SlideShare a Scribd company logo
1 of 98
INTRODUCERE IN
MANAGEMENTUL FINANCIAR
 Mediul financiar si obiectul finantelor
intreprinderii
 Sarcinile gestiunii financiare
 Responsabilitatile operationale ale
gestiunii financiare
 Finantele intreprinderii reprezinta un
ansamblu de metode de analiza si de
instrumente de operare care permit
intreprinderilor de a asigura o investitie
eficace in mediul lor financiar.
 Problemele ridicate de managementul
financiar se pun in termeni diferentiati si
sunt legate strans de contextul intern si de
mediul extern.
 O intreprindere trebuie sa trateze
problemele de management financiar de
fiecare data cand ea efectueaza sau
vizeaza o operatie care solicita
achizitia,detinerea sau cesiunea de
moneda si de titluri.
 O semnificatie pozitiva a managementului
financiar cere luarea in considerare a
influentelor pe care le sufera,fie ca urmare
a caracterelor propriei intreprinderii,fie ca
urmare a caracterelor inerente ale
sistemului financiar la care el se aplica.
 Continutul finantelor
 A.In sens larg: finantele sunt definite ca
alocarea optimala a resurselor financiare
rare la utilizari multiple
Alocarea optimala
Alocari-
utilizari multiple
Resurse-
Resurse rare
 Accentul este pus pe aspectul deciziei
 Obiectivul propus este optimul:intr-o
decizie de alocare optimul este propus ca
fiinf un final de atins.
 Afectarea unei resurse la un tip de alocare
particular are ca obiectiv generarea de
fluxuri financiare viitoare sau a
transferurilor de bogatie in timp.
 Notiunea de risc – esenta deciziei
financiare il reprezinta timpul si riscul.
 Un instrument privilegiat: activul financiar
 Orice organizatie prezinta un aspect
financiat
B.In sens restrans:finantele intreprinderii
Continutul finantelor intreprinderii
Finantele intreprinderii se refera la
deciziile de alocare a resurselor monetare
procesului de productie si de servicii in
vederea maximizarii venitului rezultat din
vinzarea de bunuri si de sevicii pe piata.
 Accentul este pus pe decizie:
-decizia de finantare-functie de
posibilitatile oferite de sistemul bancar
-decizia de investitii-determina natura
activitatii,dimensiunea si strategia
intreprinderii.
- decizii referitoare la distribuirea
dividendelor
Curba de viata a produsului
Orice produs caracterizat prin functia de
marketing in viata sa pe o piata este
reprezentata pintr-o curba tip.
Functie de timp sau volum , cifra de
afaceri trece prin urmatoarele faze:
- faza I- lansare
- faza II- crestere
- faza III- maturitate
- faza IV- declin
Adaptarea finantelor la mediul
inconjurator
 Reforma pietelor si a institutiilor
 Reinnoirea metodelor si multiplicarea
instrumentelor
Sarcinile gestiunii financiare:
- maximizarea valorii cere ca patrimoniul sa fie
angajat in proiecte de investitii
- maximizarea valorii implica protectia si
conservarea sa
-riscul de faliment constituie o forma particulara a
riscului financiar
Relatiile dintre finantele intreprinderii si
finantele de piata
Finantele intreprinderii se refera la
mecanismele financiare in cadrul
intreprinderii, finantele de piata pun
accentul pe comportamentul investirorilor
in prezenta pietelor de capitaluri si
evaluarea instrumentelor financiare care
circula pe aceste piete.
Finantele intrprinderii
 Decizia de investitii
 Rentabilitate si risc
 Costul capitalului
 Structura de finantare
 Relatia investitie – finantare
 Politicile de dividend
 Gestiunea si finantarea pe termen scurt
 Gestiunea trezoreriei
Finantele de piata
 Eficienta pietelor
 Atitudinea investitorului in fata riscului
 Teoria portofoliului
 Modele de piata(MEDAF,APT)
 Optiuni
 Evaluarea optiunilor
Continutul gestiunii financiare
- Finantele intreprinderii
- Deciziile financiare
- pe termen lung:- decizia de investitii
- decizia de finantare
- decizia de distribuire a dividendelor
- pe termen scurt:-gestiunea ciclului de exploatare
-gestiunea trezorerie
-gestiunea riscurilor
-Analiza si diagnostic financiar
- Finantele de piata
-rata dobanzii
-studiul pietelor
-comportamentul investitorilor
-modele de piata
Obiectivele intreprinderii in teoria economica
-Maximizarea profitului
-Rata a profitului satisfacatoare
-Maximizarea cifrei de afaceri
-Maximizarea functiei de utilitate a intreprinderii
-Maximizarea valorii intreprinderii
Mentinerea nivelului performantelor financiare
- Gestiunea financiara trebuie sa verifice daca
activitatea este eficienta incat sa genereze
rezultatele care sa ii permita sa renumereze
furnizorii de resurse.
Dezvoltarea si diversificarea gestiunii
financiare
Obiectivele functiei financiare se articuleaza
in jurul a cinci axe:
-definirea politicii financiare a intreprinderii
-evaluarea rentabilitatii si oportunitatii investitiilor
-previziunea impactului financiar al deciziilor
-controlul bunei derulari a previziunilor si a bunei utilizari a
fondurilor
-analiza performantelor intreprinderii
Responsabilitatile operationale ale gestiunii
financiare
Se disting trei mari categorii de decizii
financiare:-decizia de investitie
-decizia de finantare
-decizia de distribuire a dividendelor
Decizii de investitii sau de afectare Decizii de finantare sau alegerea
resurselor financiare
-Investitii corporale si necorporale
-Investitii financiare
-Valoarea NFR
-Plasamentul trezorerie
-Capitaluri proprii
-Finantare pe termen lung
-Finantare mixta
-Finantare pe termen scurt
Decizii de afectare a surplusului :autofinantare sau distribuire de dividende
Partenerii intreprinderii sunt:
- clientii
- furnizorii de exploatare si de investitii
- personalul
- actionarii
- conducatorii
- creditorii
- statul si diverse administratii
Natura ciclului Operatiuni asociate ciclului
Ciclul de productie + Incasari de exploatare(incasarea
clientilor)
-Plati de exploatare(plata furnizorilor,alte
cheltuieli de exploatare)
=Excedent de trezorerie de exploatare
(ETE)
Ciclul de investitii -Cheltuieli de investitii
+Incasari din cesiuni de imobilizari
=Flux de trezorerie disponibil dupa
operatiuni de exploatare si de investitii
Ciclul de finantare
Operatiuni de imprumut si rambursare
+Resurse din imprumuturi
-Cheltuieli financiare
-Rambursarea imprumuturilor
Operatiuni asupra fondurilor proprii +Cresterea de capital
-Dividende platite in timpul exercitiului
-Plati exceptionale
-Impozit pe profit
=Variatia trezoreriei
Principalele sarcini operationale ale gestiunii
financiare sunt :
-1.Diagnostic financiar-aprecierea fortelor si
slabiciunilor tinand cont de situatia
financiara si activitatea si performantele
intreprinderii
-2.Decizii financiare :
-Stapanire a riscurilor
-Proiecte de finantare
-Proiecte de investitii
-Decizii de trezorerie
Control financiar
- Gestinuea financiara ocupa un loc
privilegiat printre functiile intreprinderii
tinand cont de responsabilitatile care i-au
fost incredintate.
-Organizarea intreprinderilor trebuie
conceputa astfel incat sa traduca
particularitatea functiei financiare si a
legaturii sale necesare cu alte specialitati
de gestiune.
-Natura sarcinilor incredintate directiei
financiare variaza de la o intreprindere la
alta.
Trezorier si responsabil financiar
Trezorier Responsabil financiar
-Previziunea trezoreriei
-Creditele de trezorerie
-Gestiunea excedentelor
-Gestiunea riscului de
curs de schimb(valutar)
-Gestiunea riscului de
rata a dobanzii
-Deciziile de finantare(in
partea superioara a
bilantului)
-Afectarea resurselor si
alegerea investitiilor
-Achizitii si fuziuni
-Ploitica de distributie
-Operatiuni de inginerie
Treasurer si Controller
Treasurer Controller
-Deciziile de finantare
-Relatiile cu bancile
-Relatiile cu investitorii
-Previziunea trezoreriei
-Gesiunea trezoreriei
-Politica de dividend
-Afectarea fondurilor si
decizii de finantare
-Gestiunea riscurilor
-Contabilitatea financiara
-Contabilitatea de gestiune
-Pregatirea situatiei financiare
-Pregatirea bugetelor
-Controlulde gestiune
-Gestiunea fiscala
-Auditul intern
-Probleme juridice
-Gestiunea contractelor de
asigurari
Tendinte recente
-Noile tendinte vizeaza functia externa
care consta in manipularea fondurilor
precum si functia interna orientata spre
control.
-Responsabilul financiar joaca un rol
intermediar intre intreprindere si sistemul
financiar.
-Responsabilul financiar trebuie sa se
ocupe de gestionarea riscurilor de piata.
-Responsabilul financiar gestioneaza partea
superioara a bilantului si practica ingineria
financiara, el trebuie sa procedeze la montaje
financiare in diferite cazuri de cesiune sau de
achizitii de intreprinderi.
-Responsabilul financiar trebuie sa se ocupe de
comunicarea financiara in raport cu investitorii
de pe piata.
-Directorul financiar poate juca un rol important
in alegerea investitiilor si deciziile strategice.
Concepte fundamentale , obiective si
semnificatii ale analizei financiare
Scopul analizei financiare este de a
diagnostica pentru a putea decide.
Consideratii:
1.Pentru ca o intreprindere sa existe ,ii trebuie mijloace
2.Pentru ca o intreprindere sa continue,ii trebuie mijloace
3.Penru ca o intreprindere sa traiasca, ii trebuie o
activitate la inaltimea acestor mijloace
1.Penru ca o intreprindere sa existe ,ii
trebuie mijloace de ordin financiar si
economic.
Mijloacele financiare sunt de doua feluri:
- capitaluri proprii
- datorii
O intreprindere cu cat se indatoreaza mai mult, cu
atat va depinde mai mult de exterior, si cu atat mai putin
ea va gestiona acordarea resurselor sale.
O intreprindere nu se poate indatora decat daca ea
este capabila de a rambursa,la scadentele fixate,sumele
determinate in momentul acordarii creditului.
2.Pentru ca o intreprindere sa continue are
inca nevoie de mijloace
Ciclul de exploatare:
Achizitie – Fabricatie – Vanzare
genereaza o nevoie de finantare:
Stocuri + Creante clienti – Datorii furnizori
Nevoia de finantare a ciclului de exploatare
este in general denumita ,, Nevoie de Fond
de Rulment de Exploatare”(NFRE)
Aceasta nevoie estepermanenta ca urmare a
continuitatii activitatii.
NRFE – constituie un mijloc indispensabil
functionarii intreprinderii si, prin urmare ,
se analizeaza ca un mijloc economic , cu
acelasi titlu ca si investitiile care figureaza
in activul imobilizata.
NFRE- trebuie sa fie finantata prin resurse
- Mijloacele economice (Activul economic)
cuprind imobilizarile si Nevoia de Fond de
Rulment de Exploatare, resursele trebuie
sa permita finantarea lor.
Lichiditatea –este aptitudinea intreprinderii de a
face fata platilor pintr-o circulatie optimala a
fluxurilor sale de trezorerie(incasari-plati).
Activitatea care permite nasterea NFRE se
traduce prin trezorerie ca urmarea a unui
important numar de incasari si plati ale caror
date de aparitie si valori trebuie sa fie anticipate
cu cea mai buna precizie.
Lichiditatea este un criteriu care va interesa
creditorii pe termen scurt(furnizorii)si se va
aprecia cu ajutorul unor instrumente
specifice(anumite rate si tablourile de fluxuri)
Solvabilitatea= aptitudinea de a-si
rambursa datoriile
Lichiditatea = aptitudinea de a face fata
platilor sale
O intreprindere poate fi solvabila fara a
putea face fata scadentelor de
trezorerie.Situatia inversa este atunci cand
o intreprindere poseda in trezorerie
disponibilitati dar este excesiv indatorata
pe termen lung.
Lichiditatea poate fi prezentata ca o
solvabilitate pe termen scurt.
Semnificatia clasica:o intreprindere ce are
o structura sanatoasa sa prezinte o
trezorerie apropiata de zero.
Deci ea poate avea cu activul sau
circulant(stocuri,creante) lichiditati ce ii
