrrte poate pdldvrdgi timp de cinci minute
:,;ru l)ate apa in piud doud ore. Ele pot fi amicale sar-l
o:;{ilg, intr'-o direclie sarr in doud direcfii etc. Ele pot
li importante sau pufin importante, in funcfie de con-
:;ccin{e)e lor in universul acliunilor gi deciziilor, dup6
( (' s-il definit in mod c,onvenabil aceastd importanfd.
J'iste posibila se pare realizarea descrierii activitdlii
urnane a tranzacliilor, in funclie de natura mesajelor
Inrnsmise, prin stabilirea unei repartifii statistice a aces-
lora. Iatd un prim aspect ecologic: cite cuvinte s-au
:;r'himbat prin intermediul scrisorilor qi in ,ce conclilii ?
ln acelagi timp, pentru o serie intreaga de societa[i tri-
ba1e, unul dintre aspectele esen{iale din viala lor se va
<'aracteriza prin suma cuvintelor Ei a minutelor de cu-
vinte schimbate pe cap de locuitor. Astfel, ecologul stu-
cliaza societdfile animale chiar inainte de a le infetege
timbajui. ln acelagi mod po,ate incepe un studiu asupia
romunicafiei dintre marfieni sau intre delfini, cdutin-
tlu-se corelaliile dintre tranzaclii Ei comportamente.
In societatea primitivi, pentru a intra in cornunica-
fie cu cineva, aflat departe, iocuitorul i;i duce ideile cu
sine, ideile apar"tinind trului saru. Pentrr-r ca e1e sd se
deplaseze, trebuia sa se deplaseze gi sursa. Dupa aparitia
:resagerului gi a scrisului, a apdrut posibilitatea de a se
ac{iona altfel : se transporta mesajul Ei nu fiinfa con-
cretd. Procesul nu gi-a demonstrat insd efectele decit
clupd ce telecomunicaiia a cdpdtat un substrat tehnic Ei
;n l'olurn suficient de important.
Tn esenla, telecomunicafia se bazeazd pe un suport
i'izic, fie ca este vorba de n foaie de iriitie, scrisoare
.sau semnal codificat, curent electric intr-un cablu sau
o osciLalie elecirornagnetica. Aceste rnesaje ajung sa cir-
c-rie intre indivizi, unii ccrnunicind mai mult, aliii mai
:'ar, unii intr-un fel, alfii in alt fel. Astfel se constituie
leleleie de corirunicatie care impinzesc cimpul socio-geo-
grafic. Anumite refele sint intense, altele slabe. Unele
..inl ocupate foarte des, aitele destut de r.ar, intensita-
lea acestor retele, a tranzaciiilor prin telecomunica{ii
leprezentind unul ciin aspectele fundamentale a1e une!
.societdli comunicative, fie cd este vor.ba de epoca 1ui
li.utenberg sau de cea a e]ectronicii. In ecologie, iCeea
li]

cie teritoriu, de domeniu, de volum ocupat este esenli-
aid. Ecologia comunicatiilor ar fi, in primul rind, cu-
noas,terea acestor retele, a dezvoltdrii, a interacfiunii 1or
qi a importanlei pe care o au in caclrul acliunilor 9i com-
poi'tamentelor umane sau, el'entual, in cadrul conC'i-
liiior de viata ;i de grupare a fiintelor. Un orag, de
exempiu, prezinta, printre alteie, o annmitd cantitate de
clecizii pe cap de locuitor, ceea ce defineqte rolurile so-
ciale, precum Ei o anumitd cantitate de decizii pe kiio-
rnetru pStrat, decizii precedate de date documentare sau
informative Ei cld tranzactii interindividuale, urmate de
leac{ii asupra elementelor de execu}ie care aclioneaza
intr-un oarecare punct al lumii.
Statisticile din dotneniul comunica{iei au pus in evi-
denld surna mesajelor de telecomunicalie ce pdtrund in
sfera individuald, personald : omul vede programul de
televiziune, in medie, doud ore Ei un sfert pe zi, intr-o
lara ca Franta ; asculti radjoul cam tot atita timp ; pri-
meEte in jur de cloui scrisori pe zi qi, prin urmare, ex-
pediaza aproximativ tot doud. Face doud comnnicari pe
zi, telegrafiazd o data pe lund, vede trei afige pe zi;
lnerge la cinema ;i la teatru de doua ori pe luna ; ci-
iegte 200 de rinduri pe zi etc.
Aceasta ar fi imaginea omului mediu in acti.ritatea
de telecomunicafie, care se adaugd imaginii activitafilor
sale imediate de cornunica{ie.
EU COMUNIC, T{J COMUNICI, EL COMUNICA
Comunicarea
- iata una din datele definitorii ale
lumii contemporane.
O comisie speciali desemnatd de UNESCO si studi-
eze amploarea gi structura fenomenului informational
pornegte de la incercarea de a explica mai intii cle ce
qi prin ce comunicalia reprezintd o problemd-cheie, un
nerv vital al zilelor noastre.
Dece?
20
Prin principiiie, parametrii gi er;olulia sa, c,omunica-
{ia a rdmas, intr-o serie intreagd de {iri, ca Ei pe plan
irrt,ernafional, in urma schimbarilor, a aspirafiil,or din
cirnpul de forfe politico-social.
Comunicarea este legatd de subieciele Ia oare omuL
n-rediteazd mai mu,lt ca oricind, cu neliniqte
- datele
ce conditioneazd supravieiuire,a rasei umane, coexisten{a
paEnicd gi cooperarea, inlelegerea reciprocS, reducerea
inegalitdtilor, folosirea rafionald Ei echitabilS a resur-
selor ptranetei, explozia demograficd. Pozitia comunica-
tiei, vizavi de aceste chestiuni, este bivalentS: prin de-
pendenld de solufionarea lor gi in acelagi timp prin po-
sibiiitatea de a-gi aduce contributia de substan!5 in acest
:.ctrs;. Nevoia de cunoastere, exercitarea dreptului de a
informa Ei de a fi informat, mijloacele specifice au su-
portat efectele mecanizdrii gi automatizdrii. In acest
ieJ, un factor decisiv ai dezvoltdrii individuale gi colec-
tive se afla sub incidenla trdsdturilor specifice indus-
irializirii, aga cum se exprima ea in diferite pdrfi ale
Iltmii. Sa nu uitam : de peste jumitate de secol, impo::-
iante speranle au fost legate cle comunicalie in riome-
niul politic, social, cultural. Impactul sdu real, exaci,
este dificil de miisurat, iar lirnitele se clovedes'c impre-
cise. Pe termen scurt, acest impact aratd a fi variabil qi
neconcludent. Pe termen lung, dimpotrivd, pare con-
siderabil.
Comunicatiile sociale imbracd forme diferite. Unele
se loca1izeaz6. la nivelul interpersonal, altele sint insti-
tu-fionalizate. O parte dintne ele se desfdEoard direct, al-
iele apeleazd Ia mass-media. Uneori comunicalia rezultd
spontan, alteori este organizatd special, conEtient.
Geografia comunicaliilor indicd o seamd de elemente
particularizatoare. ln multe din tarile in c*urs de dez-
rroltare cornunicalia tradilionald qi-a conservat valoarea
gi bogdlia inifiald in condifiile specifice, in mediul ca-
lacterizat tndeosebi de persistenta analfabetismului,
avind un rol important in procesul instructiv-ed.ucativ.
Aproape toate tdrile in curs de dezr,oltare pr.ezintd un
amestec de comunicafie modernd gi traditionald, intre
('are se manifestd o constanta gi reciprocd influenfd, me-
todele tradilionale predorninind in zonele sdteqti, re-
21

trase, d,ar ele flind prezente, sub diferite forme, qi In
localitSlile urbane. AEa de pildd, in ldrile afi'icane, ln
Asia Ei America Latind orice ,actiune sau crealie cultu-
rala poate fi prezentata prin discursuri, cintece, bdtdi
de tobd, dansuri, glume, strigdturi, povestiri, existente
qi in aria oragului, se infiltreazd in programele radiofo-
nice, de televiziune qi in produclia de film. ln vecind-
tatea transformArilor provocate de explozia tehnologicd,
peisajul socio-cultural se modifica. Una din principaleie
probleme rdmine consolidarea relaliilor dintre 'cele doud
forme de comunicare, ,cu dubl'it scop : sd nu provoace
distrugerea raddcinilor tradifionale Ei, totodatd, sd incu-
rajeze tendinta spre modernitate. Sco,ase' din contextul
uzual, comunicafiile in sensul lor istoric au fost folosite
pe lislg in cursul evenimentelor desfirgurate pe scena
poiitica a lumii. In India, in China, de exemplu. Ele
qi-au dovedit utiiilatea in timpui campaniilor de inte-
grare politicd gi culturald din fdriie africane sau lati-
no-americane.
Care este situalia in tdrile industrializate ? Despre
vestigii ale formelor tradilionale se poate vorbi in micd
mdsura Ei atunci doar in porfiuni izolate, in forme re-
linute de folclor Ei reiterate in haine moderne. Mai ales
teatrul se aratd a fi un vehicul folositor in prezervarea
comunicaliei tradilionale. Acolo unde mass-media nu s-a
dezvoltat foarte puternic, cintecul itinerant, trupele de
dans ;i teatru, spectacoleie de papuEi constituie qi as-
tdzi, Ei aici, canale prime de comunicare.
In cursul spectacolelor sint transmise informafii, idei
care pot influenla atitudinea Ei comportamentul. Acelaqi
lucru este valabii ;i in cazul activitafilor sportive, al car-
navalurilor. Festivalurile organizate anual in toatd lumea
aduni la un loc sute Ei mii de persoane, sub pretextele
cele mai diverse
- sport, teatru, muzicd, film, cu di-
ferite grade de cuprindere: nafionaI, regional, interna-
tional.
Sa ne gindim la categoria de activitSli a organizati-
ilor guvernament,ale Ei neguvernameltale a grupurilor
de afaceri, a asocialiilor profesionale. In fiecare an, cam
doua rnilioane de oameni de Etiinta, tehnicieni Ei specia-
liEti participd la congrese intern,afionale. Dacd luam in
22
s(.irmd intilnirile gtiinlifice qi nationale probabil am de-
p:rqi cifr,a de cinci milioane.
In -
fiecare !ard, sute de mii de cluburi qi grupe cle
tot felul igi organizeazd intilniri de rutind. Rapoirtele,
cLrvintdrile, dezbaterile sirrt forme concrete ale bomuni-
t'iirii. Sistemul de educafie este bazat in esenli pe co-
nrr,rnicatia interpersonald. Ea cunoaEte o amplitudine
<leosebitd pe seama dezvoltdrii pe plan local a mass-me-
clia-
-
staliile de radio, ziarele, televiziunea prin cablu,
rruclio gi videoca-sete. O forma cuprinzatoare de comuni-
r'irre interpersonald spontand sau organizatd rdmlne clis-
culia intre indivizi prin viu grai cum am spune noi, in
Iamilie, pe strada, in gr-r-rpuri profesionale.
SPRE DtrOSEtsIRE DE TRANSPORTUL DE BU]VURI
SI PEINSOA}IE
Din diclionarul Oxford, relinem : ..Comunicare
-
im-
pdrtSgirea, exprimarea gi schimbul de id-ei, cunc;tinle
-prin viu grai, in scris, prin serrne(!. Din Enciclopedia Co-
lumbia : ,,Transfer de ginduri qi mesaje, spre deosebire
cIe transp,ortul de bunuri gi persoane. Formele principale
ale comunicdrii sint semnele
- vizuale
- Ei sunetele
- auditive((. Termenul, expiicd Shannon, implica in
sens foarte larg toate procedeele prin care o idee este
influenlatd de alta. Se cuvin prin urmare luate in consi-
deralie nu numai scrisul Ei discursui, ci Ei alte mijloace
- muzica, pictura, teatl"ul, baletul.
Cunoscind ce s*a spus pi.nd atunci, Schramm proce-
deazd ei insuqi la descifrarea lucrurilor. Informalia tre-
buie definitd intr-un sens mai 1arg, fdrd a o limita doar
la lucrurile invdfate in ci'asd ori existente in cdrfi. Ea
include obligatoriu emotii, opinii. Tdcerea ca ,atare con-
tine informatii. Ideea mai veche a transferului de cu-
nogtinte de la un individ la aitul cedeazd locu,l. Se do-
Zit