permit sa faca fata platilor in timp util.
Reprezentarea bilantului
Activ imobilizat
15
NRFE
30
Trezorerie
10
Capitaluri proprii
35
Datorii
20
- Termenul lung trebuie sa acopere termenul
lung- adica trebuie o adecvare a finantarii
alocarilor,adica alocarile pe termen lung(stabile)
trebuie sa fie finantate prin resurse pe termen
lung(durabile).
-Excedentul capitalurilor permanente asupra
activului imobilizat se numeste
,, Fond de Rulment”(FR).El seveste la acoperirea
nevoii in fond de rulment de exploatare(NFRE)
care reprezinta , de asemenea, o alocare
permanenta.
-Fondul de rulment trebuie sa finanteze NFRE si
trezoreria.
3.Pentru ca o intreprindere sa traiasca ,ii
trebuie o activitate la inaltimea acestor
mijloace
Rentabilitatea – conditie a supravetuirii si a
dezvoltarii intreprinderii.
Rentabilitatea consta deci in a compara un
rezultat cu mijloacele puse in opera pentru
a-l obtine.
Este posibila calcularea rentabilitatii
economice,de exploatare sau financiare.
-Este important sa se distinga bine cele trei
notiuni : rezultatul,fluxul de trezorerie si
autofinantarea.
-Rezultatul este diferenta dintre venituri si
cheltuieli.
-Fluxul de trezorerie rezultat din activitatea
exercitiului rezulta din diferenta dintre incasari si
plati legate de aceasta activitate.El difera de
rezultat din doua motive:ca urmare a decalajelor
de plati si ca urmare a elementelor fictive.
-Autofinantarea reprezinta diferenta dintre
venituri incasabile si cheltuieli platibile.
-Autofinantarea consolideaza resursele
intreprinderii si contribuie la solvabilitatea sa.
Notiuni Semnificatie Calcul Concept
Trezorerie Ceea ce s-a
incasat
Incasare-Plati LICHIDITATE
Rezultat Ceea ce s-a
castigat
Venituri -
Cheltuieli
RENTABILITATE
Autofinantare Ceea ce s-a
economisit
Venituri
incasabile -
Cheltuieli
platibile
SOLVABILITATE
Principalele concepte fundamentale ale finantelor
Rentabilitatea= eficacitatea mijloacelor puse in
opera pentru a degaja un rezultat
Lichiditate = aptitudinea intreprinderii de a face
fata platilor sale pintr-o circulatie optimala a
fluxurilor sale de trezorerie
Solvabilitatea = aptitudinea intreprinderii de a
rambursa datoriile sale
Independenta = posibilitatea intreprinderii de a
decide in mod independent utilizarea fondurilor
sale
Scopul analizei financiare: a diagnostica pentru a
decide
Diversitatea
utilizatorilor
Varietatea
semnificatiilor
Multiplicitatea
obiectivelor
Conducator de
intreprindere
Mentinere si
Dezvoltare
Rentabilitate
Crestere echilibrata
Semnificatie
economico-sociala
Salariati Partajarea valorii
adaugate
Crestere Semnificatie
Sociala
Actionari Profit Rentabilitatea
Capitalurilor proprii
Semnificatie
financiara
Aportori externi Securitatea
fondurilor avansate
Solvabilitate
Lichiditate
Semnificatie
patrimoniala
In analiza financiara ,nu exista o
semnificatie sau o metoda , ci semnificatii si
metode.
Aceste semnificatii nu sunt exclusive,
ele sunt complementare.
-Creditele acordate sunt in general
clasificate in doua categorii:
1.Credite de exploatare-pentru care o buna
lichiditate a intreprinderii constituie un
criteriu decisiv.Studiul NFRE este
determinata fara ca aceasta s-o excluda
pe cea a echilibrelor pe termen lung si pe
cea a rentabilitatii.
2.Creditele pentru investitii-sunt mult mai
riscante prin valoarea lor si,in
special,durata lor,ele solicita o examinare
mai completa.
-Spre deosebire de actionar,bancherul
nu partajeazabeneficiile intreprinderii,el
partajeaza pierderile in caz de faliment.
-Dreptul sau este limitat la incasarea
dobanzilor,incasarea rambursarilor de
capital si la a valorifica GARANTIILE.
-Societatile de credit-bail au o
semnificatie similara:este aceea de a se
asigura de aptitudinea intreprinderii de a
genera o rentabilitate suficienta pentru a
onora chiriile de credit-bail in momentul
finantarii unei investitii.
Aport Risc
Actionar Capital Faliment,proasta
rentabilitate
Banca Credit Insolvabilitate
Furnizor Bun sau
serviciu
Absenta
lichiditatilor,neplata
Creditor-bail Material Problema de lichiditate
si solvabilitate
Salariati Munca Neplata
Gestionar de
portofoliu
Fonduri Scaderea cursurilor
-Riscul de faliment vizeaza toti partenerii
intreprinderii si desigur intreprinderea
insasi.
-Cu cat aportul va fi mai important ,cu atat
riscul va fi mai ridicat.
-Riscul creste odata cu indatorarea.
- Riscul creste odata cu :- valoarea
- durata
-Cu cat riscul este mai puternic cu atat cel
care si-l asuma va solicita o contrapartida
importanta.
-Cu cat renumeratia(dobanda,dividend,chirie)de
varsat este mai ridicata, cu atat mai mult
rentabilitateagenerata prin acest aport va trebui sa
permita acoperirea lor.
-La risc puternic exista o rentabilitate crescuta.
-Ratele de dobanda la imprumuturile de stat sunt
cele mai reduse:riscul care le insoteste este
nul,subscriitorul este sigur ca va fi rambursat.
- Deci riscul si rentabilitatea sunt ,adeseori,asociate
in demersurilede analiza financiara.
-Riscul este o notiune foarte vasta.
-Rentabilitatea este in mod cert contrapartida
riscului,dar acest risc este multidimensional.
-Riscul vizeaza toti partenerii intreprinderii si
intreprinderea insasi si in toate aspectele
sale:riscul de non-rentabilitate,de ne-
lichiditate,de faliment,financiar.
-Acest concept financiar al finantelornu va
putea fi introdus decat dupa ce vor fi prezentate
alte concepte .
-Analiza financiara este similara cu a
reorienta analiza in vederea aprecierii
rentabilitatii sau a solvabilitatii,sau a lichiditatii in
finctie de obiectivele utilizatorului.
DIAGNOSTIC
FINANCIAR
Aprecierea
structurii financiare
Semnificatia functionala
Semnificatia financiara
Masurarea activitatii
si a rezultatului SIG
Evaluarea
rentabilitatii
Rentabilitatea de exploatare
Rentbilitatea economica
Rentabilitatea financiara
Analiza dinamicii
fluxurilor
Tablouri de fluxuri
Dezvoltarea aplicatiilor analizei
financiare presupune
 Obiect si metode ale analizei financiare
 Consideratii in sustinerea progresului
analizei financiare independente
 Analiza financiara si studiul intreprinderilor
in dificultate
Obiect si metode ale analizei
financiare
Analiza financira presupune un vast ansamblu
de instrumente si metode.Astfel,fiecare analist
dispune de largi posibilitati de alegere in privinta
modului de intrebuintare.
Diversificarea aplicatiilor diagnosticului
financiar si multiplicarea utilizatorilor sai conduc
astfel la a recomanda un efort de orientare care
dau sens multiplelor tehnici utilizate.Ca si o prima
metoda a analizei financiare este reprezenteta de
obiectivele majore ale analizei financiare .
Obiectivele majore ale analizei
financiare presupune
1. Preocuparile majore ale analizei
financiare care adopta un punct de vedere
normativ si cauta sa exprime o judecata
asupra situatiei si performantelor entitatilor
studiate.Ea are deci nevoie de a insista pe
referintele fata de care indicatorii financiari
masurati de una sau alta dintre intreprinderi
vor trebui sa fie raportati si comparati.
2. Constrangerea de solvabilitate:”echilibrele
financiare“ si riscul de faliment se exprima
prin regula imperativa dupa care o unitate
economica trebuie sa-si mentina
solvabilitatea imediata si la termen daca
doreste sa-si asigure supraveituirea sau
cel putin sa se mentina ca entitate
autonoma
Cuprinde:
 Notiunea de solvabilitate si semnificatii
 O constrangere permanenta
 O constrangere universala
 Principii de analiza a solvabilitatii
 Conditiile si dificultatile de apreciere prin
previziunile de trezorerie
 Aprecierea solvabilitatii prin studiul starilor
financiare
3.Aprecierea performantelor economice si
financiare presupune :
 Performante economice si financiare
aceasta notiune apare nu ca traducerea
unei constrangeri , ci ca expresia
finalitatilor pe care o organizatie si le
fixeaza insasi cu intreaga autonomie . Per
total ,cautarea performantelor minimale
apare ca o constrangere , de asemenea
imperativa pentru o organizatie ca si
mentinerea solvabilitatii sale.
 Principii de analiza a performantelor consta in
comparatia dintre un indicator monetar ce
exprima rezultatele degajate de intreprindere,fie
intrunul din domenile sale de activitate, fie
asupra ansamblului operatiilor sale si un
indicator monetar relativ la mijloacele angajate
pentru a obtine aceste rezultate
 Alegerea indicatorilor de rezultat cum ar fi
1.Indicaticatori de performanta susceptibili de a
neutraliza efectele introduse ca urmare a
incidentelor fiscale din calculul rezltatelor
contabile si sa introduca o dimensiune monetara
in masurarea rezultatului
2.Indicatori relativi la mijloacele angajate
In privinta problemelor puse de
masurarea mijoacelor angajate pentru
obtinerea rezultatelor angajate de
intreprindere ,ele tin pe de o parte de
indentificarea elementelor ce constituie
avansul in capital si pe de alta parte
evaluarea valorii acestui avans.
Demersurile de analiza financiara si
aplicatiile lor
Analiza financira propune o gama de
instrumente si de metode a caror aplicare
nu ia sensul sau decat prin referinta la
contextul in care utilizatorii lor se gasesc
plasati. Acest context determina intradevar
obiectivele analistului , influenta larg
orientata a investigatiilor sale si specifica
gama de instrumentare pe care va cauta sa
le puna in opera.
Demersurile de analiza financiara si
aplicatiile lor cuprinde:
1.Contextul diagnosticului si orientarea
analizei este cazul bancilor si a altor
stabilimente de credit carora le revine
meritul de a fi conceput si experimentat
primele instrumente si primele metode de
diagnostic financiar .De la originile sale,
analiza financiara a cunoscut o extensie
remercabila a campului sau de aplicare si o
larga deschidere a gamei sale de obiective.
Contextul diagnosticului si orientarea
analizei cuprinde:
 Circumstantele analizei:diagnostic de criza
si diagnostic de control
 Campul de analiza
 Pozitia analistului :diagnistic intern unde se
recurge la o analiza de catre responsabilii
de intreprindere si diagnostic extern unde se
recurge la o analiza externa de catre
partenerii intreprinderii
2. Fiabilitatea analizei : optica decizionala
sau demersul de observare
In primul rand indicatiile furnizate de
analiza financiara intervin curent in
procesele de elaborare , evaluare si
control a decizilor de gestiune ,indicatori
sau documente sintetice care permit
urmarirea si controlul intern al anumitor
operatii.
Consieratii in sustinerea progresului
analizei financiare independente
Reamintim faptul ca Bursa de Valori ,
respectiv schimbul titlurilor are ca principal
obiectiv de a permite lichidarea unei
investitii pe termen lung in actiuni ale
intreprinderilor. Aceasta lichiditate este
asigurata prin procesul ofertei si al cererii al
trio-ului : cei care economisesc –investitorii -
actionari.
Constatari asupra analizei financiare
 In Franta analiza financiara este concentrata la
o multitudine de intermedieri financiari sau in
socieati de gestiune cele mai importante.
 In alte tari ,si in particular in SUA, analiza
financiara a societatilor cotate se dezvolta mai
mult alaturi de “buy side” sau in cadrul
birourilor specializate ,pe sectoare sau pe valori.
 Independenta in analiza financiara este o stare
de spirit in permanenta confruntata cu multiple
surse de conflicte de interese cu societati cotate.
 Finantarea cercetarii directe sau indirecte , de
catre investitori nu urmeaza intotdeauna un
proces rational si transparent.
 In SUA sau Regatul Unit ,regulatorii au luat
recent initiative pentru a asigura o sustinere
directa a analizei financiare independente ,
mergand pe planul finantarii prin redristriburi ale
amenzilor “acordate” unor borkeri-dealeri,printr-
un sistem mai peren de comisioanede curtaj
zice “partaje” ce permit o alegere mai deschisa
analistilor prin gestionari de active.
 In Franta analiza financiara independenta nu
beneficiaza,actualmente, de cadrul reglementar
sau de mijloacele financiare care sa-i permita
dezvoltarea, in timp ce ea ar putea constitui un
raspuns la problemele constatate.
Recomandari
 Stabilirea ,pe plan reglementar, a unei
definitii a analizei financiare independente,
pornind de la parametri sai juridici,
economici si deontologici.
 Printr-o lege a securitatii financiare se pot
regulariza analistii financiari independenti.
 Nevoia de criterii precise poate defini
independenta analizei financiare.
 Independenta capitalistica in raport cu
bancile de afaceri sau societatile de bursa.
 Independenta comerciala si financiara in
raport cu societatile cotate.
 Independenta economica intrinseca.
 Independenta de judecata a analistului in
raport cu clientii si cu piata.
 Inregistrarea directa sau indirecta a
analistilor financiari independenti prin
intermediul unei adeziuni la o asociatie
profesionala agreata.
 Conditiile de acces la statutul de analist
financiar independent.
 Adeziunea la principii deontologice .
 Interdictia de a exercita o activitate de
consiliere in profitul societatilor cotate
acoperite.
 Exigente in termrni de competenta ai
analistilor.
 Transparenta asupra metodelor de
analiza.
 Conditiile de agrement a asociatiilor
profesionale.
 Afirmarea principiului egalitatii de acces la
informatia financiara la societatile cotate
pentru orice analist inregistrat , indiferent
daca aceasta este “buy side”,”sell side”
sau independent.
 Reuniuni cu analisti in cazul conferintelor
despre rezultate.
 Intalniri cu directia operationala a societatii
cotate.
 Prezentarile analistilor in momentul unei
operatiuni de apel public la economii sau de
fuziune achizitie.
 Introducerea in bursa.
 Cresteri de capital semnificative de catre
societatile cotate .
 Emisiuni de instrumente de datorie .
 Cercetarea finantata de catre gestionarii
activelor.
 Decupajul comisionului de curtaj si a cheltuielilor
de cercetare financiara: comisionul de curtaj cu
facturarea partajata
 Punerea in opera a unui sistem neutralizat de
finantare a cercetarii de catre societatile
cotate,mici sau medii, care doresc sa participe la
aceasta pe o baza voluntara.
 Atribuirea unei functii de arbitraj in caz de
conflicte intre analisti si societatile cotate sau
societatile de bursa.
 O coordonare a regularii acestui subiect la nivel
european.
Analiza financiara si studiul
intreprindeilor in dificultate
 Dificultati ale intreprinderilor: manifestari si
forme de prezentare.
 Contributia analizei financiare la studiul
dificultatilor intreprinderii.
Dificultati ale intreprinderilor:
manifestari si forme de prezentare
1.Notiunea de intreprinderii in dificultate
poate da nastere la o definitie simpla si
clara: se va considera ca fiind o
intreprindere in stare de incetare a platilor,
angajata intr-o procedura de redresare
judiciara .
 Simptomele de vulnerabilitate de aceea
pare preferabila orientarea analizei spre
identificarea intreprinderilor ce prezinta o
fragilitate, o vulnerabilitate particulara .
Recurgerea la aceasta notiune de
vulnerabilitate permite largirea studiului
intreprinderilor in dificultate tinand cont de
criteriile analitice mai deschise si care pun
mari probleme in amonte, in procesul de
degradare a situatiei si a activitatii.
 Accountant International Group
I.Indicii dificultatilor de trezorerie
1. Relatiile cu furnizorii .
2. Rata de rotatie a stocurilor si a clientilor
inferioare normelor sectoriale.
3. Finantarea investitiilor prin datoriile de
exploatare .
4. Garantiile acordate.
5. Necesitatea de a practica marje inferioare
fata de normele sectoriale .
6. Pierderi de exploatare repetate
7. Agravarea ratei datorii/capitaluri proprii si
excedent al datoriilor fata de activul net.
II.Indicii dificulatilor in gestiunea intreprinderii
1. Dificultati la nivelul de conducere: unulsau
mai multi conducatori au parasit
intreprinderea fara ca succesiunea lor sa fi
fost pregatita
2. Dificultati la nivelul vanzarilor
3. Dificultati legate de productie
4. Dificultati exceptionale datorate unei
catastrofe ce antreneaza pierderi pentru
care intreprinderea nu este asigurata
Uniunea Eurpeana a Expertilor Contabili
1. Un fond de rulment negativ sau chiar o
situatie neta negativa .
2. Importante imprumuturi pe teren scurt au
fost pentru a finanta imprumuturile si
investitiile nerealizabile rapid.
3. Imprumuturi importante au ajuns la
scadenta fara sa apara posiblitati de a
reinnoi aceste credite.
4. Imposibilitatea de a regla datoriile cu
scadenta normala.
5. Imposibilitatea de a obtine o finantare
pentru investitii indispensabile
supravietuirii intreprinderii .
6. Survenirea unui eveniment grav ce pune
in cauza urmarirea exploatarii (sfarsitul
unui contract de franciza , de exemplu).
7. Persistenta unei proaste gestiuni
evidente .
Cauzele falimentelor intreprinderilor
Analiza explicativa a falimentelor
intreprinderilor tinde sa puna in evidenta
rolul respectiv:
 Al factorilor de fragilitate si de erori “interne”.
 Al factorilor de mediu.
Cele zece cauze ale falimentelor
cele mai frecvente
 Faliment al clientilor .
 Stocuri foarte importante.
 Suspendarea concursurilor bancare.
 Cheltuieli de personal foarte ridicate .
 Deces sau boala a conducatorului.
 Proasta contabilitate , ignoranta a
preturilor de revenire.
 Manevre neloiale.
 Expropriere,transfer.
 Scaderea conjuncturala a ciferi de
afaceri.
 Proasta organizare a intreprinderii.
 Crestere foarte rapida.
 Imbatranire a produsului, eroare de
diversificare.
 Politica de investitii foarte ambitioasa.
 Imbatranire a utilajului de productie .
Frecventa numarului de aparitii ale
cauzelor de faliment
 Cauze pur accidentale .
 Modificari de mediu in intreprinderile difcil de
prevazut.
 Evolutii previzibile ale mediului intreprinderii.
 Constrangeri preexistene in mediul
intreprinderii, dar care pun probleme
importante.
 Probleme de gestiune .
Formele de manifestare in analiza
explicativa a falimentelor
 In termeni analitici un asemenea studiu
permite o mai buna intelegere a cauzelor
acestor falimente, a etapelor si a
manifestarilor procesului de degradare a
situatiei intreprinderii.
 In termeni operationali , este vorba de a
justifica si de orienta un ansamblu de
interventii corective.
 Daca dificultatile fac obiectul al unei
detectari precoce , ele pot da nastere la o
tratare preventiva.
2. Contributia analizei financiare la
studiul dificultatilor intreprinderii
 Observatiile precedente au permis de a
demonstra ca daca frecventa dificultatilor de
origine specific financiara este limitata, toate
cauzele de degradare sfarsesc prin a avea
un impact asupra performantelor sau asupra
situatiei financiare,care are menirea de a se
inscrie in demersurile empirice traditionale.
Detectarea empirica a riscurilor
 Metoda numita “Credit Men” furnizeaza o
ilustrare larg cunoscuta. Ea consta in
atribuirea catre fiecare intreprindere a
unei note globale in care sunt luate in
consideratie:
1. Calitatea personalului si a gestiunii sale
(pondere: 40%)
2. Situatia si perspectivele economice (20%)
3. Situatia si performantele financiare (40%)
 Valoarea ratei
Valoarea tip a ratei este stabilita pe o
multime de intreprinderi de referinta;va fi
vorba de exemplu de mediana observata
pentru intreprinderile ce exercita acelasi
tip de activitate
Metodele statistice:scoring-ul
 Principiile de analiza. Un prim efort de
dezvoltare bazat pe aplicarea metodelor
stastistice consta in punerea in evidenta a
unei semnificatii unidimensionale ilustrata
de studiul lui William H.Beaver. O
semnificatie unidimensionala consta in a
clasa un ansamblu de indivizi ce apartin
unui esantion si caracterizate prin m
variabile ,considerate simultan.
Examinarea catorva functii
discriminante vor fii efectuata in doi
timpi :
 Se vor reaminti rezltatele obtinute de
primele cercetarii ce au utilizat analiza
discriminanta in SUA si Franta
 Se vor analiza imediat, intr-un mod mai
precis , lucrarile Centralei de Bilanturilor
Bancii Frantei si pe cele ale lui J. Conan si
M. Holder
 Formularile lui E.I.Altman prezentate prima
data in 1986 si modificata mai tarziu este
elaborata pornind de la testarea unei
baterii de 22 de rate pe un esantion ce
comporta:33 intreprinderi falimentare in
perioada 1946- 1965 si 33 intreprinderi
“sanatoase”
 Formulari CESA. A testat o baterie de 41
de rate pe un dublu esantion de
intreprinderi ale industriei textile ce
compara: 36 intreprinderi ce au cunoscut
un faliment in perioada 1968- 1969 si 99
intreprinderi “sanatoase”.
 Formularile lui Y.Collongues rezulta din
utilizarea unei baterii ce comporta la
origine 19 rate pe un esantion de IMM-uri
respectiv: 35 intreprinderi falimentare si 35
intreprinderi “sanatoase”.
 Formularile lui J. Conan si M. Holder
corespund functiilor discriminatorii
sectoriale prezentate incepand cu 1987.
Ele permit de a asocia la un scor
observat,o probabilitate de faliment pentru
intreprinderile industriale, de comert en-
gros, BTP, transport .
 Functiile scor ale Bancii Frantei
Esantionul utilizat compara trei categorii
de intreprinderi urmarite pe perioada
1972- 1980:
1. Intreprinderi falimantare care sunt
urmate pe trei ani precedenti de faliment
2. Intreprinderi normale ale caror rate au
valori care se indeparteaza foarte putin
de media anuala
3. Intreprinderi marginale ale caror rate se
indeparteaza sensibil de punctul mediu
al unui an
Circuitul financiar fundamental
Descrierea circuitului financiar conduce la
introducerea notiunilor de circuit de investitii ,de
exploatare si de finantare. Aceste notiuni, in
general permiyente din punct de vedere descriptiv
trebuie sa fie interpretate si utilizate prudent . S-a
ajuns frecvent,ca in functie de imperativele
economice intreprinderile sa fie nevoite sa reduca
intr-un mod brutal durata ciclului de investitii.
Descrierea circuitului, deciziilor financiare caracteristice
domeniului finantelor intreprinderii se poate reprezenta
schematic in felul urmator:
Decizia de investitii si decizia de
finantare
 Decizia de investitii cuprinde: Structura
portofoliului de active constituit din active
imobilizate si active circulante precum si
dezinvestitiile.
 Decizia de finantare cuprinde diferie
decizii:alegerea repartitiei intre capitalurile aduse
de catre actionari si creditori, alegerea intre
reinvestirea surplusului de lichiditati si distribuirea
de dividente, alegerea intre finantarea interna si
externa
Reprezentarea schematica a
bilantului financiar
Diferitele categorii de agenti si piata de
capitaluri
Diferitele categorii de agenti si piata de
capitaluri sunt:
 actionarii,
 conducatorii intreprinderii,
 creditorii
 statul
 Statul intervine in fiscalitate si actiunea
asupra ofertei de capitaluri
Diferitele cicluri de operati: de investitie, de
exploatare, de finantare.
 Ciclul de investitii poate fi reprezentat in
modul urmator:
Ciclul de exploatare poate fi
reprezentat in modul urmator:
Ciclul de exploatare in cazul unor
intreprinderi de servicii reprezentare
grafica:
Ciclul de exploatare in cazul unor
intreprinderi de negociere reprezentare
grafica:

More Related Content

What's hot

Gestiunea financiar contabila 2 - Politica financiara a firmei
Gestiunea financiar contabila 2 - Politica financiara a firmeiGestiunea financiar contabila 2 - Politica financiara a firmei
Gestiunea financiar contabila 2 - Politica financiara a firmeiRodica B
 
analiza economico finaniara la firma x
analiza economico finaniara la firma xanaliza economico finaniara la firma x
analiza economico finaniara la firma xAndreea Ema
 
0000 management financiar m mm iii
0000 management financiar m mm iii0000 management financiar m mm iii
0000 management financiar m mm iiiIulia Draghici
 
Analiza financiara - suportul elaborarii deciziilor de dezvoltare a firmei
Analiza financiara - suportul elaborarii deciziilor de dezvoltare a firmeiAnaliza financiara - suportul elaborarii deciziilor de dezvoltare a firmei
Analiza financiara - suportul elaborarii deciziilor de dezvoltare a firmeiRodica B
 
655 miscellaneous contabilitate_files 655_
655 miscellaneous contabilitate_files 655_655 miscellaneous contabilitate_files 655_
655 miscellaneous contabilitate_files 655_Gigi Kent
 
Conceptul de cash flow
Conceptul de cash flowConceptul de cash flow
Conceptul de cash flowsasergiu96
 
Conspect bugetarea
Conspect bugetareaConspect bugetarea
Conspect bugetareaRusnacV
 
Analiza economico-financiara
Analiza economico-financiaraAnaliza economico-financiara
Analiza economico-financiaraRodica B
 
Analiza economico financiara_probleme_re (1)
Analiza economico financiara_probleme_re (1)Analiza economico financiara_probleme_re (1)
Analiza economico financiara_probleme_re (1)Virgil Lica
 
Finante Pentru Nefinantisti
Finante Pentru NefinantistiFinante Pentru Nefinantisti
Finante Pentru NefinantistiMihai Cana
 

What's hot (11)

Gestiunea financiar contabila 2 - Politica financiara a firmei
Gestiunea financiar contabila 2 - Politica financiara a firmeiGestiunea financiar contabila 2 - Politica financiara a firmei
Gestiunea financiar contabila 2 - Politica financiara a firmei
 
analiza economico finaniara la firma x
analiza economico finaniara la firma xanaliza economico finaniara la firma x
analiza economico finaniara la firma x
 
0000 management financiar m mm iii
0000 management financiar m mm iii0000 management financiar m mm iii
0000 management financiar m mm iii
 
Analiza financiara - suportul elaborarii deciziilor de dezvoltare a firmei
Analiza financiara - suportul elaborarii deciziilor de dezvoltare a firmeiAnaliza financiara - suportul elaborarii deciziilor de dezvoltare a firmei
Analiza financiara - suportul elaborarii deciziilor de dezvoltare a firmei
 
Contabilitatea pentu non specialisti
Contabilitatea pentu non specialistiContabilitatea pentu non specialisti
Contabilitatea pentu non specialisti
 
655 miscellaneous contabilitate_files 655_
655 miscellaneous contabilitate_files 655_655 miscellaneous contabilitate_files 655_
655 miscellaneous contabilitate_files 655_
 
Conceptul de cash flow
Conceptul de cash flowConceptul de cash flow
Conceptul de cash flow
 
Conspect bugetarea
Conspect bugetareaConspect bugetarea
Conspect bugetarea
 
Analiza economico-financiara
Analiza economico-financiaraAnaliza economico-financiara
Analiza economico-financiara
 
Analiza economico financiara_probleme_re (1)
Analiza economico financiara_probleme_re (1)Analiza economico financiara_probleme_re (1)
Analiza economico financiara_probleme_re (1)
 
Finante Pentru Nefinantisti
Finante Pentru NefinantistiFinante Pentru Nefinantisti
Finante Pentru Nefinantisti
 

Similar to Introducere in managementul financiar

Noțiuni fundamentale de evidență contabilă
Noțiuni fundamentale de evidență contabilăNoțiuni fundamentale de evidență contabilă
Noțiuni fundamentale de evidență contabilăCipriansvlogs
 
Ghid 1 practic model canavas suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djst
Ghid 1 practic model canavas  suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djstGhid 1 practic model canavas  suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djst
Ghid 1 practic model canavas suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djstTomoniu Antonio
 
Fisa de-post-director-general
Fisa de-post-director-generalFisa de-post-director-general
Fisa de-post-director-generalGeorgiana Isabela
 
Ghid management-marketing-contabilitate
Ghid management-marketing-contabilitateGhid management-marketing-contabilitate
Ghid management-marketing-contabilitateLucky Day
 
Raportul al unei sc com proiect-audit
Raportul al unei sc com proiect-auditRaportul al unei sc com proiect-audit
Raportul al unei sc com proiect-auditAndreea Ema
 
analiza economica pentru cei incepatori.bun
analiza economica pentru cei incepatori.bunanaliza economica pentru cei incepatori.bun
analiza economica pentru cei incepatori.bunFlorinPitic
 
Proiect la management
Proiect la managementProiect la management
Proiect la managementmire1991
 
PREZENTARE FIRMA.ppt
PREZENTARE FIRMA.pptPREZENTARE FIRMA.ppt
PREZENTARE FIRMA.pptFlorinNite
 
Romcapital ghidul investitorului
Romcapital ghidul investitoruluiRomcapital ghidul investitorului
Romcapital ghidul investitoruluiSSIF Romcapital SA
 
Conspecte de la prelegere.ppt
Conspecte de la prelegere.pptConspecte de la prelegere.ppt
Conspecte de la prelegere.pptVikaFilip
 
Anda Racsa - seminar Cash flow-ul Afacerii
Anda Racsa - seminar Cash flow-ul Afacerii Anda Racsa - seminar Cash flow-ul Afacerii
Anda Racsa - seminar Cash flow-ul Afacerii ABC Training Consulting
 
Lucrare de licență contabilitatea și gestiunea trezoreriei .
Lucrare de licență contabilitatea și gestiunea trezoreriei . Lucrare de licență contabilitatea și gestiunea trezoreriei .
Lucrare de licență contabilitatea și gestiunea trezoreriei . Catalin Alexandru-catalin
 
Ghidul web start up smart business tine(ri) crc 2019
Ghidul web start up smart business tine(ri) crc 2019Ghidul web start up smart business tine(ri) crc 2019
Ghidul web start up smart business tine(ri) crc 2019Tomoniu Antonio
 

Similar to Introducere in managementul financiar (20)

Curs 1
Curs 1Curs 1
Curs 1
 
Curs 1 mia
Curs 1 miaCurs 1 mia
Curs 1 mia
 
Noțiuni fundamentale de evidență contabilă
Noțiuni fundamentale de evidență contabilăNoțiuni fundamentale de evidență contabilă
Noțiuni fundamentale de evidență contabilă
 
Curs12 mgt fin ma
Curs12 mgt fin maCurs12 mgt fin ma
Curs12 mgt fin ma
 
Planificare financiară
Planificare financiarăPlanificare financiară
Planificare financiară
 