vede$te mai convenabile definirea comunicdrii inter-
um,ane ca reprezentind diferite persoane, apropiindu-se
de informatie aitfel, fiecare cu propriile dorinte gi in-
tenfii, utilizind-o intr-un moci specific.
Comunicarea presupltne o relatie. Intre doud per-
soane, intre o persoana Ei un grup, intre grupuri. Ani-
malele comunicd intre ele ;i oamenii comu:licd cu ani-
malele. Oamenii comunici cu maginile Ei chiar acestea
intre e1e. Relaliile de comunicare sint in mod obiqnuit
incorporate in anumite relalii sociale, care contribuie la
folosirea gi interpretarea informatiiior. Comunicarea,
ne-am obignult cu acest 1ucru, poate fi fdcutd fala ln
fala sau mediatd. $i intr-un caz Ei in celalalt ea pl:esu-
pune mai multe elemente esentiale : cel ce comunicA. me-
sajul, cel ce primeEte. Emi!5torul aranjeaz5 intr-un
anume mod semnele, sperind sd obtina astfel efectul.
dorit. Receptorul seleclioneazd din stimulii disponibili -si
interpreteazS. Este al doilea act al procesului. Doui mo-
mente diferite ale comunicdrii, rettnite prin coleclia de
semne denumite mesaj. Acesta poate avea o existenla
proprie, independent de emitator Ei receptor.
Propunindu-gi sa lumineze diferitele feie ale comr,tr-
nicdrii, Schramm inventariazd mai multe situafii. Indivi-
clul vorbeEte cu eI insugi
- monologul interior cu care
ne intovdrdgim adesea drumurile solitare. Cineva iqi sa-
lutd vecinul de apartament intilnit pe scard sub strea-
gina diminefii. Vecinul nu af16 nimic in plus, i se oferd
prilejr"rl unui mesaj prietenesc. Citind ziarttl dimineafe,
ne informdm. In acelagi timp ne pregdtim, intr-un
anume fel, pentru ziua care abia incepe. ,rDorili o !i-
gard ?"
-
intre!:are adresat6 cuiva, demascind interes
pentru discn{ia cu cel sau clt cea invitatii. ,rCurbd peri-
culoasd !o'
-
inforrna{ie avertisment, cu reacfie sigurd
din partea celui atenfionat. In clasd se citeqte o povestire
istoricS. Prilej de informare, de educalie patrioticd.
Vdzuti din puncti-tl de vedere al emilitorului, obiec-
tivul comunic5rii presupune : o' informare ; o invdtrd-
turd; o placere; o' propunere; c convingere. Din punc-
tul de ved.ere al receptorului, ea vize'azd: o inlelegere ;
.cuno,.ltintei odistra4ie; o dispozitiei o decizie.
24
ln principal, pro,cesul ,comunicarii impune orienta-
rea cdtre anumite semne. Clasic, a fost adoptat model.uL
comunicdrii intre doi indivizi.
Wendell Johnson descrie astfel comunicarea : 1 o s-a
intimplat ceva... o care stimuieazd simlurile lui A qi, ca
rezultat... 3
-o impuisurile nervoase ajung la creier gi cie
aici la mugchi gi glande, creste tensiunea, ap,ar stari spe-
ciale... . pe care A incepe sa Ie traclr_rci- in cuvinte...
5 o rselecteazd, ori abstractizeazi,, pe unele le agaz6 clupA
o metodd anume Ei atunci... 6 o folosinC unde sorlo}e
sau luminoase, A se adreseazd lui B... 7 e ai cdrui cchi
si ale cdrui urechi sint stimulate ; ca rezultat... B o im-
pulsuril'e nervoase traverseazd creier-r,rl lui B gi de aici
ljung la muEchi Ei glande, provocincl stari speriaie...
9 o B incepe sd le traduca in cuvinte... 10 o selecieaz;i
ori abstractizeazd,,le aqazd intr-un anume fel qi atunci B
vorbeEte ori aclioneazd, aga cum a fost stimulat de A.
$i astfel procesul comunicdrii continud...
Osgood a schematizat acest proces, subliniind ca fie-
care parti'cipant
-
codificator, interpret, decodificator
-primegte Ei transmite in acelagi timp mesaje, codificd qi
decodificd mesaje, le interpreteaz6'
Mesajul este la un moment dat complet separat atir
de emildtor cit Ei de receptor. Std in puterea noastri sd
codificdm un mesaj ce poate fi citit qi interpretat, 1a
mare distanld in timp qi spafiu de locul Ei momentul
comiterii actului propriu-zis. Majoritatea comunicaliilor
au aceastd caracteristicd : mesajul se separd atit de emi-
{dtor cit gi de receptor. Capacitatea omului de a emite
semne ce pot fi transmiso Ia mare distanld il diferen-
tiazd de necuvintdtoare.
Informa{ia care revine la emildtor, privin,i propriul
rnesaj, se incadreazd in noliunea de feed-back. Acest
semnal intors poale orienta emildtorul in procesul co-
inunicaliei ulterioare. El spune emifdtoruh,ii cum a fost
primit mesajul sdu.
Un mesaj poate fi viciat. Cauza distorsiunii
-
zgo-
motul
- insumeazd tot ceea ce apare pe canalul de co-
muni,catie fard dorinta emildtorr-rlui. Zgomotul capdtd
o(

inrpcltanli in mdsura in care poaie deteriora mesajul,
inainte ca el sd fie decodificat gi interpretat de receptor"
trrivincl lucrurile din punci de vedere aI relaliilor so-
r-iale, se cer luate in considerafie mai multe situalii'
Tipurile comunicdrii, drrpa Schrarnm, sint, esenfiai-
mente, patru : informativS, instructivd, pelsuasiva, di-
stractivi, f6ri a exista o netd departajare intre- e1e' ln-
cercind o grupare a fu.ncfiilor la ni',zelul celor doua ele-
mente afla-i;e in legdturd, emildtor-receptor' el defineEte
mai multe atribu{ii.
in cazul cornunicdrii informationale, emilatorul este
creclitat cu o surld cle cunoEtinle. Dealtfel' in legitura
cu persoanele existente tn cadrui de referinla a1 infor-
rnafiei a fost inlroclusa noliunea de ,,contract", cel'intd
cbligatorie la adt'esa ,'pdrfilors. La transmiterea orica-
rei informafii, emilatorlitui i se pretind cunoqtinle1e de
rigoare, acuratele, corectitudine in interpretare'^ Recep-
toiul este clator sd manifeste atenlia necesard' ln cazul
comunicarii informative, spuneam' scopul relaliei dintre
cei doi rdmine pentrrr emi!5tor transmiterea informali-
ilor, iar pentru receptor cunoagterea, testarea realitdlii,
intr-o duiatA scurta ite timp. ContractuL cultural prive;te
emiJdtorul ca pe un bun reporter iar pe
-receptor
inde-
ajuns tle atent. Locul comunicdrii poate fi, in cazul in-
terpersonal, oricare. In presi, locul traditional
- rubrica
de noutdli. Efectele pod ti cliverse sub aspectul
-reacliei,
de la interesul cleose6it la dezinteresul totai 9i al schim*
b6rilor, influenfind compor*tamentul celui in catz6'
Comunicarea instructivd are ca punct de plecare
__ drept emildtor
-
profe.sorul. El se prcocupd si tran-
smitd informalii, sI itimuleze ractivitatea de pregitire,
in timp ce receptorul iqi propune sd invele ce i Je cere'
cle regulS intr-o perioada mrai lungd de timp' Contrac-
tu1 criitural impune profesor-ului o bund informare 9i o
experienla indelungatd. Receptorul trebuie sd dovedea-
sci inclinarea spre studiu, atenfie, putere de inlelegere'
Locul, in
""tni
comunicaliei interpersonale poate fi
Ecoala ori alt grup de instrucfie. Altfel, asemenea infor-
malii iqi gdsesc cea mai potrivitd pozilie in carli, in ru-
briciie'initructive ale ziirelor Ei revistelor, la radio Ei
26
lcleviziune. Efectele, ca qi in alte cazuri, se pot mdsurir
prin creEterea interesttlui pentru studiu suplimentar',
lrcumularea de informalii neoesare intr-o perspectivd mai
indelungatd.
Traseul comunicdrii instructive a fost divizat esen-
{ialmente in patru trepte, patru obstacole ce trebuie in-
vinse, patru cerinfe de indeplinit : sd. ,atragi atenlia re-
cepiorului : sa-!i fie acceptatd in{orma{ia transmisd ; sii
fie interpretatd : si fie retinutd pentrr: a servi mai
tirziu.
Cum rezoive, cum survoleazd emiidtorul aceste pra-
guri ?
Cei din universul comunicaliei incearcii si acluca me-
sajul intr-o forma atractivi, incadrind informafia in
nevoia Ei interesul audienfei. In plus, gazetarii vor apela
la titluri mari, Ia litere qi fotografii color, cei de la
radio qi televiziune vor inunda canalele cu Elirile res-
pective. Ei sint preocupati sd elimine zgomotul gi intel-
ferenlele cit mai mult posibil. Un accesoriu des folosit
- redundanfa. Dacd in compunerile gcolare se reco-
mandd evitarea repetirii 1or, in procesul comunicdrii
oamenii se folosesc de repetare, punind astfel mesajul
,la adJpost de zgornot gi interferenle. Redundanla se prac-
ticd in toate.limbile. In engiezd ea are insd o pondere
aparte. Existii convingerea cd daci un cititor primeEte
prima lite,rd, primele doud, trei ori patru litere ale unui.
jmare numar de cuvinte, dintr-un paragraf redactat in
engleza, el va putea plevedea, in 50 la sutii din cazr,rri,
Iitera urrndtoare. Pierzind o literd sau chiar un cuvint
intreg, strecurind erori de tipografie, cititomiui ii rd-
rnine incd gansa sd infeieagd totuEi sensul. Pe de altd
parte, se susline ci dacd engleza ar avea B0 la sutd re-
dundan{.d, rebusul n-ar mai fi citugi de putin atrac-
tiv deoarece rdspunsurile ar fi prea uEor descoperite.
Dacd insd limba ar prezenta un procent de numai 30 la
sutd rodundant5, ar deveni facild construclia unor jocuri
de cuvinte lncruciqate tridimensional.
Receptorul va da atenlie mesajului in raport cu gra-
dul de interes pentru el. Dacd il urmdnegte, se va de-
,cide sd-I accepte ori nu, preluindu-l interpretindu-l.
27

Dacd acceptd mesajul, ii va da o interpretare in sensul
in care poate deveni folositor.
Deosbbirea esenliald dintre procesul comunicdrii in-
structive qi cel de informare constd in necesitatea de a
organiza in primutr caz activitdfi suplimentare la sfirqitul
lailutui comunica{iona}. SpecialiEtii de la Stanford,
S.U.A., au studiat eficienla utilizdrii televiziunii in
sprijinul procesultti de invatdmint. Pro-fesorii oare au ur-
*arlt firriurile televizate au invSlat foarte mult. Vizio-
narea in grup urmatd de disculii profesionale a fost mai
folositoar6. Randamentul cel mai substanlial s-a inregis-
trat ins[ cincl grupurile cle studiu au avut qi un indrumS-
tor de ,qemina-r. AceleaEi observaiii au apdrut in cazul
grupelol de copii puse sd urmdreascd lec[ii transmise- Ia
Ieleviziune. Comunicalia instructivd presuprune' la rin-
du-i, contractul de astd datd intre profesor gi elev, de tipul
comunicirii informative' Pe de o parte, profesorul se an-
gajeazd sd ofere sisternatic elevului o sumd de cuno;-
iintre iotos;toare. Copilul se angajeazd- sd aibd incredere
ln lndrum6rile profisorului, sd manifeste dorin{a de a
inv6f,a suslinut. El trebuie sd vrea sd invete',Profeso-
rul, ia rindu-i trebuie sa motiveze tot timpul aceastd
necesitate. Ca Ei in comunicarea informativd' se cere
atenfie, interes, acceptare, interpretare adecvati, Ei pen-
tru mai buna instr'.iire, un contract special intre emi-
lator gi receptor. Dar, ca in orice activitate cu obiec-
iive de lungi duratd, se simte nevoia unor activitali adi-
lionale de partea recePtorului.
Cornunicarea instructivd qi cea informativd urmiresc
sA invele. Comunicarea persuasivd solicitl bunivoinfa'
Primele doui tipuri de comunicare iqi propun sd asi-
gure trecerea mesajului peste numeroase piedici, deja
menfionate. Persuasiunea necesitd, de as'emenea' ele-
mente psihologice in stare sd determine receptorul l^a ac-
ceptarea punciului cie vedere suslinut de emildtor' Intre
emildtor gi receptor nu existd un contract anume. Emi-
latoiul lucreazd pe cont propriu. El poate alege infor-
ma$iile qi te poate transmite sub diferite forme, atrAgind
atentia prin ceva distinctiv, vezi reclama, saturind spa-
$ul ternbti c
-
pard.zi, raliuri, afiqe uriaEe
-
prin folo-
2B
silca numelor mari, a evenimentelor deosebite. Ne aflim
in riituafia tipicd a societd{ii de consum.
lleceptorul este pregatit sa se apere. El s-a pregi-
tit si fie sceptic. El a fdcut gi alti fala persr-rasiunii, Ei.
se intreabd : ce ar putea conline acest mesaj pentru
mine ? El vine cu o seamd de necesitd!!. pe care doregte
s5, gi le satisfac5, cu o serie de credinle gi atitudini, Lrnele
flexibile, dar Ei unele, nu pufine, pe care e hotirit sd le
apere. El se simte independent in judecata lui. Are ,:
seamd de prejudeciili, pe care nu simte nevoia sa le
schimbe decit pe seama unei eviden{e stricte. Situatia
persuasivd il gaseite in starea de cumpdrator qi nu in
cea de vinzdtor.
Ne amintim de ,,Noaptea care a ingrozit Amerisa".
Filmul s-a putut veclea recent qi la noi ia televizor. Cej
mai mulfi dintre ascultdtori ar: crezut in ce se spunee
la radio. Ei vedeau deja pe invadatori mdrgdluind prin
noapte, mdturind totul in calea lor. Panica s-a intins gi
curincl nimic nu pdrea sd mai poatd restabili confidenfa.
Piesa lui Welles a demonstrat, dincolo de atitea alte
lucruri, lncrederea c,etdteanului in radio ca sursd de di-
fuzare a noutafilor.
Divertismentul presupune aceleagi trept,e. Apelind ia
nevoia Ei interesele audientei, e1 trebuie sd evite hazar-
dul zgomotelor gi interferentei. Trebuie sd atragd atea-
!ia, tr.ebuie sd fie acceptat, sd fie interpretat. Feed-back-r-r1
se dovedegte la fel de irrportant ca gi in celelalte catego-
rii ale comunicdrii, dacd nu crucial. Actul artistic lip-
sit de audienld reprezintd inevitabil un e$ec. Emi!6toru1,
in acest caz, este preocupat mult raai mult de formd de-
cit in comunicai'ea informativd. Felul in care scrie, vor.-
begte, se migcd trebuie sa facd pldcere, si fie mai de-
grabd imaginativ decit r-rtilitar, sd fie mai repede bogar
decit clar, sd spuna istorii interesante, sa facd o treab:i
de expert in construclia frazei qi a scenei.
Receptorul, de partea cea1a1t5, trebuie sd doreasci sA
se identifice cu unul sau mai multe personaje, sd se
puna pe ei insugi in pielea lor, sd se simtd aserneni 1or.
lntrebarea, agteptata, suna astfel in fafa oricdrei opere -
ce inseamnd ea pentru mine ?
2i)