Ghid 1 practic model canavas suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djst
Ghid 1 practic model canavas  suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djstGhid 1 practic model canavas  suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djst
Ghid 1 practic model canavas suport curs start up d.a.c.i.a ast 2021 djst
 
Dizertatie
DizertatieDizertatie
Dizertatie
 
Fisa de-post-director-general
Fisa de-post-director-generalFisa de-post-director-general
Fisa de-post-director-general
 
Ghid management-marketing-contabilitate
Ghid management-marketing-contabilitateGhid management-marketing-contabilitate
Ghid management-marketing-contabilitate
 
Raportul al unei sc com proiect-audit
Raportul al unei sc com proiect-auditRaportul al unei sc com proiect-audit
Raportul al unei sc com proiect-audit
 
analiza economica pentru cei incepatori.bun
analiza economica pentru cei incepatori.bunanaliza economica pentru cei incepatori.bun
analiza economica pentru cei incepatori.bun
 
Proiect la management
Proiect la managementProiect la management
Proiect la management
 
PREZENTARE FIRMA.ppt
PREZENTARE FIRMA.pptPREZENTARE FIRMA.ppt
PREZENTARE FIRMA.ppt
 
Romcapital ghidul investitorului
Romcapital ghidul investitoruluiRomcapital ghidul investitorului
Romcapital ghidul investitorului
 
Doi
DoiDoi
Doi
 
Conspecte de la prelegere.ppt
Conspecte de la prelegere.pptConspecte de la prelegere.ppt
Conspecte de la prelegere.ppt
 
Anda Racsa - seminar Cash flow-ul Afacerii
Anda Racsa - seminar Cash flow-ul Afacerii Anda Racsa - seminar Cash flow-ul Afacerii
Anda Racsa - seminar Cash flow-ul Afacerii
 
Lucrare de licență contabilitatea și gestiunea trezoreriei .
Lucrare de licență contabilitatea și gestiunea trezoreriei . Lucrare de licență contabilitatea și gestiunea trezoreriei .
Lucrare de licență contabilitatea și gestiunea trezoreriei .
 
A vision for growth
A vision for growth A vision for growth
A vision for growth
 
Ghidul web start up smart business tine(ri) crc 2019
Ghidul web start up smart business tine(ri) crc 2019Ghidul web start up smart business tine(ri) crc 2019
Ghidul web start up smart business tine(ri) crc 2019
 

More from Rodica B

Fitness Bingo. Fișa - Comportament sănătos
Fitness Bingo. Fișa - Comportament sănătos  Fitness Bingo. Fișa - Comportament sănătos
Fitness Bingo. Fișa - Comportament sănătos Rodica B
 
Caracteristici organoleptice
Caracteristici organolepticeCaracteristici organoleptice
Caracteristici organolepticeRodica B
 
Proprietatile marfurilor
Proprietatile marfurilorProprietatile marfurilor
Proprietatile marfurilorRodica B
 
Ecuatii de echilibru ale patrimoniului
Ecuatii de echilibru ale patrimoniuluiEcuatii de echilibru ale patrimoniului
Ecuatii de echilibru ale patrimoniuluiRodica B
 
Clasificarea serviciilor
Clasificarea serviciilorClasificarea serviciilor
Clasificarea serviciilorRodica B
 
Bijuterii si gablonturi
Bijuterii si gablonturiBijuterii si gablonturi
Bijuterii si gablonturiRodica B
 
Ambalarea marfurilor - 2
Ambalarea marfurilor - 2 Ambalarea marfurilor - 2
Ambalarea marfurilor - 2 Rodica B
 
Comunicarea paraverbală
Comunicarea paraverbală  Comunicarea paraverbală
Comunicarea paraverbală Rodica B
 
Clase de conturi
Clase de conturiClase de conturi
Clase de conturiRodica B
 
Prime de capital
Prime de capitalPrime de capital
Prime de capitalRodica B
 
Planul general de conturi
Planul general de conturiPlanul general de conturi
Planul general de conturiRodica B
 
Poluarea cu plastic
Poluarea cu plasticPoluarea cu plastic
Poluarea cu plasticRodica B
 
Eticheta ecologică
Eticheta ecologicăEticheta ecologică
Eticheta ecologicăRodica B
 
Etichetarea alimentelor
Etichetarea alimentelorEtichetarea alimentelor
Etichetarea alimentelorRodica B
 
Etichetarea produselor alimentare
Etichetarea produselor alimentareEtichetarea produselor alimentare
Etichetarea produselor alimentareRodica B
 
Nevoi si dorinte - Educatie financiara
Nevoi si dorinte - Educatie financiaraNevoi si dorinte - Educatie financiara
Nevoi si dorinte - Educatie financiaraRodica B
 
Nevoi si dorinte - venituri si cheltuieli
Nevoi si dorinte - venituri si cheltuieliNevoi si dorinte - venituri si cheltuieli
Nevoi si dorinte - venituri si cheltuieliRodica B
 
Starea de bine a profesorilor
Starea de bine a profesorilorStarea de bine a profesorilor
Starea de bine a profesorilorRodica B
 
Leul. Elemente de siguranta
Leul. Elemente de sigurantaLeul. Elemente de siguranta
Leul. Elemente de sigurantaRodica B
 

More from Rodica B (20)

Fitness Bingo. Fișa - Comportament sănătos
Fitness Bingo. Fișa - Comportament sănătos  Fitness Bingo. Fișa - Comportament sănătos
Fitness Bingo. Fișa - Comportament sănătos
 
Caracteristici organoleptice
Caracteristici organolepticeCaracteristici organoleptice
Caracteristici organoleptice
 
Proprietatile marfurilor
Proprietatile marfurilorProprietatile marfurilor
Proprietatile marfurilor
 
Ecuatii de echilibru ale patrimoniului
Ecuatii de echilibru ale patrimoniuluiEcuatii de echilibru ale patrimoniului
Ecuatii de echilibru ale patrimoniului
 
Clasificarea serviciilor
Clasificarea serviciilorClasificarea serviciilor
Clasificarea serviciilor
 
Bijuterii si gablonturi
Bijuterii si gablonturiBijuterii si gablonturi
Bijuterii si gablonturi
 
Ambalarea marfurilor - 2
Ambalarea marfurilor - 2 Ambalarea marfurilor - 2
Ambalarea marfurilor - 2
 
Comunicarea paraverbală
Comunicarea paraverbală  Comunicarea paraverbală
Comunicarea paraverbală
 
Datorii
DatoriiDatorii
Datorii
 
Clase de conturi
Clase de conturiClase de conturi
Clase de conturi
 
Prime de capital
Prime de capitalPrime de capital
Prime de capital
 
Planul general de conturi
Planul general de conturiPlanul general de conturi
Planul general de conturi
 
Poluarea cu plastic
Poluarea cu plasticPoluarea cu plastic
Poluarea cu plastic
 
Eticheta ecologică
Eticheta ecologicăEticheta ecologică
Eticheta ecologică
 
Etichetarea alimentelor
Etichetarea alimentelorEtichetarea alimentelor
Etichetarea alimentelor
 
Etichetarea produselor alimentare
Etichetarea produselor alimentareEtichetarea produselor alimentare
Etichetarea produselor alimentare
 
Nevoi si dorinte - Educatie financiara
Nevoi si dorinte - Educatie financiaraNevoi si dorinte - Educatie financiara
Nevoi si dorinte - Educatie financiara
 
Nevoi si dorinte - venituri si cheltuieli
Nevoi si dorinte - venituri si cheltuieliNevoi si dorinte - venituri si cheltuieli
Nevoi si dorinte - venituri si cheltuieli
 
Starea de bine a profesorilor
Starea de bine a profesorilorStarea de bine a profesorilor
Starea de bine a profesorilor
 
Leul. Elemente de siguranta
Leul. Elemente de sigurantaLeul. Elemente de siguranta
Leul. Elemente de siguranta
 

Recently uploaded

Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11CMB
 
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxStrategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxMoroianuCristina1
 
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiAndr808555
 
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCatalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCori Rus
 
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10CrciunAndreeaMaria
 
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aIgiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aCMB
 

Recently uploaded (6)

Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
 
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxStrategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
 
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
 
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCatalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
 
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
Agricultura- lectie predare -invatare geografie cls 10
 
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aIgiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
 

Introducere in managementul financiar

  • 2.  Mediul financiar si obiectul finantelor intreprinderii  Sarcinile gestiunii financiare  Responsabilitatile operationale ale gestiunii financiare
  • 3.  Finantele intreprinderii reprezinta un ansamblu de metode de analiza si de instrumente de operare care permit intreprinderilor de a asigura o investitie eficace in mediul lor financiar.  Problemele ridicate de managementul financiar se pun in termeni diferentiati si sunt legate strans de contextul intern si de mediul extern.
  • 4.  O intreprindere trebuie sa trateze problemele de management financiar de fiecare data cand ea efectueaza sau vizeaza o operatie care solicita achizitia,detinerea sau cesiunea de moneda si de titluri.  O semnificatie pozitiva a managementului financiar cere luarea in considerare a influentelor pe care le sufera,fie ca urmare a caracterelor propriei intreprinderii,fie ca urmare a caracterelor inerente ale sistemului financiar la care el se aplica.
  • 5.  Continutul finantelor  A.In sens larg: finantele sunt definite ca alocarea optimala a resurselor financiare rare la utilizari multiple Alocarea optimala Alocari- utilizari multiple Resurse- Resurse rare
  • 6.  Accentul este pus pe aspectul deciziei  Obiectivul propus este optimul:intr-o decizie de alocare optimul este propus ca fiinf un final de atins.  Afectarea unei resurse la un tip de alocare particular are ca obiectiv generarea de fluxuri financiare viitoare sau a transferurilor de bogatie in timp.  Notiunea de risc – esenta deciziei financiare il reprezinta timpul si riscul.
  • 7.  Un instrument privilegiat: activul financiar  Orice organizatie prezinta un aspect financiat B.In sens restrans:finantele intreprinderii Continutul finantelor intreprinderii Finantele intreprinderii se refera la deciziile de alocare a resurselor monetare procesului de productie si de servicii in vederea maximizarii venitului rezultat din vinzarea de bunuri si de sevicii pe piata.
  • 8.  Accentul este pus pe decizie: -decizia de finantare-functie de posibilitatile oferite de sistemul bancar -decizia de investitii-determina natura activitatii,dimensiunea si strategia intreprinderii. - decizii referitoare la distribuirea dividendelor
  • 9. Curba de viata a produsului Orice produs caracterizat prin functia de marketing in viata sa pe o piata este reprezentata pintr-o curba tip. Functie de timp sau volum , cifra de afaceri trece prin urmatoarele faze: - faza I- lansare - faza II- crestere - faza III- maturitate - faza IV- declin
  • 10. Adaptarea finantelor la mediul inconjurator  Reforma pietelor si a institutiilor  Reinnoirea metodelor si multiplicarea instrumentelor Sarcinile gestiunii financiare: - maximizarea valorii cere ca patrimoniul sa fie angajat in proiecte de investitii - maximizarea valorii implica protectia si conservarea sa -riscul de faliment constituie o forma particulara a riscului financiar
  • 11. Relatiile dintre finantele intreprinderii si finantele de piata Finantele intreprinderii se refera la mecanismele financiare in cadrul intreprinderii, finantele de piata pun accentul pe comportamentul investirorilor in prezenta pietelor de capitaluri si evaluarea instrumentelor financiare care circula pe aceste piete.
  • 12. Finantele intrprinderii  Decizia de investitii  Rentabilitate si risc  Costul capitalului  Structura de finantare  Relatia investitie – finantare  Politicile de dividend  Gestiunea si finantarea pe termen scurt  Gestiunea trezoreriei
  • 13. Finantele de piata  Eficienta pietelor  Atitudinea investitorului in fata riscului  Teoria portofoliului  Modele de piata(MEDAF,APT)  Optiuni  Evaluarea optiunilor
  • 14. Continutul gestiunii financiare - Finantele intreprinderii - Deciziile financiare - pe termen lung:- decizia de investitii - decizia de finantare - decizia de distribuire a dividendelor - pe termen scurt:-gestiunea ciclului de exploatare -gestiunea trezorerie -gestiunea riscurilor -Analiza si diagnostic financiar - Finantele de piata -rata dobanzii -studiul pietelor -comportamentul investitorilor -modele de piata
  • 15. Obiectivele intreprinderii in teoria economica -Maximizarea profitului -Rata a profitului satisfacatoare -Maximizarea cifrei de afaceri -Maximizarea functiei de utilitate a intreprinderii -Maximizarea valorii intreprinderii Mentinerea nivelului performantelor financiare - Gestiunea financiara trebuie sa verifice daca activitatea este eficienta incat sa genereze rezultatele care sa ii permita sa renumereze furnizorii de resurse.
  • 16. Dezvoltarea si diversificarea gestiunii financiare Obiectivele functiei financiare se articuleaza in jurul a cinci axe: -definirea politicii financiare a intreprinderii -evaluarea rentabilitatii si oportunitatii investitiilor -previziunea impactului financiar al deciziilor -controlul bunei derulari a previziunilor si a bunei utilizari a fondurilor -analiza performantelor intreprinderii
  • 17. Responsabilitatile operationale ale gestiunii financiare Se disting trei mari categorii de decizii financiare:-decizia de investitie -decizia de finantare -decizia de distribuire a dividendelor Decizii de investitii sau de afectare Decizii de finantare sau alegerea resurselor financiare -Investitii corporale si necorporale -Investitii financiare -Valoarea NFR -Plasamentul trezorerie -Capitaluri proprii -Finantare pe termen lung -Finantare mixta -Finantare pe termen scurt Decizii de afectare a surplusului :autofinantare sau distribuire de dividende
  • 18. Partenerii intreprinderii sunt: - clientii - furnizorii de exploatare si de investitii - personalul - actionarii - conducatorii - creditorii - statul si diverse administratii
  • 19. Natura ciclului Operatiuni asociate ciclului Ciclul de productie + Incasari de exploatare(incasarea clientilor) -Plati de exploatare(plata furnizorilor,alte cheltuieli de exploatare) =Excedent de trezorerie de exploatare (ETE) Ciclul de investitii -Cheltuieli de investitii +Incasari din cesiuni de imobilizari =Flux de trezorerie disponibil dupa operatiuni de exploatare si de investitii Ciclul de finantare Operatiuni de imprumut si rambursare +Resurse din imprumuturi -Cheltuieli financiare -Rambursarea imprumuturilor Operatiuni asupra fondurilor proprii +Cresterea de capital -Dividende platite in timpul exercitiului -Plati exceptionale -Impozit pe profit =Variatia trezoreriei
  • 20. Principalele sarcini operationale ale gestiunii financiare sunt : -1.Diagnostic financiar-aprecierea fortelor si slabiciunilor tinand cont de situatia financiara si activitatea si performantele intreprinderii -2.Decizii financiare : -Stapanire a riscurilor -Proiecte de finantare -Proiecte de investitii -Decizii de trezorerie Control financiar
  • 21. - Gestinuea financiara ocupa un loc privilegiat printre functiile intreprinderii tinand cont de responsabilitatile care i-au fost incredintate. -Organizarea intreprinderilor trebuie conceputa astfel incat sa traduca particularitatea functiei financiare si a legaturii sale necesare cu alte specialitati de gestiune. -Natura sarcinilor incredintate directiei financiare variaza de la o intreprindere la alta.
  • 22. Trezorier si responsabil financiar Trezorier Responsabil financiar -Previziunea trezoreriei -Creditele de trezorerie -Gestiunea excedentelor -Gestiunea riscului de curs de schimb(valutar) -Gestiunea riscului de rata a dobanzii -Deciziile de finantare(in partea superioara a bilantului) -Afectarea resurselor si alegerea investitiilor -Achizitii si fuziuni -Ploitica de distributie -Operatiuni de inginerie
  • 23. Treasurer si Controller Treasurer Controller -Deciziile de finantare -Relatiile cu bancile -Relatiile cu investitorii -Previziunea trezoreriei -Gesiunea trezoreriei -Politica de dividend -Afectarea fondurilor si decizii de finantare -Gestiunea riscurilor -Contabilitatea financiara -Contabilitatea de gestiune -Pregatirea situatiei financiare -Pregatirea bugetelor -Controlulde gestiune -Gestiunea fiscala -Auditul intern -Probleme juridice -Gestiunea contractelor de asigurari
  • 24. Tendinte recente -Noile tendinte vizeaza functia externa care consta in manipularea fondurilor precum si functia interna orientata spre control. -Responsabilul financiar joaca un rol intermediar intre intreprindere si sistemul financiar. -Responsabilul financiar trebuie sa se ocupe de gestionarea riscurilor de piata.
  • 25. -Responsabilul financiar gestioneaza partea superioara a bilantului si practica ingineria financiara, el trebuie sa procedeze la montaje financiare in diferite cazuri de cesiune sau de achizitii de intreprinderi. -Responsabilul financiar trebuie sa se ocupe de comunicarea financiara in raport cu investitorii de pe piata. -Directorul financiar poate juca un rol important in alegerea investitiilor si deciziile strategice.
  • 26. Concepte fundamentale , obiective si semnificatii ale analizei financiare Scopul analizei financiare este de a diagnostica pentru a putea decide. Consideratii: 1.Pentru ca o intreprindere sa existe ,ii trebuie mijloace 2.Pentru ca o intreprindere sa continue,ii trebuie mijloace 3.Penru ca o intreprindere sa traiasca, ii trebuie o activitate la inaltimea acestor mijloace
  • 27. 1.Penru ca o intreprindere sa existe ,ii trebuie mijloace de ordin financiar si economic. Mijloacele financiare sunt de doua feluri: - capitaluri proprii - datorii O intreprindere cu cat se indatoreaza mai mult, cu atat va depinde mai mult de exterior, si cu atat mai putin ea va gestiona acordarea resurselor sale. O intreprindere nu se poate indatora decat daca ea este capabila de a rambursa,la scadentele fixate,sumele determinate in momentul acordarii creditului.
  • 28. 2.Pentru ca o intreprindere sa continue are inca nevoie de mijloace Ciclul de exploatare: Achizitie – Fabricatie – Vanzare genereaza o nevoie de finantare: Stocuri + Creante clienti – Datorii furnizori Nevoia de finantare a ciclului de exploatare este in general denumita ,, Nevoie de Fond de Rulment de Exploatare”(NFRE) Aceasta nevoie estepermanenta ca urmare a continuitatii activitatii.
  • 29. NRFE – constituie un mijloc indispensabil functionarii intreprinderii si, prin urmare , se analizeaza ca un mijloc economic , cu acelasi titlu ca si investitiile care figureaza in activul imobilizata. NFRE- trebuie sa fie finantata prin resurse - Mijloacele economice (Activul economic) cuprind imobilizarile si Nevoia de Fond de Rulment de Exploatare, resursele trebuie sa permita finantarea lor.
  • 30. Lichiditatea –este aptitudinea intreprinderii de a face fata platilor pintr-o circulatie optimala a fluxurilor sale de trezorerie(incasari-plati). Activitatea care permite nasterea NFRE se traduce prin trezorerie ca urmarea a unui important numar de incasari si plati ale caror date de aparitie si valori trebuie sa fie anticipate cu cea mai buna precizie. Lichiditatea este un criteriu care va interesa creditorii pe termen scurt(furnizorii)si se va aprecia cu ajutorul unor instrumente specifice(anumite rate si tablourile de fluxuri)
  • 31. Solvabilitatea= aptitudinea de a-si rambursa datoriile Lichiditatea = aptitudinea de a face fata platilor sale O intreprindere poate fi solvabila fara a putea face fata scadentelor de trezorerie.Situatia inversa este atunci cand o intreprindere poseda in trezorerie disponibilitati dar este excesiv indatorata pe termen lung.
  • 32. Lichiditatea poate fi prezentata ca o solvabilitate pe termen scurt. Semnificatia clasica:o intreprindere ce are o structura sanatoasa sa prezinte o trezorerie apropiata de zero. Deci ea poate avea cu activul sau circulant(stocuri,creante) lichiditati ce ii permit sa faca fata platilor in timp util.