O PIATA PENTRU CU]{PARATORI
Teoreticienii comunicarii nu ezita a osteni in alcdtui-
rea figelor pentru r,rn posibil dictionar de specialitate'
Pot fi iuate in considefalie ciouii grupe de factori cind
vorbirn de tlansmiterea mesajului, precizeazd Tannen-
baum. Sint in prirnul rind elementele ce privesc recep-
tar.ea mesajului, care pot spori sau limita eficienla aces-
tuia. Sint lelementele care fin de mesajul insuqi' Fdra
cioar Ei poate, coufinutul mesajului va determina efec-
tele. bai ce
.inseamnd
conlinutul efectiv ? Un r'Sspuns
posibil ar privi mesajul total, ca un singur impuls, glo.-
td, cr:ruia sd i se atj'ibuie un anume efe'ct, m6surabii'
AEa au aborclat problema nurneroqi teoreticieni ai efec-
teio.
"ot..tnicaliei
cie un fei sau altul. Schr'arnm spunea :
,,Corrunicaliile reprezintA o piali pentru cumpdrdtori'
Spre noi sosesc mulL mai multi sthnuii decii sintem ca-
putiii siL primim. Ur-r bun prilej pentru noi sir conside-
rem ci exploram mediul ambiant ca pe un index, selec-
iincl Ei ,--clncentrinchr-ne atenlia asupra semnelor asoci-
ate reperelol' ce ne atlit14".
Asbultanr radioul, iaiat, clin clivelse nlotive' la un ni-
ve1 scazut. Este cieaiuns un nume binecunoscut ca sii ne
eitragi ateniia. Artist, sportir', s;cl'iitor.
Inderul poate influenla decodificarea mesajului' Un
stirnui intervine, interaclioneazd cu predispozi{ia recep-
i"orului. Puezulta',ul unei asemenea integrdri a mesajului
complex in cadrttl de referinld individual este precipitarea
sensuiui ntesajtLltti,citre persoana respecti-'rd'
Poate fi infiuenlatd perceplia de cdtre inde:rul verbal ?
E,i'icleirt I Simpia substituire a cuvintului ,rrece(' cu
,,fierbinte6' intr-o serie cle mai multe adjective s-a do-ve-
riit in mdisuli si altereze impresra personali asupra des-
crierii respective. Diferite experimente au convins cd
fo-losirea ciiferenfialA a unor verbe in mai multe cazuri
cie .lesen arnbiguLr au determinat na-tura repro'ducerii de-
sen-.ilui. $-a demonstrat chiar cd evaluarea esteticd a pic-
turilor a fost influentata vizibil cie referirile Ia valoa-
::ea ior comerciaid.
30
ln experimentul sdr-r, Tannenltaum a a;ezat doud ar-
ticole pe prim,a pagind a unei Slazete universitare. Li
s-alr pus in capdt trei titiuri diferite, fiecare preluind Ei
punind in evidenla diferite idei ale articolului. Tith-r-
rile unuia din articole, descriind un proces, rndicau rind
pe rincl : inocen'l;a inculpatului, vinovatia lui gi, in sfi;'-
1it, unul neanplajant. Efectele titir,rrilor a,.r fost Ioarte
ciiferite. E1e s-au do-redii invers propor{ionale ,cu extir:-
rlelea lecturii : citirea anednuntita a articoh.;lui rlj.minlr-
cazi efectui gi inl'ers. Experimeniul a fost repetat qi 1a
rarlio. S-au inregis'crat. trei introduceri diferite pentru.
ircelagi radioreportaj. Efectul s-a :rr'alal din nou variabil.
S-a l:us Ei intrebarea daca titlul poate scliimba sensr.rL
unei picturi. Au fost luate cinci tablor-rri. Fiecare ii fos[
expus in trei variante cliferite, fdri titlu, cu tith-r oriq:n-
tat intr-o par"te, titjul orientat in direciie op:-rsa. Cr:uclu-
zia : interpretarea se leagd nemijlo,cit r.ie ceea cB sp'.lire
tiilui.
lntr-un flux verbal realizat prin irnbir-rarea a ciou,i
clisct.rrsuri s-a inserat ccnjunciia,,clait;. Ac-:olc r-rnr1e ii:r
primui discurs se plinea punct, in cel de-iri clo.llea apa-
l'ea cur,'intul ,,dar't(. Jocul a fost extins pe mai urulte faze"
Difelenta intre cele doui seturi cie terte a fost, ei'ident,
sesizatS.
Ac+.rrI comunicirii, suslile Lassviell, ri:,sJ:unde ia nii-
rneiroase intreb:iri : Cine spune ? Ce lirune ? Pe ce cai ?
Cui ? Cu ce efect ?
Propunind aceastd asociere inteiogalivS, el f act:
rnai multe precizali. Studiile in j,.ri'.ri pi'inei ilileltili
,,Cine ?(( privesc eviclent spre cel ce col:lLrnicA, inii.a'iorul
qi dirijorul comunicdrii Speciaiigtii preocupa{i de ,,ce se
spune(( t'ealizeaz'a ln ftrpt analiza con{inutului. Prin siu-
diul presei, railioului, televizorului, filmului etc. se asi-
gurd analiza canalelor de comunicai'qe. Cind obiect'-ri
aten{iei il replezintd perscnajeie ce utiiizeazd acesie
canale, studiul vizeaza audien!a" Analiza irnpactuiui
mijJ.oacelor de comunicare in masd asupra audiqiei deli-
niteazd efectele acestora.
Orice proces, spune Lassvrell, poate fi analizat Cil
Coua puncte de vedele : al struciurii gi a1 fuircliei.
,) i

Riscind o falsd analogie, cunoscutul teoreti,cian pro-
pune urmdtorul rafionament. Organismul unicelular
tinde sd mentind echitibrui intern gi sd reacfio,neze la
schimbdrile externe in sensul pdstrdrii acestui echili-
bru. Organismele multicelulare dispun de celule specia-
Lizate pentru a pdstra funcliile externe $i corelatiile in-
terne. La primate, specializarea este ilustratd prin orga-
nele vazului, .uuzulul, prin sistemul nervos. ln unele
comr.rnitirli de animale anumiti membri 'ai grupului in-
depiinesc acest lol de inspectare a mediului inconjura-
toi. Sint sentinelele, clopotele de alarmd. Rolul lor este de
a declanga reaclia interni a celor din grup, obligindu-i Ia
mdsuri cle apdrare. Impulsurile nervoase evolueazl de-a
lungut fibrelbr', fdcind joncliunea cu alte fibre. In pung-
tele de conexiune ulterioara, superioare, legatura, intii-
nirea declan eazd reacfii. La aceste punct'e, trecerea
poate fi admis5 parfial, total sau anulatd complet.
Revenind la procesul comunicaliei, el ia in conside-
rafie trei categorii de specialiEti. Un grup este cel aI
cercetdtorilor ambianlei poli.tice intr-un teritoriu defi-
nitiv. AL doilea grup coreleazd rdspunsurile acestui do-
meniu studi,at cu mediul inconjurdtor. In sfirqit, cel de
aI treilea transmite exemplul de la virstnic la tindr'
Diplomatii, corespondentii straini sint reprezentanlii gru-
pului specializat in mediul inconjurdtor. Cei din siste-
mul comunica{iiior coreleazd rdspunsurile. $coala, fami-
iia transmit experienla sociald.
Aici voia sd ne aduci Lasswell, aici gdseEte similitu-
dinea dintre circuitul informa{ie,i Ei activitatea centre-
lor cortica-le qi subcorticale ale organismelor individuale.
Situindu-ne intr-un anume cadru de referintd, putem
prefigura scurgerea informatiei cdtre individ, cdtre gru-
puri. Vom ajunge in locrrri cu ,,liberd trecere( Ei ine-
r.'itabit in locuri de strangulare Ei chiar cu acces inter-
zis. Marile ora$e ale lumii oferd imaginea circulaliei
intense. La pclul opus se afld zonele de extremi izolare
geograficd, de minimd comunicare.
Echivalenlele, in enumerarea 1or, se pot inmulfi'
Diplorna:fii aceleiagi $dri sint raspindili pe tot pdmin-
tul in capitalele lumii. Informaliile lor, spre propriul
rlinister cle externe, sugereazd taibloul ,rc].e la multi spre
32
pr.rtini". Un gef cle stat line o corferinli de pres5 in fala
.-,t,i,t corp imens de coresponclenli. Deci ,rde la unul spre
rnulii(.
Sistemul nervos central este cloar parlial implicat ln
lhlxul impulsurilor transmise. Sint sistenle autcrnate care
pot ac{iona fard a fi nevoie de intet'venlia centrelor de
< omanclA superioat'e^ La fel in circulatia mesajelo. i,l-
1r-o zoni anume, intr-un cirstrict de exemplu. IIuite din
informalii nu fac atingere la canalele centrale de co-
rnunicalie. Ele impiici de lapt familia, vecinii, unitdlile
cornerciale etc. La fel se deruleazl procesul de instruc[ie
,scolard.
A fost stabilit un anume tip cle echivalenfd Ei in ra-
poi't cle graclul cie t'eciprocitate dintr-e ce] ce coniunicd '5i
r.:,rclienlal Conversalia leprezint6 o comunicalie cu dor:6
c'ai. Nlijloacele moderne de comunicalie in masd au avan-
t.alu1 iiilresarii la un public foarte n'rare. Audienfa poate
intra in ".conversatie( numai in anumite condi{ii speci-
i,,ce. Contactele, in amble sensuLi, sint ilustrate cle co-
rnunica{ia intre rnarile oraqe ale lumii. aJlate in perma-
nenld in legdturd, schiml:ul de informalii cunoscincl tot
lhnpul cote consicler:abile.
Este procesul c'otrunicatiiior de masi altceva decit
procesul comunicaliei personaie ?
Cornunica{ia cle rnasd se arati eviclent a fi nult n-rai
c'onipiicatd. IJn mare num5r de organisme alcatuiesc ian-
1L;l comtinicalional cu anatomie proprie, cu nevoi propr:ii
rle a se informa. Aceste organiza{ii opereazd ca nigte
n,a6ini, multiplica rnesajele. le ciifuzeazd in nuirleroelse
iocuri, diferite in spaliu qi timp, dintr-odat6. Aleget'ea
< onli.nutuiui se dovedeEte oricum rnai dificila decit in
t omunicaliile interpersonale, untle relatia €ste ciil'ec'Li
si reac:li;r invelsa imediata.
,similitudini intre comunicalia cle masd qi cornunica-
tiile interpersonale sint totuqi mult mai numeroase ca
rliferentele. $i una gi alta trebuie sa depdqeasca aceleaqi
<,Lrstacole: atentie, acceptare, interpretare, ciispozi[ie.
Plesripune aceleagi tipuri cle conlract intle emi{atot' 9i
receptor- pentrtt ciivertisment ;i instruclie. Trebuie si
ar-'tiveze aceleaEi pirghii psihologlce pen'Lru persltasitine.
,l.f

De multd vreme s-a incetatenit obiceiul ca unii, ame-
ricanii de exempltt, sd se teama de ptiterea comunica-
{iilor de masd. l4otivul plincipal : marele numdr de ol'e
pe care oamenii iI consumd pentru ziar, la radio ori te-
levizor. Dar oarnenii citesc, privesc, ascul'rA, cdutind in
primul rind ceea ce-i intereseazd pe ei $i nu ce li se
propune. Pe searna distanlei de emifaior. ei au tendinl,a
de a manifesta o Ei mai mare reticenta.
Katz qi Lazarsfeld au identificat fenomeuul numit cu-
rentul in doua trepte. Ce infeleg autorii plin aceasta
clenumire, trimifind mai d-egraba la paginile manualului
de fizici ? Ei suslin cd cea mai rnale palte din infor-
mafie, implicit din infiuenfa pe care mass-media o exer-
citd se realize,azd prin liderii de opinie, prin factorii in-
fluenli ce folosesc la rindu-le llresa, afla gi retr,ansmit
informafiile pe canalele lor. Fornind de la aceasta ima-
gine inifiali a mecanismi-rlui cu doua tlepte, se poate
ertinde sistemul spre constluirea unui ,,cltrent in trepte",
adrnilind prin urmare trepte interrnediare, de nnrie .5i
factorul de infiuenfd se poate addpa, ,.influen[a$, P€n-
tru operalia la cal'e se angajeazd. Olicurn, canalele de
informafie personala funcfioneazd cot la cot cu canalele
comunicaliei in ma,;d, exel'citi o iuflr-lenfa consicierabiia
in societate.
Influenf a comunicaliei de masd esl,e Lln pxoces cle
lungi duratd. ln mod evident, teieviziunea, filmul pro-
pun rnodele de existenli. Mcl,uhan incearcd sd refin;i
atenlia asupra unui lucru. Comunicatiile interumalle ie-
zumate la semnul tipografic, scrise orizontal, au avuf
efecte vatamdtoare asupra personalitilii gi cr-lLtulii. ln
consecin!a aceiagi teoretician'apt'eciazi orientarea tot
mai pronun{atd a cetdteanului citre televizcr 9i film
drept o schimbare salutard.
intre efectele cle lurrga ciulatf, -;a tt'ebui si menfio-
nam contribulia mijloacelor de comunicare ln completa-
rea imaginii despre lume. Scirramm c'ompari acest re-
zultat al efortului mijloacelor de comunicare in masi
cu procesul formirii staiagmitelor'. Picdturile de apa ca1-
caroasi sint insignifiante. Anii, cu zecile, cu sutele, con-
ferd soliditate aglornerarii. Acest proces, nici. rapid, nici
34
rllirmatic, reprezintA in fapt cel rnai de seamd elect al
rnirss;-media in societate.
(iUTEI{tsERG, SINGURUI,...
Cei mai vechi gi raspindit mijioc de comunicare,
presa, s-a nascut in zodia tiparului. Prin gestul s5u,
Johrinn Gutenberg contura portalul unei epoci. Atunci,
la rnijlocul veacului cincisprezece, se fixeaza borna noii
r ivilizalii. Pagnic in aparenld, paqnic in esenfd, proces',rl
nou lansa,t deschide anotimpul unor prefaceri spectacu-
loase: Cuvintul tipdrit cdpdta, multiplicare, girul ac-
r'esului cle masa.
Pufine sint noutdliie ce vor colora progresul tiparului
in nrmdtoarele secole. Ya fi introdusd presa rnetalicd
- in 7798 mari posibilitdti de amplificare a for-
melor. Productivitatea orarA ajunge la 250 de imprimari
in 7827. Inainte cle sfirqitr"rl secolului, tehnica permitea
18 000 de copii la ora.
Curind rnaginile preiau opera{ia cu}egerii textelor.
Sintem in 1886.
Imprimarea color pe presa ::otativa se va produce
rloar peste patru ani.
Timpul trece in favoarea tiparului. Nu se va intlmpla
nimic senzational tirlp de jumatate de secol, dar noutS-
tiie nu vor absenta in cele clin ulrnd. Linotipul se simte
bine in vecindtatea computerr;lui. Band,a perforatd preia
srarcinile operatorului, cdrnia ii rdmine doar functia su-
pravegherii.
Pe acest ecran, conturat sumar, se deruleazd clezl'ol-
tarea presei, ,,ochiui ager aI spiritului.(, cum o uumea
NIarx.
Ziarul a pornit la drun solitar. Cine putea sA-i pre-
vacia .arborerscenfa ulterioard ? In 1609 este -..emnalatd
i:r Germania ceea ce am nrimi azi cota zero a plesei
sc'rise. Nu se cllnoaEte numele editot'ului, nici al pro-
i:n-ietarulni, nici mAcar locul tipAririi din ,acel indepdr-
1at inceput de secol. Bremen,ar fi o ipoteza. Un alt ziar
e semnalat la Strasbourg, tot in 1609. Un altul, la Koln
in 1610. Amsterdarn revendicd paternitatea primeior ga-
zete in l,imbile francezd gi engleza (i620) inainte cle Lon-
35

dra (1621) gi P:rr:is (1631). CeI rnai r.echi zial'in lisni)a su-
edez6, ,.C)rdinaiii Post Tijdender.r, dateazl din 1ti4b Ge-
nova avea o gazetd a ei cu aparifie repetata, dar mai
inainte Ei Venefia Ei Floren{a aveau cleja centre de infor-
rnafil.
Se r;ti.e, de pildi, cd in 1566 Magistratura ,-enetian)
orclonase intocinirea unor relatdli prir.inci razboiul ciin
Dahnafia, ca1'e si fie citite in locuri pr-rblice. Per.soaneie
ir-)ielesate plateau o mica taxa numita ..gazettat6 pentru
avantaju!. de a ie obfine, Circa 30 cie volume a1e acestor
,.gazete66 ar-l fost pdstrate cie .Biblioteca Maggiiabechi din
Flolenfa. P'Addcinile sint mult mai veehi in Feninsui:
itaiicii. il-lainte de el'a noastra. in anr-rl 59, binecr-rnoscr-tie
..Acta Diu:.'na'i se distribuia dor:itorilor din Rorna.
ln timp ce Europa iqi nurnara anii pe rdbojul Evu-
lui lIediu, China igi afiEa prezenfa pe egichieru!. tipi-
ritiirii. in anui 868, Dang Chieh a publicat o carte. Frag-
mente .iin ea se rnai pastreazi ;i azi, privite dr.ept cee,l
ce leperezi.nti : cea mai veche carte tipdritS. Primul aparat
de tipalit rnobii aparfine altui chinez, Pi Sheng. in jr-r-
rul an';lr-ii tr04J. Incercdrile cle a preciza contribulia me-
seriaEiloL' chine:ri la dezvolfarea me'todelor cie tiparire
sint timi;le 5i ciificlrltoese. Se qtie irrsa cu cet.tjtridine ci
Ifarco Pclo r.olbea clespre ele iil intoirlcelea sa din Extl'e-
mul Ot'ienf Ia Venefia. In irceeafi zona s-a :rp,elat pen-
tr"n prirtra oari 1a hirtie in procesul tiparirii.
In Anglia plima tipografie a fost instalata la 14iri.
N'.tnleie initiatct'r,riui : Wiiliam Caxton. Dar ca englezii
sii beneficieze de o presi c1e succes I'a tr.ebui si mai
treaca timp inde|;ngat. Abia in vala anuLui 1621, '.rr"L
secol gi jumS1.ate dupa acreclitarea tiparuiui in arhipe-
lagul bl'ita:rie cie cc"ire C:r-'lton, mngrlrii irump. Pe stra-
zije LoaJ.rei incep sa ci.rcr_rle foile cu nouiati de pesl"e
granitd
-
corrantos. Primele buletine de gtiri interne da-
teaza cle la 1628. L,e eciitar-l iunc{ionarii pallamentuiur.
Tiparit'llile cle acest fel ci;tiga tet'en rnai ales in iirlpui
lupteicr- diatle rege qi pal'larneni. Sultiectele cle come:r-
tat nu iip;esc nici ele.
Piesa ;rrnericani. a r::isari[ pe covorui de iarb5 al pu-
i:licisticli engleze. t'limic surplinzAtor. Cordonul ombiii.-
cal intre C,ape Cocie $i porilri umfialii pinzeior- pe ,,Iv{ay-
,'ttl
lloler'.. s,e dovecle;te inca puterni,c. h::ita!;a se afld ja
r';r erc'asd nu cloa:: in a-rtd, in amenajarea 1ocuin!"i ,u"rr rtre*enul par.curilor'. Ziareie americane se nasc si :or
1r;ri o vrelre, mr,rlta vt'enre, sub umbrela, ae"an-tuffi,
rr,lipra in malur.ile Tamisei. Aserneni colegiilor dil ;tr;lrriiciri cle pe Charles-River, clr nLrme gi aiura ,l; i-C;_rr,'rt <ie clinr.oac.e de Ocean_
S'rartu] intirzie. Fa'a motive. Ivu $tirn ce r:or fi clecis
'irai marii zilei avincl in fala jista amaioriior sa pooruu..e
r- calea destinului infruntinci r.aiurile. Ce rneserii gi ce
l,:i cle blazoane au incaput pe Arca lui Noe ,rurniia
",iloale cle m-ai,(, pu in intereseiza. Sigur, printi"e cobori_
1l1ii ,1" la Plvmouth in acel decembr-ie td2O se aflau si
rioi tipografi-"Ca sd_ benefici";" i;iili-au"irir"" g'lirr,uelerinii -<osi!i in Noua Anglie aveau sa a.gtepte
"o
suta
rle ani la nolci, in golful l,Iasiachusetts.
Cirehif sd cultirre ograda uncie s6 creascd qi :a alerge
<r'piii, ace;tia clin rlrmA vor fonda scoii. Inue primeie,
Itna cle prima narime
-
Hal.r.ard. Tipografia se va irrjriala intre ziclurile saie. trEi va clovedi utiiitatea m'lti-
J,iic'arii cie texte religi-oase, pentru eievi qi stuclenli. Mai
r,pli r;a mijloci riispindirea cre cunogtinle istorice qi chiar
lersuri.
. Coloniile au prins riclacini. Oarnenii s_au agezat. I_a
Irlpins incoace spectrul prigoar-rei. Ar_r venit sa rarnina.
Au gasit pdmintul pregatii pentru simi,nla. I_a fixat.
'riu venit, infruntind qpeie, barbali gi {emei. S_a pdstrat
a::tfel unitatea fa'riliei. A comunitalii. Ferrrierii s-ari de-
iiicat imblinzirii prminturui pentru iecorte. curincl, foar.te
,y.j"{l au.pornit pe ape in cautarea pe;telui. iemnulpidurilor
_virgine a stirnit not-ia pasiune-: construcfia va_
pciill'elor. Comer{ul plinde teren. Gustul comunjcarii din_
',..rlo cle pragul czrsei ;i al chioqcurijor de pe Stracla Male
p.lrte;te in aer.
Normal. Europenii ating la finele veacului al qapte-
slr.ezecelea, in goiful lIassachr-rsetils, cif,ra cle 4b ObO Oe
i;ameni.
^ llit*1gaz-eta pe pamint arnericar-r s-a tipdrit in Noua
Anglie, Cel clintii editor american cle ziar.e a fost, cum.e po_at9 utor pi'esupune, un englez. Harris a dbprins
tr'.rstul tipariturii la Lonclra. Acolo-igi scotea gazeta. ^Asta
o=.) I

se intimpla in 1679. Acolo avea s6 clacheze in meseria
aflata in epoca ir.ceputului. Niqte certuri cu autoritdlile
il priveazd de libert'ate, dar Ei in celula gindurile gaze-
tdriEti ii dau tircoale. Ediieazd revista chiar in aceste
condilii. Cind acuzafi'a de subversivitate se rep'ete, gan-
sele supravieluirii sint recluse la un singur sens :
-exiiul'
In Bosionul anului 1690, la 25 septembr:ie, vede lumina
tiparului noua publicalie avind pe manEeta n-umele-;iitlt :
Bb,n'iamin Harrls. Cuprindea patru pagini de mdrime'
caieiului de dictando. Tipirite erar-i doar trei. A patra
rAminea Ia cliscrelia cumparatorului, pentru aclnotiri'
Nenorocttl i-a luat urma 9i peste ocean editorr-rlui, int]'e-
prinzator cle'altfel., 9i norocos, cel-pu-lin pe
-alocuri'. ,rPu-
Lli"k O"".trrencestt, subtitrata ,'Both Foreign and Do-
mestick", &v€r& sd stopeze dupa primul numar. Cearta cu
oficialii gi tiparirea fdrd licenla suprima din faEa prima
gazetd scoasd in colo'nii.
" Treapta ttrrn5toat'e l'a necesita nu mai pulin de
14 ani...
SUB MASCA NEVTNOVATA A II{CERCARU,OR
...Cind zbut'da mai in roie, cind litera tipdritd se sim-
lea mai ln largul ei pe btiievardele tAiate cu genelozitate
spre intere'sul*consumatorr-ilui de informafie, sr'rb balco-a-
nile acestui,a din urmd s-a ,auz'it, timida, unda radiofo-
nicd.
Marconi se nascuse la Bologna, in aprilie 1874' Simte
de timpuriu putrsul celebritafii. -Dem^onstreaza,
in Italia
fiind, posibiliiatea semrr^alizdrii fard fir. I{ijlocul de co-
mutricalie il reprezentau undele hertziene' PrimeEte su-
plii tl^."ciar citriva ani mai tirziu, in Anglia' in 1899
este lansat primul semnal peste Can-alul Minecii'
Nlarconi iosegte in Ameii,ca in septembrie 1899,
-unde
angaieaza luardtori in profittrl marinei 9i armatei' intiia
comunicalie la distanta era deschisa.--
..american Ilf,arconi Wireless Telegraph Company(-ia
fiinid in 18gg. prirna intreprindere de transmisie fdra
iir iormata in stateie unine. cind Radio corporation of
America prelua compania fundati de Marconi, peste
38
clouize'ci de ani, cornunicalia fdrd fin avea deja o rdspin-
rlire universala. l.{ulte alte organiza}ii cie trafic Ei-au
laicut apari$ia pe acest teritoriu. ,rAmerica Marconi.(, sin-
gurd, suprarrietuise intre,aga perioadS.
ln epo,ca de dinaintea anului 1876, teiegraful, sub
rli.ferite forme, a indepiinit funclia de princip,al trans-
n-iifdtor, rapid, de qtiri. Introducerea telefonul.ui, in 1876,
a fortat posibiliiatea de comunicare, provocind nume-
loase qi diverse consecinte de ordin econornic gi sociai.
Se putea comunica in ambele direcfii. Se putea comu-
nica fira a avea nevoie de un cod anume. Cdramizile
care pavau drumul cdtre acest an, memorabil in felul
lui, fuseserd ,aEezate in timp. Diverse experimente pre-
liminare vizaserd transmisia tonurilor muzical.e. La Ex-
poziia cent,en,are din Philadelphia, in 1876 deci, de-
:nonsfi:atiile lui Alexander Graham Bell au fost in,cu-
nLrnate cle ,succes. A urmat expansiunea in cliferite tari
arie lumii. Tn Europa, in America. Avansul nu se grdbea
insd sd fie de partea T,umii Noi. In 7877 o transmisie
telefonicd avea loc intre New York gi Saratoga Springs
clin statul cu ,acelagi nume, folosind tehnica ciezvoltatS,
cle Edison. Programe muzicale au fost ascult.ate accidental
la Boston.
La sfirEitul secolului trecut se face cunoscut Nathan
ts. Stubblefiel,d din Kentucl<y. Era, ca mulli atfii, un auto-
didact. Str"rdiile privind telefonia l-au ajutat sd constru-
iascd. mai multe tipuri de aparate. La un moment d,at,
in 1902, realiza cu succes o transmisie de pe vasul si-
tuat undeva pe Potomac catre receptorul aflat pe mal.
Performanleie limit,ate nu ,antrene'azir insd un interes pe
mdsurd c'lin parte,a finantatorilor.
Ultimele decenii ale veacului trecut traiesc sub ten-
siunea cdutdrilor. Pe de-o parte Edison gi Thomson, cu
investigatii in detectarea d,e la distanld a scirrteilor elec-
irice produse de un generator. trn alte par$i, Hertz gi
I,Iaxwell. Doibear s-a strdduit qi el sd apropie momentul
genezei transmisiei la distanta. John Stone pnemerge, in
unele privinte, pe Marconi, dar, apelind l,a ceea ce Hertz
qi Tesla izbutiserd deja. Alternatorul de inaltd frecvenld,
necesar transmisiilor radiofonice, va purta semndtura
lui Reginald Fessenden. Thomson gi Tesla se ocupaserd

cle aceia;i lr.tcru. Fessenc'ien este primul care il aplica in
racliocomunica!ii.
Lee De Fot'est are rneritul c1e a fi clemonstl"at o s'11-
perio.ta apetenfa pentt'u transmisia radiofonica Ei pen-
tru ce este in stare sd faci' Cei care l-au cunoscut il
""".iJ""""
mai clegrab6 un electrician de vazi' din fa-
*iii" S.fiton, decit-inatemaiician tip Maxrvell qi-Kelvin'
il"ffi*;octor:utut Ia Yale' ln clecembrie 1906' izbu-
i"gt" t"=tr.rl memorabil : transmiterea vocii de-a lungul
laboratorului sdu cdtre asctlltitor, folosind un tub va-
;;"; Diferite aite experienle similale au loc in 1907'
recep{!.onate cle operatori prezen[i in .portu,l ,N:* ":::5ln vara aceluiagi an, De Forest foloseEte instalatta lactlta
cie el pentru a transmite regata ce se desfiEura pe La-
"ul
Otiu. In 1910 experimenta transmisia radiofonici a
"n"ti.ii
de opera. Spectacolul se numea ,,Cavalleria Rus-
ticana( $i avea in distribu{ie pe Carusso'
Prima staiie de radio in America cu program pelml-
nent incepe si emit[ in 1920' Peste 40 de ani vor fi de
tG ori mai multe statii de radio Ei teler"iziune decit
cotidiane. Este perioada in care cititorul a trebuit si
inr:ete sd asculte, s6 Priveascl.
Pradioul a apdrut pe teren ocupat' Acolo unde ttrrna
sA se gdseascd un ascultdtor fiin{a cititorr-rl tradifional
cle gazitS. Ascultdtorul trebuia format' Plin extinderea
iniei"esului cle cititor, prin cuprinclerea celor necontami-
nali de ,alte interese, sensibili Ia atractia noului' .
lntre 1895 9i X900 l{arcorui pusese la punct sistemul
c'unoscut universului : transmiterea mesajelor la distanfa
prin intermediui unclelor electromagnetice. Inventatorul
itali*n sintetiza un clrum pe care cheltr-rise'ir destr-rli
energie atifia oameni de gtiinia. Primul palent este in-
credintrat unei companii londoneze in 1897. trn anii ur-
mdtori sistemul propus de lfarconi devine operativ in
comunicarea evenimentelor pentru gazetele noulr-ti con-
tinent. ln 1907 serviciul transatiantic este a;ez:rt i:.r
slujba ziaruiui nNew York Times'(. NIai ieftin decit ca-
blul comercial, telegraftrl este preferat de publicafia
newyorkezS care rezerr,-A sdptdminal citeva pagini in*
40
1i'rpi.i::iio,r relatate ciin E,uropa. pr.imul rdzboi mondial
'ir i:rclirrj:. extinderea sistemului fiira firi,
-ca, -i;';;1"
ilil l]r*1, rnarile gazete sd-Ei arnenajeze sralii proprii ctrtr
r'('rj"-ei'sarie tlansatiantica. lnceputul iL r.a fd;".;i:N;
.Y.rii Times(', in 1!.)24, nrmat'"u,linJ a" ,ctrrciso"}i.il-l u,r- e
i(,
l..-stori,a tehnicii
-comr_rnicafiilor surplinde, cLtnl slru_neirln, elit'_rri de Marconi pe De Fores't, t" ii_p'". Ji_rnul ;i-a legat numele de transmiterea mesajelor larnir: e distenfa, cel de al doilea a consacrat timp Ei pri-('eF€t:e tr.lnsrniterii vocii omenegti. Drumul ,p." i"ril"-ta'ea rad,icului trece pr.in e-rperimenteie lui Lle D; F;_lest. Daci in 1910 publictrt 'asculta,
transmisd tu raaio_
:jr!g, lui Carusso, de pe seena de'ta-M;td"fi*,-i;lfil6, gratie aceluiagi De Forest, iinl urm,irite ra dis_rar;fd. rrezr,rltatele scrutinr:lui electoral ;t i;ph."-;rri(el an pe llrilson gi Hughes.
D,evenirea raclioului se cieruleaza suir semnul soeci_f i c lucr'iri ior de senzafje.
-Irr1
ingi";;l;
'u
ii;;ft;ffi;:
fSnk Crnrad, fdcea in 1919, L pitLburg, f"."ria."t-a.i
tlifr:zare a rluzicii. Stafia creati de el
-va incepe s6
?ri"r:smiti programe in 1g20, pornincl tot de la alegerile
pre:idenli:.1e, confruntind, de aceasti data, pe H;il.;;i- Cox. Slatiile de emisie se inrnulfese, numdrul amato-
.r'ilor, da esemeni. primele emisiuni cotidiene sint trans-'rni.:,e in eter cle oamenii lui De Forest la Detroit, in fgZO.
Progr,amele erau difuzat,e clin claclirea ziarului ,,b;Gi;Nervss, sr:b administrafia ziarului.
. Jdeee de-mariaj intre radio Ei ziar s_a ndscut. Exem-
.p]111
va pi-oiifer.a, vor proceda ia fel Xu".".,
-Ciiy
St;;,}lilwankee Journal,. Ctricago
-Tribune, Los an!ei".- Ti:rnes, Atlanta Journal, Dallas Neu,,s, Chic,ago Gfiy Nu;;.In 1927 statistiea reline 48 de .tatii i" proprietate a zja_
lelor qi a.lte gZ de gazete care apelau ta mi;toace ;.Ji;_I'cnice i>entru a-qi prezenta qtiriie. Un mijloc s,_rptimen_
tar in filv3,area rrinzarii publica{iei.
Mai presus decit ziarele, la pr.opulsarea noului veni[
pe coordcnatele dezrroltarii conteazi marile companii in_
riLl^striale. Radioul insemna o binecuvintar.e pentr.,
"*_oansiunE: 1or. .,Westinghouse,, ldrgegte releau-a transmi_
4l

siilor, clifuzind, raldttiri cle cliscursuri politice' rneciurile
cle ba-qeball. ,,Gen,er'J nf..t"io" Ei ,,American Telephone,
Telegraph( iqi amen4eaza itulii'ptit"t"iq" T -T^:y,.:,:tl
alnui rsrg marcheaza un mornent de 'anvergur-a ln
".,oirfiu
radiouiui. Cele mai mari compTii-I1":::?::
i" ptb*o.tarea transmisiilor 1a distan!a string laoraira
irtJ"Jiilu ;i ch'eptur-iG de folosinla a patentelor existente'
i;""fii;d ,,n"aii corporation o.f' Amerioa"' Ac{iune sti-
mulatd de guvern' cli ofiled ai marinei militare intere-
sali.
Raclioul a inceput ca rnijloc de comunicare cu pu-
blicul. A oontinuat'ptin a vielui ca o filialS a industriei"
Si nu una oarecaou.-i-piitit un domeniu al concr-trenlei'
"' eril;;;;;;; ""-ouliga
1a re'capituldri mai inde-
pit't".iu.-i" lB65 esie r'onsetinatd clescrierea' sub aspect
teoreti,c, a undelol Lf""ito-ugnetice'- Peste doua decenii'
;;i-;;;.; in tr888, va cleveui posibiia dem'onstrarea e{-
perimentali a acestora. Cel
"e-a
urttn"'at piair'a' mate-
maticianul englez it,.iwett, s-a folosit de ldru;ii.batutli
de Ampere. not,tt"
^"o"tt"ia
o va -
descopeli fizicianul
;;;;ll;"tr. crup-"i colonjzatorilor in teli+'oriul atit
cie bogat in mine nlUanuit cle generoase este mrrlt mai
mare. Sd amintim pri,t t"tt"tnt'" ile Popov' ce,l c'are a-fo-
ioiil-'p"i-u oura uti"tta, eleinent.inclispensabil emilr'tto-
tr-,f"f ? ".ceptorului.
La 21 martie 1896 el trtrnsmitea
senlnale Mor:se pe ciistanla de 250 de metri' ccr"npunind
.l*Uoti. doua clvinte : Heinrich Hertz' In rind cu Po-
p"i-it"b"ie vdzuli, la locul 1or, Branly Ei Lodge' l'Iar-
coni care se anunld decis sd-Ei gaseascd loc in enciclo-
plJiu-*"tilor clescoperiri aEazd aldturi ca Ia caleidoscopi
["""ta lingd buc'at3, invenlii]e predecesorilor sdi : ex-
citatorul lui Hertz, antena iui Popov qi dispozitivul lui
]t;;;i; Dincoio cle colajul, accesibil. probabil- multora'
a mai avut ceva
-
flerul. A intuit posibilitdlile de explo-a-
i*u- "o*urciala
oferite cle transrnisia mesaielor la dis-
tanld, fard fir. Rezultatui concret n-a intirziat sa aparA:
tn ut dupa brevetare, la 20 iulie 1857, era fondata prima
societate comerciald de radio.
Parisul avea sd vadd curind puietii crescuti in sola-
riile lui Marconi. La 5 noiembrie se stabileEte legdtura
42
telegrafica intre turnr"rl Eiffel qi pantheon, pe o dis-
l;rnlir de 4 kilometri, apelindu-se la un echipament de-
livrrt din ce fdcuse Fopov.
Er,'enimentele se precipita. ln mar.tie l8gg este reali-
zir1.i Jegdtura radiotelegrafica peste Canalul Minecii in-
tle South Foreland (Anglia) Ei Wimereux (Fran!a). Un
record de distanfd : 50 kilometri. La Expozilia Univer-
sala din 1900 Branly obtine Manele premiu.-Un fel de
.,Oslcar(a pentru fundaliile construite atit de temeinic in-
tr'-,r inalfarea edificitilui cle mai tirziu. Va urma, inevi-
ta!j]. Prlma legdturd transatlanticd : intre poldhu (Corn-
va11) qi Terra-Nova. Peste numai citeva luni, in februa-
rie 1902, mesajele telegrafice emise din poldhu sint re-
cepfionate corect pe vasul Philadelphia, la 2500 kilome-
tri. Demonstra{ia era fdcutd in termenii cei mai epatanli
c'u pu'tinfa.
_ Cu pofta-i nemaipomenitd pentrti tehnicd, Edison
forteazd lucrurile. Inventeazd lampa cu incandescenld.
ln 1956 Pickard construieqte cel dintii d.etector cu cristal.
De Forest semneazd, un an mai tirziu, nagterea triodei.
Nevoile militare au stirnula,t, in timpul Razboiului
iiondial, cercetdrile qi dezvoltarea, dar nu gi aplicaliile
imecliate. Frincipalul salt inainte ii executd lampa multi-
sr:iia
- tetroda gi pentoda.
Statiile de emisie igi gdsesc locul in mobilierul teh-
nic al anotimpuiui. Pe vasele de rdzboi, in mari ora$e.
Le Pittsburg Ei in alte locuri. Stafii de puteri mici, Iun-
ginii de unda mari. La 2 iulie 1921 un emitator provizo-
riu instalat de RCA in New-Jersey transmitea meciul
isecolului intre Carpentier. gi Dempsey. La paris in 1g21,
in onoare,a lui Br"anly, a avut loc demonstra{ia publica
cle
'adio-clifuziune
di' sala inginerilor civili. peite cloi
tui igi va incepe activitatea sta{ia clin Berlin.
Startui ,a fost luat. ln Anglia ia nagtere importanta
pe atunci gi la fel de import,antd azi British Broadcasting
CoTpany. Staliile sint deschise la Lond.ra, Manchestei
qi Birmingham. Danemarca, Argentina gi U.R.S.S. inau_
gureazd sel'vicii radiofonice. In statele unite sint deschi,se
j0 d'e stafii la inceputul anului 1922, pina la finele lui
43

cifra se riciici Ia 6?0- ln 1923 apar pe list'a posesot'ilor
ttre emisirtn; raOlof'onlce Gern'rania'- Belgia' Fjnl'anda'
X"ti=ei", Sueclia li-C"no=iot'acia' in 1924
-
AJrica de
;;;, "i;;;J^- sd;"ii--iiuiiu, geriie c1e Jos qi stie:iia-
ln 1925
-
RomAniu,-Uitg*ti",'Polonia.si Japonja' Utl rll
i,aralizator i1 ar.e d;;;;;'clezbater"ilbr ci-e l;r Socie'.:r-
i;;-'i{.-rrt,i""Gr:. f,ou"""rii iEi ctetimiteazd 1s'icrja raiic,-
rli{uziunii in mai *irft"
"t#e
: pina in 1933, pe'ioacl:'. de
-iolnrale ; 1933-193ii, p*lti"aq cle tlestele : ll)iilt-f i46'
pet'ioacta tliflcLrttai;io'r'
'i'izb'riuiui ; cl''rpi1 iir4C' pelic 'rda
cie matulitate.
In clecurs cle un an numaLui sialiilor cle i'':tlio cl"e;te
,p""to",rri., .t" io ;0 ;"';";ar';e isiz' ia 5ii 'n mu:lre
ui'nritor. Creqre ,:i'""*at:itf aparaielor cle r"eceplie : de
:a 50 000 la 600 00(1.
in Lt)26
'Amelican
Telephoil.e' Telegra;'rh" se
.r'et:':ge
tiin afaceli, .'ir"lr-i,ti']-1i-ctreptuliie. celoi rloi er:r'ciali' Pe
l.rndaiiile oferite
"*""""i
ia fiin1d "Natior'al }iload-
r,asting Coinpanll", t"f'-t""t*fU nCA" SuU presit'iL''ea
lesii antitru-st, itt 19:;'=";;ltag gi ceilalli cici
-"."'est-
;;?h";.;1;'lqi' c"""t'"r Eiectrica. Pr"ogramele radio- aco.-
;:?;"#;"t'll-,,t'InJ le'ito:iu cie ia un !n.m 1. r:il-'ti' srtl:
administrat'ea RCA.
Pu{ine din cele 733 sta1li cal'e funcliona'r in 1927
"ru,,
-uiiti^te
ia IJBC. Doar $apte la suti' Uir rival se
iveqte in 1937,
"inC-i"-"'eeazii'rColumbia
Broildbasilng
S,"-tte*". In cifiva ani CilS t'u gt"pa 97 de siar{ii afiliate'
NBC avea 127.
CreEterea numirului de ernildtori provoacA' pe T.?-
surd ce trec anii, inconveniente. se inmullesc statiile
emifdtoare, se inmuifesc vocile ce reclamd reglementari'
Sub' autoritatea Comisiei Feclerale pentru raclio se s'ca-
bilesc rridsuri. Numarul staliilor este redu's la 60' Se
fixeazd un grup cl'e .,canale curatet' pe cal'e se va trans-
mite in cursul noplii. O regularizare a tra-ceeicr pe care
noutalile laclio curg spre ascuitator'
Convieiuirea dintre radio qi ziar se dovetleqte via-
bila. PinA la un punct. Fin6 la punctui in care unul vede
in celSlalt un competitor greu de dorninat'
44
F.eacfi-r ziarelor la aparifia radioului n-a intirziat. ln
l9:7 erau 40 de publicafii avlnd in proprietate stafii de
laclio, {j9 sus[ineau prograne la posturi ce nu. le apar{i-
ne;:r, alte 97 igi difuzar-r qtirile Si prin aer. Mai bine de
jr-rnatate din studiourile de radio notabile aveau afiliate
cliferite gaeele. Prograrnele de radio stirnuiau vinderea
r;ia,re1,or, i:iti lealitatea. Ceea ce n-a impiedicat aparitia
n.reiccielor':liscriminatoiii. ..Associated Pr-essG hotdrdgte,
in 1924, rd difuzeze rezultateie alegerilor prezidentiale
do:r-r pentii-r pt-esa .scrisA. Radioul Lrrcase lnsa plea muil
:iii poati Ii incomodal : tlei milioane de aparale difuzau
vesrlea vi,crhliei lui Coolidge. Patru ani mai tirziu asocia-
tiiJe de pr.esi vor prefera, la acelagi capitol, stafiiie ra-
clie. O infielegere intre cei ce fnrnizeazii notafiile cautii
si'i lempereze rapiclitatea radioului. Difuzarea prin radio
se va iace prin buletine scll1'te de gtiri, astfel incit sd
stl:ruleze iu,teresui pentru Lectura ziarelor. La un rnoment
cle,t, pericoh-ii secetei de gtiri este imirLent. Rdspuns,ul
stadiilo:: de radio nu iirtirzie : procut:area noutdtilor prin
efclt propn'ir-r. Curind se .a naE'te o noud. mss,erie
-
co-
i'espondentiul cle radio. Companiile gasesc noul sistem de
iiricrmare pl'ea scump. Eclitor"ii privesc fara plScere ia
cei rare rl"illrta a se {ine singuri pe picio,are. Este doritir o
soiutie de mijioc gi se gisegte : ia nagtere biroul pen-
tllt pres:i Si radio. Sarcina lui constd in a furniza zilnic
rlllelia primii pentru iruletinele de qtiri radiofonice. in
schjmb, stuCior,trile de raclio prornit sd se mulfLtmeasci
crr ;rtit, l:jrsincl restul pe sealna gazetelot. Cind noua or-
.qiin.;zale 'ie 1'a dot edi fai.irnentara, qi nu rra fi nevoie
cle plea rnr-lita vl'eme, dl.umul o sa fie cleschis cu gelle-
lozjlate :gen{iilor de pr-es6. United press International
1i Asociaieil Fress cuceiesc gi clomina piala gtirilor. Aiii
per:1:u raiii,t cit gi pentru tel.eviziune. Corespondenfii de
lacli,r i5i :lnrnreaza clefinitiv identitatea in anii cel_li
'cie-ii dolle.r riizboi mondiat. Succesul transmisiiiol. radic-
fcnice, din punctele fierbinii aie planetei, a insernnat o
lilni intin:.i, de imi:oltan{a f,-luclarnentali, in fai.oarea
lacii or-rir-:i,
Sult m.,lsr:a nevi.novati a inlercirilor, se ascLulcle,aLl
gincluri de ccncurentil acei.oii.
45

CINDVA CONDEIELE DBVENISERA VOCI
ACUJVI VOCILE DEiIN CHIPURI
S-a spus cd televiziunea a sennat certificatui cle de-
ces aI t"adioutui. Timpul s-a grdbit sd afirme ca se gi-
seEte loc pentrtt amindoud in aceeaEi catnerd'
'Teieviiiunea bate la fereastra amatorului cle iufor-
malii punind in eprubetd cloud tehnici diferite : sunet Ei
irnagine. Thomas Edison inventase kinescopul in- 18.89
-otljttottl caruia, in 1903, fusese pr-oiectat plimul film
cle aciiune. Filrnul sonor apdrea la ,JVarner Brothers(6 in
1926. Fiiinul coior ilebuta in 1935. Din acei ani dateaza
li obiceiul filmarii subiectelor" de actualit'ate'
DacA se acceptd ideea ca televiziunea se bazeazi pe
fenomenele fotoelectrice, va trebui sd ne lntoarcem in
1892 cind Elster gi Geitel au produs prima celuld foto-
electricd. Cei ce considerd data prea apropiatd merg mai
departe, in 1BB4 referindu-se la invenlia-discului'^Nici
ns'-qi oferise bine trioda serviciiie ci Dreckman Ei Glace
depuneau, in 1906, brevetul Pjn-tru- u-n sistem de televi-
ziune folosincl tubul catoclic.
-Episoclul
consumat in Ger-
mania se repeta peste un an la Petersburg' In L90B este
propus sistemul de televiziune Campbell
-
S"l'inton, ln
intregime electrcnic. ''a t,lebui aEteptat, cum spuneam'
pinii"in 1920 pentru a asista Ia o transmisie acievat''ltd
de imagine. Baircl in Anglia, Jenkins in S.U.A. Saitul
spre pelformanld conlinud ;i Zworykin va clepune in
1.q23 Lrevetul iconoscopului
-
primul tub cle l''-r'at ima-
gini televizate. In 7927, Labor,a,toarele Bell reuEesc cr
Iransmisie cle imagini, fdrd fir : de la Whippany la New
Y,ork, pe o clistan{a de 45 de kilometri.
Zwbr,vkin experimenteazd cu succes tubul catodic in
receptorul sdu. Cu iconoscop la luarea imaginii 9i cu tti-
bui catoclic la receplie, to,ate elementele {slgvi2lunli pur
eiectroni'ce sint reunite.
Televiziunea experimentald igi trdieqte virsta copi-
l5riei prin anii '20. O primd transmisie intre Nen' Yori<
gi Fhiiadelphia era semnalatd in 1923. WGY, proprlrta-
iea lui Geirerat Electric' funcliona regulLat in 928' z:ece
ani mai .tirziu existau 17 stalii experimentale' Transmi-
4r,
siile comerciaie incep in 1941. Razboiul intirzie pr,oli-
fer',area dar nu gi productia de instalafii. ln 1950 refea,ua
televiziunii cuprinde aproape o suta de stafii.
Televiziunea color a fos! autorizatd in 1953 dupi
staltul grdbit, cu trei ,ani rnai devreme, propus de CBS.
Costul ridicat ai recepto,arelor va amina succesul de pu-
blic al noului sistem : in 1961 nu exisrtau decit 600 000
de p,r'oprietari.
Cind radioul Ei-a fdcut aparifia, succesul lui s-a in-
terneiat pe experien{a unora din rreteranii pr.esei. Cind
lelevizorul a intrat in scend, radioul a fost constlins s6.
lenunle la numerogi cornbatanfi. Cindva condeiele deve-
nis,era voci. Acum rrocile d.evin chipuri. Edward Mur-
row devine vicepregeclinte al CBS in 1946. Emisiunea sa
cle succe:s ,,Hear it Norv(( devine la fel de interesantd sub
titlul ,.See it Now((. Walter Cronkite se inst,ale,azi in fo-
toliu la ,,CBS Reportss. NBC atacd persuasiv cu doi
piloli de calibru la bord : David Brinkiey gi Chet Hunt-
ley. Programul, realizat impreund, a Ei fost botezat ,rHun-
tley-Brinkley Report('. La ABC preia frinele un fost po-
litician al gazetei : James Hagerty, cindva secretar de
presd aI pregedintelui Eisenhower. ln anii '30 statiile
e:<perim,entale testau cu timidifate garanfiile terenuhli.
Prjmul program special, cu chip de editie extra, a fost
difuzat in ziua atacului de Ia Pearl Harbor. Normal, sta-
fia prezintA doud edilii a cite 15 minute in fiecare zi.
R5zboiul a estompat elanul televizorului. Revirimentul
s-a pro,dus mai tirziu decit se putea crede. In 1948, in-
cepe pnimul program regulal de televiziune. La ora 7,31)
se,a,ra, ,,CBS-Tv News(', cu Douglas Edw,ards, transmite.
Anul urmitor se lanseazd ,,NBC Newsreel(( deca-
lajul orar fiind minim :7,45. ABC nu va rdmine pe dina-
fard, difuzind programul propriu de activitati. Pini in
1963, cind CBS 9i NBC qi-au dimensionat emisiunile ia
30 de minute, acestea aveau de reguli un sfert de or5.
ABC a adoptat clurata mdritd in 1967. Titlurile programelor
au fost imprumutate din titlurile gazetelor. $i schimbate,
ca qi acestea, adesea, ,rNoutSli cu Douglas Edwards(( sau
,,Douglas Edwards gi noutdfile(., ,,fnforma{ii de sear6 la
CBS" sau ,,Informafiile de seara Ia CBS prezentate de
Walter Cronkite( ; ,.Frogramul cu noutS{i de noapte la
47

NI3C prezentat de John Chanceilor'". La ABC, prezenta-
torii s-au numit John Da11', Frank Rel nolcle, H;rrr1' [1e-
asoner.
Teore';ic, televiziunea salr mAcar ideea cie televizi,tne
exisiA din 1875. ln practicA, din 1{t26. Drumr.rl riinlre cele
cloud date constituie traseui clevenirii procecle"i;Jtti frlc-
sit azi. F'.rsese :nai intii scolianui AlexandrLt Baitr in
1"842 cu procecleul sAu cle realiz;ire a facsirnileioi' pe
c,ale electrcnici. Cinci ani rrrai tirziu, engiei-u1 B:ke-
rvel1 propunea telegrafr:i cle copiat. Progresui -qe defitrea
prin posibilitatea cle a transmite impulsuri .:,i:rir-iltan fo-
losind un singur circuit. Bain avea nevoie cle mai rni-iLte
-
pentru fiecare contact unul. lntimplalea er clec:is crr llrl
telegrafist, englezul Ifa-v, sa observe proplielale,a teto-
rezistivA a seleniuh:i. trlecind cie aici, peste clci ani, i':a..
1a-ne in 1873, apare o inr;entrie cle mare irnpor;entA in is-
1,oria televiziunii. Un an"samblu c]e ceiule se co;'rstituie tn
sist,emul capabil de a ardta obiecte anim,ate. tr,ra un it"l-
ceput. Noutdtile se vor succede, ca Ei in alte clcmenii, cu
repeziciune. In 1890 igi face aparitia prima celula elec-
tric5. Gerrnanii Frankenstein gi Jau'orski prcpun utr sis-
tem de tr,ernsmisie color. Astfel incit incepirtirl cle ss'roi
gifiia sub greutatea noutaiilor'. Telefonul, fonograful, ra-
ciioul iqi puneau atentia pubiicr"rl.r-ri. Un moinent t',tu;i
neavantaios financiar care i"si lasa arnprenta Ei asupra
tehnicii de transmisie. Pentru televiziune cei putin, pe-
rioada 1890-1S20 este prir:itd de cAtre unii ca rin sp';.!iu
cr,'a-.i-nepopulat.
Data prinsi in calenclal' se nutnesrte 27 ianr::ari'e 1926"
Atunci, englezul John Baircl izbr:teEie tlernsmi'-cia pliinei
irnagini de televiziune. Dernonstralia are icc ubiic ;i
deschide fereastra spre lnrnea necunosculS jvica a r.i-
cului eclan. Cine si gtie ce ra iirn:.a ? f)eocanrclatdr, r'a-
ctioui igi exercitd cu al"ltol:itate ueseria Ei nlt rc1n1 sei1llle
cii ar putea fi detronat. Nir:i acum, ni.cri rnai lirziu" Ala
glrnclegte publicul qi plocecleazi in consecinli.
In SUA. pe firmamentul televiziunii in stare riisc;.nda
apare nllrnele lui Jenkins. El difuzeazd primui film f':io-
sind sistemui radio. Baircl apelase la cablu. Chat'ies "Teu-
];ins nu intil'ziase declt citer;a i'"tni in amenajarea si;te-
mului sau :necanic. Bt;ilcl r:a cciitini';a amb:licnat s-i-;i
4?
lege pe mai departe nuinele de soarta televizorlilui. lli. .r
l,ansmis imagini in intuneric, pentru prim,a ora, folo.iir'd
razele inflaroqii. Tot el a fost cel care a demanstrat posiitr-
lirtea teler,iziunii coior. A reuqil penLru prima clatii ;dr
J;r'a o inregistrare cle telerriziune.
Sigur, sistemul plopus de Baild n-are pleienlia c:n-
culenlei. Sub haina d,e atunci nu puteau fi ascunse iri;l
ilir.nensiunea pantagrttelicS, niei zgomotul deranjant, lti::i
il"jitea alte inconveniente. Televizorul de azi, gati: cr,:
iireturile electronicii, are rnotive pine una alt;r si pii-
veasca si-tpelior.
ZTARE SI ZIARISTI
FE ]TIERIDIANE SI PARAI,ELE
Si aluncim o privire, deoc'a:rrdatd Lezu:r::r1irr5, ln
r.llrnciirlrl'( mijioacelor de cornnnicarle in masa.
Inainte cie toate, presa scrisa.
In prezent, in inrle apar zilnic 400 rnilioane exei'n*
pizrre cle publicatii cle cele rrrai cliferite feluri. O cregtere,
fala de ce e>rista cu tin cieceniu in nrm6, de 20 I'a slt:i.
A crescut, deaserneni, tirajul la mia de locr-ri.tcri cie la
104 la 130. Totaiul cotidianelor : 8000. f,drile cu ce1 mai
lrclicat til'aj la rnia cle locuitori sint Suedia ;i .Iaprnia
-
aproape 600. Cel mai mare numir de coticliane slirt
inlegistlate in America de Nord
-
1935. Datele glo-
l-rale an, lntle altele, po-sibilitatea cle a masca c'ite-r'a ,rs-'
i:ecte cie iir:portanta aparte. ln priir-rul rincl, fapti-rl r:-i
lirajul qi num6rui cle cititori creste rnai lent ctrecit poplr-
1a{ia ;i nivelnl de eclitcare in general. Cele n:ai m:rltB
!ai'i cou,tinuA sd se sitlreze, clin punct cle vedere ai pre;ei"
la un nir:el scirznt. Staiistica generaid nu et:icieir[i.iza
iiisc:r'epanfa cjintre f Ar:iIe clezvoltaie qi cele 1n culs de
rlezr,'o1t;u'e. C'"r aproape cloua tr-eimi din populefia l'-'.mii"
t.;lile il cur:s cle dezr-oi'Lare pubiicA mai pulin cle ium4-
t:ite din gazetele lumii. tirajul tctal reprezentind cam s
;;,esime ciln cele ale firilor clezvoltate. ln acestea clin u:'rn;i,
49

un cotidian revine la trei iocuitori. ln regiunile mai s6-
race, rata este de unul la 30 persoane.In 11 fdri asia-
tic,e, cifra este de 50. India, despre care vom mai r.orbi,
deqi define locul trei in lume, dupa numarul publica:!.i-
ilcr, cu BJi de ziare gi reviste, tirajul ,ajunge nurnai ia
16 exemplare la o mie de locuitori, in bund parte iirni-
tarrli la localitdlile mai mari. ln opt fdri africane gi in trei
state arabe nu apare nici un cotidian. ln alte 13 tari
dln Africa apare unul singur.
Cum lucreazS presa zilelor noastre ? Marea majori-
tate a publicaliilor Lr-rmii sint proprietate particularA. ln
nurneroase !dri, apar cotidiane editate de partide politice
sau cle difelite gi:uptu'i sociale, politice, cltltut'ale. In !a-
rile sociaiiste, a;a cum se Etie, ziarele gi revistele sinl
ecijtate fie de partideie politice, fie de diferite organi-
za{ii guvet'namentale, de rnasd gi obEtegti, la rrivel cel-
tla] sau tel'itorial. in 18 fari africane qi asiatice, c'otidla-
nele sint ccntrolate gi conduse de organe aie statului sau
ap,ar" uneor"i intr-o organizare mixtd.
Se cuvine menfiona,t c5, in general, cotidianeie lu,rnii
virl lurnin'a tiparului in centrele urbane. La sate, tarile
mai evoluate editeazd o serie de gazete. Dar, sd nu
uiiarn. in aceste zone se loc,alizeazd rata cea mai riclicata
cle analfabetism, di."'ersitatea pina la dificultatea distinc-
{iei, venltnl cel mai scdzut pe cap de locuitor apare in-
acc'esibiiitatea teritoriala.
Presa periodicd s,e infaligeazi. intr-o extr'aordinara rii-
versitate. fiind imposibil de desprins modele generali-
za.ioare. La un moment dat, au fost lua"te in evidenla
410000 titiuri de periodic€, in aceastd cifri uriaga in-
trin'd se pare Ei revistele Etiinlifice gi tehnice. Periodi-
cele pct fi oricum despartite din capul locr.rlui in doua
m'ari categorii
- de interes general gi cu adresli speci-
ficd. S-a constatat, in ultimeie decenii, cd in timp ce gaze-
tele de interes general au decazut, audienta periodicelor
rnai mici, pentru grupuri specializate, cregte.
Agenliiie de presd igi au rolul 1or distinct, puternic
qi eficient in circtalatia informatiilor. EIe traiesc pentru
a -cer,/i ziarele gi revistele dar gi societdfile de radio gi
televizitme ca Ei alte numeroas'e categorii de clienti.
50
Nu vom intirzia in acest lo,c asupra agenliilor de pres,5
('a pompe de informalie risipite pe tot globul. Sa spunern
rleocamdati ca existd agenlii nalionale in pest,e o sutd
rle fdri, situa ia prezentindr:-se mult mai bine decit era
cu un deceniu in urmd. Func{ioneazd deaserneni sute
de agentii specializate pentru colectarea qi dispersarea
noutAlilor in domenii de activitate de interes bine defi-
nit : afaceri, turistice, meteorologice, Etiinla. Dezvoltarea
tleosebit cle rapiddr ,a ner:oii de noutdli rrizuale a incLlra-
jat apariti'a agenfiilor profilate pe fotogr,afii, programe
cle actualitdfi pentru televiziune, filme clocumentare.
RADIOUL $I VECINUL SAU,
TELEVIZORUL
Cine ar putea desparli ideea de comunica{ie de ap,a-
rilia li dezvoltarea ::adioteleviziunii ? In cele mai multe
{ari, raclioul Ei televiziunea iEi desfdEoard activitatea sub
r:ontrolul statului. In Europa occidentalS, in unele fdri
arle Commonwealthului, in Japonia, serviciile sint asi-
gurate de corporalii autonome raspunzato'are in fa{a sta-
tului. In alte parti, este cazul celor doua Americi, radio-
teieviziunea igi desfagoara activitatea sub fonne coner-
c'iale particulare, institutiile publice administrind sau
iinanlind o parte a refeiei. AEa se intimpld in S.U.A.
'"rnde pe llngd cele trei mari companii comerciale
- ABC"
CBS, ITBC
- ciespre care vom vorbi mai pe larg in cu-
prinsul lucrarii, existd gi o re{ea publica
- PBS
-
in-
ccrporind peste 200 de stafii, cu programele profiiate pe
emisiuni educative, culturale, de servicii pui:lice. Din
rauza cheltuieiilor mari pe care le presupune televizill-
nea, pe alocuri ea este finanlatd din siurse particulare,
chiar dacd radioul se afld sub administralie publica.
Raclicul rdmine, la scara planetei, cel mai rdspindit
mijloc cle ccmnnicare in masd. Se apreci,aza existenta a
5r

i.l,'r rniLisr'ii de receptoare, ceea ce ar pr"eslipune un aparat
la patru locuitori ai pdmintuhli. Evident, radiouL supre-
sa'l rrreaza in {arile dezvoitate : m,ai mult de un aparat la
fiecarre pelsoana. In schimb, in Africa, de e-rernplll, un
rec.eptoi' revine 1a fiecare 18 persoane, iai. in Asia ia,
l.;i. Cee"i ce ne-ar perrnite si cr.edem ca cleqi dispr"ol:or'-
{i;: !nti'e rliferite fari este su.bstanfiald, ca qi. concen-
tr',:lea rnitioacelor de cornunicai'e in zot'r;l oxregelo,r', radio'J1
riirnine acresibil unei propor{ii insemnate die popul:t1i.:l
glcbuiui. It{ici un alt neijlac de informare nlr a::e puterea
de a se :rCl'esa ia atita lrrrne" Radioul pcaie fi fclosit,
uslr 5i eccnomic, ciriar in clialecte lo,cale, adesea pr-ir
clrale, lirni-ri esistenj:e in fS.rile in curs de clezi-oitare.
Apr,:ape tlate ldrile ali o anurnita capaci.tate de a plc-
dlice prirgrame de radio, confor:r intereseior proprii. Ra-
clic"*L esle, se pat'e, cel lnai. pufin tr-ansnationali.zat mij-
loc cle c:rnunicarre. Cu toate acestea" largi porfiuni din
sr-r'ptafaf,i giobului lemi.n in afara bataii undelor radic-
fonice.
Desi 'r.1la.rut tirzir-l in arena, "uelevizoruil Ei-a imp'"i,r;
au;loritar lrrezenfa. Cu e-xcepfia a pu{ine firi tiin Asia ;i
A{ri'icra,
"e tt'ansmit pl.ograme ie televiziune in mai to.ate
lauile -
133 --- compalativ cu 103 ia inceirutul deceniu-
luj anteriar. Numdrul receptoareLor s-a d,;bltrt 5i ei ill
ace'ea;i perio,ad.i ajungind la 366 milioaue. Adicir 1i7
,rxfi,u'ate la rni.a de lccr,iitoni, pe totai, dar cu difer-en{eie
iigor de bdnuit intre con:iirie;]re : un reoepior la cloui
perss,slls in America cie i{ol'd, unnl la patrr: pei'soane iir
Erropa gi URSS, unuL la 12 in America Latind, unul l,r
4{; Slatele Arabe qi Asia, unr-il la i00 in :{frice. Raspin-
cLrea teieviziunii 11,J inseamna antornat gi posiitiiita;i
neljmitate. Nurndrul c;rnalelor r-ru po,ate c:eqte far';i mi-
sr.1:1'"1. lglrsia cle divet:sificare gi-a gasit aLt raspuns. Unul
ciin ele elte teievizir-rnea prin cabir,r, cle.la asirniiatA in
n-ri:i n.illibe fali aie h-irnii, ..clicitata inclec-rebl penil'l-i .:
cliver-riiii:; plogrameie cuitr-rra1-distlactive. Canaie cu
cltiliS cai da comunicetie sini intl'ecriintate in clonleuir
cal e pie;Lril1,1n tr"al1:;nri,ci: Si retransmitereu cie infot'-
maiii complrtelizate.
52
TU}iURII,E DE MARE CALIBHU
I-a cra ac1u,alA. Pamintui este brazdat in lung qi in
la: cie firele nevaz'r;te a 120 cle agentii de presd na{ior:rie.
Srnt cAile lactee ale informaiiei, par:ate prin osirdia a
mii de oarneni. Cilra a crescut considerabil in uitimii
l0 ani. Cutoaie acestea, 40 cie ldri nu-gi au incd ptopi"ia
rgen{ie de presa. lntre ele, 2.1 de state cu. o popuiaqie
<e ciepaqegte un milion. Ca legula generala, toate a,qel-
irile asignri,r servicii atit pentru publicalii, cit qi pel-
1iu societalile <le radio qi televiziune. Dincolo cle ceea
re numilrr c'Lu'ent agen{ii cle presi fiinleaza puzcielia de
agenlii specializate in coiectarea gi riispindirea jnforrna-
liilor tematire: afaceri, finante, tuti,cm, gtiin!a, metec-
; .llogie etc. Dezvoltal-ea rapicla a televiziunii a im;:rl,ls
rlearea agent;ii1.cr pentru actuatritdti filmate qi fotografli.
Cu gren s-ar pi,rtea pune o 'trasatura cie Llnile i:ltie
cifeiiteje agenlii cle presd exisiente clin puncil_ll de .,.e-
tlere al nririmii, ar"iei de cuprindere qi eficien{ei. Sint
rele citeva mari agenlii noncliale, uriage concasoare ti:e-
clncl plin faicile lor zi qi noapte Etiri dinsple Si cir,re
loatd lumea. l'lajoritatea sint organizatii nationale, a:lu*
lirrd in {ara ve5tile de pe glo:b qi fu.rnizincl ln exte:^ior
i:rforma{ii ciespre errenimenteie interne. Unele se rez'-::ild
la difuzarea qtililor proprii. gi aEa m,ai deparle. Sa ir-
(,ercdm sd privim lucrurile nrai in detaliu.
Yorbeam de coloqi. Ei se nu.mesc, cine nu qtie, Frar:e
Plesse (Frantai, Associated Prcss gi United Press trntel'-
n,ational (SUA). Reuter (llarea Britanie) Ei TASS (Uni,-r-
nea Sovietici). Ifari, puternici prin tehnica de cat"e bene-
ftciazd. qi nurnarul ]imbiior pe care le folosesc.
Cele n:ai n'rujte agen{ii sint in relalii de c,clabo';aie
cu aiie Coui sau mai multe agentii puternice, prirlit-ld
i:'iiri din strain.atate qi furnizincl informalii din proprla-i
iara. Altele prefera sa apeieze la serviciiie cferite de
;rgenlii nalionale ncrai nici clin vecinltate sau clin zcne
prezentincl interes deosebii. Oricurn, destul cle pu!ine
agenfii ca gi co-iidiane sau organizalii de radiotelevizi'-ine
,l,ai practica si"stemr-rl de a avea birouri proprii pentlu
c'clecta::ea,gtj::iior peste hotare.
4,1

Agenfiile din ftuntea listei joacd rolul p,rincipal in
adnnarea gi rdspindirea noutafilor. Fiecare din ele are
oficii in peste 100 de tari Ei foloseEte mii de h-rcrdtori
cu norrna intre,aga sau par{ial5. EIe aduna sute ;i mii
de cuvinte zilnic, pentru a transmi e milio,ane de cu-
vinte.
Cel mai adesea se apeleazd la limbile francezd, en-
glezd, germ,and, portugheza, rus5, spaniold, arab5.
O listd privind activitatea agentiilor in,ternalionale
de presa plaseazd in virful piramidei pe Associated Press,
care asigurd servicii pentru 108 fdri, paleta abonafilor
cuprinzind 1320 de ziare, 3400 stafii de radio gi televi-
ziune in SUA gi alfi 1000 de beneficiari cu titlu particu-
Iar. Corespondenfii sd,i, 559 la numdr, opere,aza in 62
cie {dri. NumdruL cuvintelor vehiculate zilntrc, 17 mili-
oane ! United Press International alimenteazd cu nou-
tAti publicalii qi agentii de presa din 92 de fari. Trans-
mi1e zilnic 11 milio,ane de cuvinte gi 200 de fotografii.
Corespondenii in strdindt'ate
-
578. ,,France Presse'6 tri-
rnite c'arn in acelagi numdr d,e fdri (152) ca gi Reutet'
(147). Cifr,a ziarelor abonate
- 72 000 (tafd de 6 500 in
cazul lui Reuter). Are 171 de corespondenti proprii gi
1200 de colaboratori permlanenli, rpuEi sd urmareasca
evenimentele din 167 de !dri. Volumul inforrn,afiiior li-
vrate se ridica la 1 500 000 cuvinte.
Agen$ia ,rKyodot'
- Japoni,a, furnizeaza mateliale iu-
formative la 33 de ageniii nationale, 40 de ragentii profi-
l,ate pe qtiri din strdindtate, 64 de ziare j,aponeze, 59
sta{ii comerciale de radioteleviziune, Ia 14 public,alii.
Are birouri proprii deschise in 37 de !dri. Salariali
proprii
- 1900. Zilnic redacteazd 220 000 de litere in
japonezd 9i 35 000 de cuvinte in eglezS.
O privire aruncatd in universul agentiilor de presd
dezvdluie o se,amd de detalii.
ln condiliile unui numdr relativ restrins de ziare gi
stalii de radioteleviziune, ldrile africane Ei-au dezvol-
tat cu incetineald propriile agenfii de presu, cale func-
lioneaza in 25 de fari. Altele 12, intre oare Nigeria, una
dintre cele mai mari state africane, nu au insd organi-
zalie de presd. Agenfiiie, in mod particular, capete o
54
irnportantd prioritard pentru radio qi televiziune +i ser-
r,iciile gurernamentale, mai mare decit in cazul ziareior
Ei revistelor. Putine din ele au s,chimburi cle a,ctu'alitdli
cu alte agentii.
Functioneazd 18 agenfii de gtiri in sta;tele araLle, ciuci
dintre ele fiind binecunoscute dincoio cle frontierele pro-
prii. Agenlia de pres,a a Orientului Mijlociu, cu sediul
la C,airo, are oficii in aite 11 tari arabe ca .;i la Be1-
Erad, Berlin, Londra qi Paris. Ea aprovizionerazA zilnic 400
de abonali cu 125 000 de cuvinte in arabd Ei 60 000 cuvinte
!n francezd. Presa arabd din ldrile Magrebului are o or-
g,anizatie care furnizeazd 210000 cuvinte in iimba arabd
qi 180 000 in francezd in Nlaroc Ei 60 de lari straine.
T.A.P.
- ageirfiia nalioraal5 tunisiana
- este, in:tre ai-
tele, centrul nord-african de redistrih'uire al Agenliei de
,9tiri a lirilor nealiniate. Aparilia acesteia din urmi con-
stituie expresia interesului mereu crescind pentru dez-
voltarea regionald intre ldrile in curs de dezvoltare.
The Non-AligneC News Pool
- cum se numeEte exact
agen{ia
- a fost creatd in 1975 si grupeaza acurn peste 40
cie agen{ii, schimbind m,ateriale cu alte 13 agentii care
functioneazd ca centre de reciistribuire a materi'alelor.
Ce reprezintd ea ? Un aranjament pentru bchimburi de
informalii intre ldrile nealini,ate pe care ei nu reuqesc
sI le obtinS de la agenliile tr;ansna{ionale vest-e'nropelle.
Parfiie sale componente sint chiar agenliile na{ionale
din !5rile nealini,ate. Ea nu-qi propune, agadar, sA sub-
stituie agenliile tr'ansnalionale occidentale, cii numai sd
completeze spectrul asigurat de acesiea. Fondatorii sai
au tinu,t sd precizeze cd The Non-Aiigned News Pool nu
reprezintd o agenlie in sensul tradifional al cuvintului,
precum Uni'ted Pness International sau France Press.
Nu 'are de fapt un sedi'u centr:,al, directo,r general sau
buget propriu. Conducerea revine Cornitetului coordo-
nator. Comitetul este condus de un pregedinte, care se
schimbd la fiecare trei ani. Cum se rezolvd aspectele fi-
nancirare ? Trirnitdtorul iqi pldteqte singur transmiterile
de Etiri. Informatiile puse in circulati'e sint in primul
rind cele linind de interesul tdrilor nealiniate Ei in curs
cle dezvoltare, ignorute de ageniiile occidentale. Ele pri-
vesc : progresul economic, soci,al. qi cultural ; eforturile
55

Neagu Udroiu - Gutenberg sau marconi

Neagu Udroiu - Gutenberg sau marconi

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Neagu Udroiu - Gutenberg sau marconi

Similar to Neagu Udroiu - Gutenberg sau marconi (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Neagu Udroiu - Gutenberg sau marconi