  • 34. - Termenul lung trebuie sa acopere termenul lung- adica trebuie o adecvare a finantarii alocarilor,adica alocarile pe termen lung(stabile) trebuie sa fie finantate prin resurse pe termen lung(durabile). -Excedentul capitalurilor permanente asupra activului imobilizat se numeste ,, Fond de Rulment”(FR).El seveste la acoperirea nevoii in fond de rulment de exploatare(NFRE) care reprezinta , de asemenea, o alocare permanenta. -Fondul de rulment trebuie sa finanteze NFRE si trezoreria.
  • 35. 3.Pentru ca o intreprindere sa traiasca ,ii trebuie o activitate la inaltimea acestor mijloace Rentabilitatea – conditie a supravetuirii si a dezvoltarii intreprinderii. Rentabilitatea consta deci in a compara un rezultat cu mijloacele puse in opera pentru a-l obtine. Este posibila calcularea rentabilitatii economice,de exploatare sau financiare.
  • 36. -Este important sa se distinga bine cele trei notiuni : rezultatul,fluxul de trezorerie si autofinantarea. -Rezultatul este diferenta dintre venituri si cheltuieli. -Fluxul de trezorerie rezultat din activitatea exercitiului rezulta din diferenta dintre incasari si plati legate de aceasta activitate.El difera de rezultat din doua motive:ca urmare a decalajelor de plati si ca urmare a elementelor fictive. -Autofinantarea reprezinta diferenta dintre venituri incasabile si cheltuieli platibile. -Autofinantarea consolideaza resursele intreprinderii si contribuie la solvabilitatea sa.
  • 37. Notiuni Semnificatie Calcul Concept Trezorerie Ceea ce s-a incasat Incasare-Plati LICHIDITATE Rezultat Ceea ce s-a castigat Venituri - Cheltuieli RENTABILITATE Autofinantare Ceea ce s-a economisit Venituri incasabile - Cheltuieli platibile SOLVABILITATE
  • 38. Principalele concepte fundamentale ale finantelor Rentabilitatea= eficacitatea mijloacelor puse in opera pentru a degaja un rezultat Lichiditate = aptitudinea intreprinderii de a face fata platilor sale pintr-o circulatie optimala a fluxurilor sale de trezorerie Solvabilitatea = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sale Independenta = posibilitatea intreprinderii de a decide in mod independent utilizarea fondurilor sale
  • 39. Scopul analizei financiare: a diagnostica pentru a decide Diversitatea utilizatorilor Varietatea semnificatiilor Multiplicitatea obiectivelor Conducator de intreprindere Mentinere si Dezvoltare Rentabilitate Crestere echilibrata Semnificatie economico-sociala Salariati Partajarea valorii adaugate Crestere Semnificatie Sociala Actionari Profit Rentabilitatea Capitalurilor proprii Semnificatie financiara Aportori externi Securitatea fondurilor avansate Solvabilitate Lichiditate Semnificatie patrimoniala
  • 40. In analiza financiara ,nu exista o semnificatie sau o metoda , ci semnificatii si metode. Aceste semnificatii nu sunt exclusive, ele sunt complementare.
  • 41. -Creditele acordate sunt in general clasificate in doua categorii: 1.Credite de exploatare-pentru care o buna lichiditate a intreprinderii constituie un criteriu decisiv.Studiul NFRE este determinata fara ca aceasta s-o excluda pe cea a echilibrelor pe termen lung si pe cea a rentabilitatii. 2.Creditele pentru investitii-sunt mult mai riscante prin valoarea lor si,in special,durata lor,ele solicita o examinare mai completa.
  • 42. -Spre deosebire de actionar,bancherul nu partajeazabeneficiile intreprinderii,el partajeaza pierderile in caz de faliment. -Dreptul sau este limitat la incasarea dobanzilor,incasarea rambursarilor de capital si la a valorifica GARANTIILE. -Societatile de credit-bail au o semnificatie similara:este aceea de a se asigura de aptitudinea intreprinderii de a genera o rentabilitate suficienta pentru a onora chiriile de credit-bail in momentul finantarii unei investitii.
  • 43. Aport Risc Actionar Capital Faliment,proasta rentabilitate Banca Credit Insolvabilitate Furnizor Bun sau serviciu Absenta lichiditatilor,neplata Creditor-bail Material Problema de lichiditate si solvabilitate Salariati Munca Neplata Gestionar de portofoliu Fonduri Scaderea cursurilor
  • 44. -Riscul de faliment vizeaza toti partenerii intreprinderii si desigur intreprinderea insasi. -Cu cat aportul va fi mai important ,cu atat riscul va fi mai ridicat. -Riscul creste odata cu indatorarea. - Riscul creste odata cu :- valoarea - durata -Cu cat riscul este mai puternic cu atat cel care si-l asuma va solicita o contrapartida importanta.
  • 45. -Cu cat renumeratia(dobanda,dividend,chirie)de varsat este mai ridicata, cu atat mai mult rentabilitateagenerata prin acest aport va trebui sa permita acoperirea lor. -La risc puternic exista o rentabilitate crescuta. -Ratele de dobanda la imprumuturile de stat sunt cele mai reduse:riscul care le insoteste este nul,subscriitorul este sigur ca va fi rambursat. - Deci riscul si rentabilitatea sunt ,adeseori,asociate in demersurilede analiza financiara. -Riscul este o notiune foarte vasta. -Rentabilitatea este in mod cert contrapartida riscului,dar acest risc este multidimensional.
  • 46. -Riscul vizeaza toti partenerii intreprinderii si intreprinderea insasi si in toate aspectele sale:riscul de non-rentabilitate,de ne- lichiditate,de faliment,financiar. -Acest concept financiar al finantelornu va putea fi introdus decat dupa ce vor fi prezentate alte concepte . -Analiza financiara este similara cu a reorienta analiza in vederea aprecierii rentabilitatii sau a solvabilitatii,sau a lichiditatii in finctie de obiectivele utilizatorului.
  • 47. DIAGNOSTIC FINANCIAR Aprecierea structurii financiare Semnificatia functionala Semnificatia financiara Masurarea activitatii si a rezultatului SIG Evaluarea rentabilitatii Rentabilitatea de exploatare Rentbilitatea economica Rentabilitatea financiara Analiza dinamicii fluxurilor Tablouri de fluxuri
  • 48. Dezvoltarea aplicatiilor analizei financiare presupune  Obiect si metode ale analizei financiare  Consideratii in sustinerea progresului analizei financiare independente  Analiza financiara si studiul intreprinderilor in dificultate
  • 49. Obiect si metode ale analizei financiare Analiza financira presupune un vast ansamblu de instrumente si metode.Astfel,fiecare analist dispune de largi posibilitati de alegere in privinta modului de intrebuintare. Diversificarea aplicatiilor diagnosticului financiar si multiplicarea utilizatorilor sai conduc astfel la a recomanda un efort de orientare care dau sens multiplelor tehnici utilizate.Ca si o prima metoda a analizei financiare este reprezenteta de obiectivele majore ale analizei financiare .
  • 50. Obiectivele majore ale analizei financiare presupune 1. Preocuparile majore ale analizei financiare care adopta un punct de vedere normativ si cauta sa exprime o judecata asupra situatiei si performantelor entitatilor studiate.Ea are deci nevoie de a insista pe referintele fata de care indicatorii financiari masurati de una sau alta dintre intreprinderi vor trebui sa fie raportati si comparati.
  • 51. 2. Constrangerea de solvabilitate:”echilibrele financiare“ si riscul de faliment se exprima prin regula imperativa dupa care o unitate economica trebuie sa-si mentina solvabilitatea imediata si la termen daca doreste sa-si asigure supraveituirea sau cel putin sa se mentina ca entitate autonoma
  • 52. Cuprinde:  Notiunea de solvabilitate si semnificatii  O constrangere permanenta  O constrangere universala  Principii de analiza a solvabilitatii  Conditiile si dificultatile de apreciere prin previziunile de trezorerie  Aprecierea solvabilitatii prin studiul starilor financiare
  • 53. 3.Aprecierea performantelor economice si financiare presupune :  Performante economice si financiare aceasta notiune apare nu ca traducerea unei constrangeri , ci ca expresia finalitatilor pe care o organizatie si le fixeaza insasi cu intreaga autonomie . Per total ,cautarea performantelor minimale apare ca o constrangere , de asemenea imperativa pentru o organizatie ca si mentinerea solvabilitatii sale.
  • 54.  Principii de analiza a performantelor consta in comparatia dintre un indicator monetar ce exprima rezultatele degajate de intreprindere,fie intrunul din domenile sale de activitate, fie asupra ansamblului operatiilor sale si un indicator monetar relativ la mijloacele angajate pentru a obtine aceste rezultate  Alegerea indicatorilor de rezultat cum ar fi 1.Indicaticatori de performanta susceptibili de a neutraliza efectele introduse ca urmare a incidentelor fiscale din calculul rezltatelor contabile si sa introduca o dimensiune monetara in masurarea rezultatului
  • 55. 2.Indicatori relativi la mijloacele angajate In privinta problemelor puse de masurarea mijoacelor angajate pentru obtinerea rezultatelor angajate de intreprindere ,ele tin pe de o parte de indentificarea elementelor ce constituie avansul in capital si pe de alta parte evaluarea valorii acestui avans.
  • 56. Demersurile de analiza financiara si aplicatiile lor Analiza financira propune o gama de instrumente si de metode a caror aplicare nu ia sensul sau decat prin referinta la contextul in care utilizatorii lor se gasesc plasati. Acest context determina intradevar obiectivele analistului , influenta larg orientata a investigatiilor sale si specifica gama de instrumentare pe care va cauta sa le puna in opera.
  • 57. Demersurile de analiza financiara si aplicatiile lor cuprinde: 1.Contextul diagnosticului si orientarea analizei este cazul bancilor si a altor stabilimente de credit carora le revine meritul de a fi conceput si experimentat primele instrumente si primele metode de diagnostic financiar .De la originile sale, analiza financiara a cunoscut o extensie remercabila a campului sau de aplicare si o larga deschidere a gamei sale de obiective.
  • 58. Contextul diagnosticului si orientarea analizei cuprinde:  Circumstantele analizei:diagnostic de criza si diagnostic de control  Campul de analiza  Pozitia analistului :diagnistic intern unde se recurge la o analiza de catre responsabilii de intreprindere si diagnostic extern unde se recurge la o analiza externa de catre partenerii intreprinderii
  • 59. 2. Fiabilitatea analizei : optica decizionala sau demersul de observare In primul rand indicatiile furnizate de analiza financiara intervin curent in procesele de elaborare , evaluare si control a decizilor de gestiune ,indicatori sau documente sintetice care permit urmarirea si controlul intern al anumitor operatii.
  • 60. Consieratii in sustinerea progresului analizei financiare independente Reamintim faptul ca Bursa de Valori , respectiv schimbul titlurilor are ca principal obiectiv de a permite lichidarea unei investitii pe termen lung in actiuni ale intreprinderilor. Aceasta lichiditate este asigurata prin procesul ofertei si al cererii al trio-ului : cei care economisesc –investitorii - actionari.
  • 61. Constatari asupra analizei financiare  In Franta analiza financiara este concentrata la o multitudine de intermedieri financiari sau in socieati de gestiune cele mai importante.  In alte tari ,si in particular in SUA, analiza financiara a societatilor cotate se dezvolta mai mult alaturi de “buy side” sau in cadrul birourilor specializate ,pe sectoare sau pe valori.  Independenta in analiza financiara este o stare de spirit in permanenta confruntata cu multiple surse de conflicte de interese cu societati cotate.  Finantarea cercetarii directe sau indirecte , de catre investitori nu urmeaza intotdeauna un proces rational si transparent.
  • 62.  In SUA sau Regatul Unit ,regulatorii au luat recent initiative pentru a asigura o sustinere directa a analizei financiare independente , mergand pe planul finantarii prin redristriburi ale amenzilor “acordate” unor borkeri-dealeri,printr- un sistem mai peren de comisioanede curtaj zice “partaje” ce permit o alegere mai deschisa analistilor prin gestionari de active.  In Franta analiza financiara independenta nu beneficiaza,actualmente, de cadrul reglementar sau de mijloacele financiare care sa-i permita dezvoltarea, in timp ce ea ar putea constitui un raspuns la problemele constatate.
  • 63. Recomandari  Stabilirea ,pe plan reglementar, a unei definitii a analizei financiare independente, pornind de la parametri sai juridici, economici si deontologici.  Printr-o lege a securitatii financiare se pot regulariza analistii financiari independenti.  Nevoia de criterii precise poate defini independenta analizei financiare.  Independenta capitalistica in raport cu bancile de afaceri sau societatile de bursa.
  • 64.  Independenta comerciala si financiara in raport cu societatile cotate.  Independenta economica intrinseca.  Independenta de judecata a analistului in raport cu clientii si cu piata.  Inregistrarea directa sau indirecta a analistilor financiari independenti prin intermediul unei adeziuni la o asociatie profesionala agreata.
  • 65.  Conditiile de acces la statutul de analist financiar independent.  Adeziunea la principii deontologice .  Interdictia de a exercita o activitate de consiliere in profitul societatilor cotate acoperite.  Exigente in termrni de competenta ai analistilor.  Transparenta asupra metodelor de analiza.
  • 66.  Conditiile de agrement a asociatiilor profesionale.  Afirmarea principiului egalitatii de acces la informatia financiara la societatile cotate pentru orice analist inregistrat , indiferent daca aceasta este “buy side”,”sell side” sau independent.  Reuniuni cu analisti in cazul conferintelor despre rezultate.  Intalniri cu directia operationala a societatii cotate.
  • 67.  Prezentarile analistilor in momentul unei operatiuni de apel public la economii sau de fuziune achizitie.  Introducerea in bursa.  Cresteri de capital semnificative de catre societatile cotate .  Emisiuni de instrumente de datorie .  Cercetarea finantata de catre gestionarii activelor.
  • 68.  Decupajul comisionului de curtaj si a cheltuielilor de cercetare financiara: comisionul de curtaj cu facturarea partajata  Punerea in opera a unui sistem neutralizat de finantare a cercetarii de catre societatile cotate,mici sau medii, care doresc sa participe la aceasta pe o baza voluntara.  Atribuirea unei functii de arbitraj in caz de conflicte intre analisti si societatile cotate sau societatile de bursa.  O coordonare a regularii acestui subiect la nivel european.
  • 69. Analiza financiara si studiul intreprindeilor in dificultate  Dificultati ale intreprinderilor: manifestari si forme de prezentare.  Contributia analizei financiare la studiul dificultatilor intreprinderii.
  • 70. Dificultati ale intreprinderilor: manifestari si forme de prezentare 1.Notiunea de intreprinderii in dificultate poate da nastere la o definitie simpla si clara: se va considera ca fiind o intreprindere in stare de incetare a platilor, angajata intr-o procedura de redresare judiciara .
  • 71.  Simptomele de vulnerabilitate de aceea pare preferabila orientarea analizei spre identificarea intreprinderilor ce prezinta o fragilitate, o vulnerabilitate particulara . Recurgerea la aceasta notiune de vulnerabilitate permite largirea studiului intreprinderilor in dificultate tinand cont de criteriile analitice mai deschise si care pun mari probleme in amonte, in procesul de degradare a situatiei si a activitatii.
  • 72.  Accountant International Group I.Indicii dificultatilor de trezorerie 1. Relatiile cu furnizorii . 2. Rata de rotatie a stocurilor si a clientilor inferioare normelor sectoriale. 3. Finantarea investitiilor prin datoriile de exploatare . 4. Garantiile acordate. 5. Necesitatea de a practica marje inferioare fata de normele sectoriale . 6. Pierderi de exploatare repetate 7. Agravarea ratei datorii/capitaluri proprii si excedent al datoriilor fata de activul net.
  • 73. II.Indicii dificulatilor in gestiunea intreprinderii 1. Dificultati la nivelul de conducere: unulsau mai multi conducatori au parasit intreprinderea fara ca succesiunea lor sa fi fost pregatita 2. Dificultati la nivelul vanzarilor 3. Dificultati legate de productie 4. Dificultati exceptionale datorate unei catastrofe ce antreneaza pierderi pentru care intreprinderea nu este asigurata
  • 74. Uniunea Eurpeana a Expertilor Contabili 1. Un fond de rulment negativ sau chiar o situatie neta negativa . 2. Importante imprumuturi pe teren scurt au fost pentru a finanta imprumuturile si investitiile nerealizabile rapid. 3. Imprumuturi importante au ajuns la scadenta fara sa apara posiblitati de a reinnoi aceste credite. 4. Imposibilitatea de a regla datoriile cu scadenta normala.
  • 75. 5. Imposibilitatea de a obtine o finantare pentru investitii indispensabile supravietuirii intreprinderii . 6. Survenirea unui eveniment grav ce pune in cauza urmarirea exploatarii (sfarsitul unui contract de franciza , de exemplu). 7. Persistenta unei proaste gestiuni evidente .
  • 76. Cauzele falimentelor intreprinderilor Analiza explicativa a falimentelor intreprinderilor tinde sa puna in evidenta rolul respectiv:  Al factorilor de fragilitate si de erori “interne”.  Al factorilor de mediu.
  • 77. Cele zece cauze ale falimentelor cele mai frecvente  Faliment al clientilor .  Stocuri foarte importante.  Suspendarea concursurilor bancare.  Cheltuieli de personal foarte ridicate .  Deces sau boala a conducatorului.  Proasta contabilitate , ignoranta a preturilor de revenire.  Manevre neloiale.
  • 78.  Expropriere,transfer.  Scaderea conjuncturala a ciferi de afaceri.  Proasta organizare a intreprinderii.  Crestere foarte rapida.  Imbatranire a produsului, eroare de diversificare.  Politica de investitii foarte ambitioasa.  Imbatranire a utilajului de productie .
  • 79. Frecventa numarului de aparitii ale cauzelor de faliment  Cauze pur accidentale .  Modificari de mediu in intreprinderile difcil de prevazut.  Evolutii previzibile ale mediului intreprinderii.  Constrangeri preexistene in mediul intreprinderii, dar care pun probleme importante.  Probleme de gestiune .
  • 80. Formele de manifestare in analiza explicativa a falimentelor  In termeni analitici un asemenea studiu permite o mai buna intelegere a cauzelor acestor falimente, a etapelor si a manifestarilor procesului de degradare a situatiei intreprinderii.  In termeni operationali , este vorba de a justifica si de orienta un ansamblu de interventii corective.  Daca dificultatile fac obiectul al unei detectari precoce , ele pot da nastere la o tratare preventiva.
  • 81. 2. Contributia analizei financiare la studiul dificultatilor intreprinderii  Observatiile precedente au permis de a demonstra ca daca frecventa dificultatilor de origine specific financiara este limitata, toate cauzele de degradare sfarsesc prin a avea un impact asupra performantelor sau asupra situatiei financiare,care are menirea de a se inscrie in demersurile empirice traditionale.
  • 82. Detectarea empirica a riscurilor  Metoda numita “Credit Men” furnizeaza o ilustrare larg cunoscuta. Ea consta in atribuirea catre fiecare intreprindere a unei note globale in care sunt luate in consideratie: 1. Calitatea personalului si a gestiunii sale (pondere: 40%) 2. Situatia si perspectivele economice (20%) 3. Situatia si performantele financiare (40%)
  • 83.  Valoarea ratei Valoarea tip a ratei este stabilita pe o multime de intreprinderi de referinta;va fi vorba de exemplu de mediana observata pentru intreprinderile ce exercita acelasi tip de activitate
  • 84. Metodele statistice:scoring-ul  Principiile de analiza. Un prim efort de dezvoltare bazat pe aplicarea metodelor stastistice consta in punerea in evidenta a unei semnificatii unidimensionale ilustrata de studiul lui William H.Beaver. O semnificatie unidimensionala consta in a clasa un ansamblu de indivizi ce apartin unui esantion si caracterizate prin m variabile ,considerate simultan.
  • 85. Examinarea catorva functii discriminante vor fii efectuata in doi timpi :  Se vor reaminti rezltatele obtinute de primele cercetarii ce au utilizat analiza discriminanta in SUA si Franta  Se vor analiza imediat, intr-un mod mai precis , lucrarile Centralei de Bilanturilor Bancii Frantei si pe cele ale lui J. Conan si M. Holder
  • 86.  Formularile lui E.I.Altman prezentate prima data in 1986 si modificata mai tarziu este elaborata pornind de la testarea unei baterii de 22 de rate pe un esantion ce comporta:33 intreprinderi falimentare in perioada 1946- 1965 si 33 intreprinderi “sanatoase”  Formulari CESA. A testat o baterie de 41 de rate pe un dublu esantion de intreprinderi ale industriei textile ce compara: 36 intreprinderi ce au cunoscut un faliment in perioada 1968- 1969 si 99 intreprinderi “sanatoase”.
  • 87.  Formularile lui Y.Collongues rezulta din utilizarea unei baterii ce comporta la origine 19 rate pe un esantion de IMM-uri respectiv: 35 intreprinderi falimentare si 35 intreprinderi “sanatoase”.  Formularile lui J. Conan si M. Holder corespund functiilor discriminatorii sectoriale prezentate incepand cu 1987. Ele permit de a asocia la un scor observat,o probabilitate de faliment pentru intreprinderile industriale, de comert en- gros, BTP, transport .
  • 88.  Functiile scor ale Bancii Frantei Esantionul utilizat compara trei categorii de intreprinderi urmarite pe perioada 1972- 1980: 1. Intreprinderi falimantare care sunt urmate pe trei ani precedenti de faliment 2. Intreprinderi normale ale caror rate au valori care se indeparteaza foarte putin de media anuala 3. Intreprinderi marginale ale caror rate se indeparteaza sensibil de punctul mediu al unui an
  • 89. Circuitul financiar fundamental Descrierea circuitului financiar conduce la introducerea notiunilor de circuit de investitii ,de exploatare si de finantare. Aceste notiuni, in general permiyente din punct de vedere descriptiv trebuie sa fie interpretate si utilizate prudent . S-a ajuns frecvent,ca in functie de imperativele economice intreprinderile sa fie nevoite sa reduca intr-un mod brutal durata ciclului de investitii.
  • 90. Descrierea circuitului, deciziilor financiare caracteristice domeniului finantelor intreprinderii se poate reprezenta schematic in felul urmator:
  • 91. Decizia de investitii si decizia de finantare  Decizia de investitii cuprinde: Structura portofoliului de active constituit din active imobilizate si active circulante precum si dezinvestitiile.  Decizia de finantare cuprinde diferie decizii:alegerea repartitiei intre capitalurile aduse de catre actionari si creditori, alegerea intre reinvestirea surplusului de lichiditati si distribuirea de dividente, alegerea intre finantarea interna si externa
  • 93. Diferitele categorii de agenti si piata de capitaluri Diferitele categorii de agenti si piata de capitaluri sunt:  actionarii,  conducatorii intreprinderii,  creditorii  statul
  • 94.  Statul intervine in fiscalitate si actiunea asupra ofertei de capitaluri
  • 95. Diferitele cicluri de operati: de investitie, de exploatare, de finantare.  Ciclul de investitii poate fi reprezentat in modul urmator:
  • 96. Ciclul de exploatare poate fi reprezentat in modul urmator:
  • 97. Ciclul de exploatare in cazul unor intreprinderi de servicii reprezentare grafica:
  • 98. Ciclul de exploatare in cazul unor intreprinderi de negociere reprezentare grafica: