Prevenirea comportamentului agresiv la prescolari si scolari popa mihaela , ...Mihaela Popa
Societatea românească, în ultimul deceniu, asistă la manifestări şi forme diferite ale comportamentelor agresive. Acestea au escaladat de mult zona infracţională, patrunzând din ce în ca mai mult în mediile: familial, educaţional, social, profesional, economic, politic şi cultural.
Asistăm practic la o alienare şi manipulare agresivă a populaţiei, îndepartându-ne astfel de la valori, credinţe, norme, idealuri care definesc şi construiesc “normalitatea socială”.
Societatea şi educaţia în dezvoltarea personalităţii umaneMaria ŢUCA
“Educatia depisteaza dispozitiile ereditare, le diferentiaza, le modifica, le grabeste functionarea, le suplimenteaza forta, facand din ele calitati. Totodata influentele mediului neorganizate sunt directionate de educatie, oferindu-le omului in forma pedagogica, pentru a le face durabile si consecvente”. Surdu,
Prevenirea comportamentului agresiv la prescolari si scolari popa mihaela , ...Mihaela Popa
Societatea românească, în ultimul deceniu, asistă la manifestări şi forme diferite ale comportamentelor agresive. Acestea au escaladat de mult zona infracţională, patrunzând din ce în ca mai mult în mediile: familial, educaţional, social, profesional, economic, politic şi cultural.
Asistăm practic la o alienare şi manipulare agresivă a populaţiei, îndepartându-ne astfel de la valori, credinţe, norme, idealuri care definesc şi construiesc “normalitatea socială”.
Societatea şi educaţia în dezvoltarea personalităţii umaneMaria ŢUCA
“Educatia depisteaza dispozitiile ereditare, le diferentiaza, le modifica, le grabeste functionarea, le suplimenteaza forta, facand din ele calitati. Totodata influentele mediului neorganizate sunt directionate de educatie, oferindu-le omului in forma pedagogica, pentru a le face durabile si consecvente”. Surdu,
Comunicare versus conflict_in_relaia_paMihaela Popa
Comunicarea ca proces, liant, amprenta a romanului familial;
Conflictul ca modalitate de adaptare si de regasire a sensului vietii;
instrumente utilizate in ambele procese, ca modalitati de dezvoltare si maturizare personala.
2. 1.CE ESTE DEZVOLTAREA PERSONALĂ?
Proces de schimbări ce se
produc de la concepție
pâna la stadiul terminal.
Scopul –adaptare activă și
creativă la mediul
înconjurător.
Implică niveluri diferite:
biologic psihologic, socio-
cultural, spiritual.
Descoperirea propriilor
resurse interioare si
identificarea soluțiilor în
rezolvarea propriilor
probleme oricare ar fi
acestea.
Din punct de vedere
educațional, DP se
realizeaza pe tot parcursul
vieții in contexte variate
de predare-învățare-
dezvoltare variate:
formale, informale,non-
formale
3. 2. DIMENSIUNILE ‘’LIFE-SPAN DEVELOPMENT’’
DEZVOLTARE
BIOLOGICĂ
• Creșterea și
modificarea
corpului(modificări la
nivelul creierului,
mușchilor, organelor
senzoriale,deprinderi
motrice,mers scris,
nutriție etc.).
DEZVOLTARE
COGNITIVĂ
• Dezvoltarea
procesolor psihice :
senzații, percepții,
gândire, limbaj,
memorie, imaginație,
învățare.
DEZVOLTARE SOCIO-
EMOȚIONALĂ
• Relații cu ceilalți;
• Gestionarea
emoțiilor;
• Impactul cu familia și
societatea.
4. 3. TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALE DUPĂ ERIK ERIKSON
(PUNE ÎN LUMINĂ RELAȚIA ÎNTRE DEZVOLTAREA
PSIHOLOGICĂ A INDIVIDULUI ȘI CONTEXTUL SOCIAL)
Bebelușul
(0-1an)
Copilul mic (1-
3 ani)
Copilăria
timpurie
(3-5 ani)
Copilăria
medie și
târzie(5/6
ani-10 ani)
Adolescen
ța(10-
20ani)
Maturitatea
timpurie(20-
40ani)
Maturitatea
mijlocie(40-
60 ani)
Maturitatea
târzie(peste
60 ani)
Dezv.
sentimentu
lui de
încredere vs
neîncredere
fața de
mamă;
În mediu,
prin
extrapolare.
Se dezvoltă
Sentimentul
autonomiei
personale vs
rușine și
îndoială.
În funcție de
cum își
organizează
mediul, copilul
își dezvoltă
sentimentul
de inițiativă vs
sentimentul
de vinovăție.
În funcție de
performanțe
le obținute la
învățătură,
distingem
silitorul vs
delăsătorul.
Copilul își
dezvoltă
competențe.
Conturarea
identității
vs confuzie
identitară;
Exersează
roluri
diverse.
-se implică și
își asumă
relația de
cuplu;
-e în căutarea
unui job
-oscilant în
ceea ce
privește
cariera(sunt
sau nu pe
drumul cel
bun).
-evoluție și
producție;
-Stagnare
asociată cu
lipsa
satisfacțiilor.
-pensionarea
asociată cu
depresia,
disperarea;
-este
perioada
bilanțului(rea
lizări,
insatisfacții);
Dezintegra
rea/exitus.
5. 4. APLICAȚII ALE TEORRIEI LUI E. ERIKSON, PENTRU
PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI
Programele școlare permit prescolarului
libertatea de explorarea lumii
înconjurătoare;
Asigurarea unor materiale care să –i
stimuleze imaginația;
Apare critica-poate genera anxietate,
frustrare.
Școala elementară
Cadrului didactic îi revine sarcina de a
crea acea atmosferă care să implice
învățarea prin descoperire, provocând
copilul să experimenteze situații care i-ar
putea garanta succesul, prin identificarea
unor soluții multiple.
Provocările adolescenței
Adolescentul e in căutarea propriei
identități (întrebări existențiale) și
personalități ( inteligență, aspirații,
interese, valori, motivație, gândire,
autoexplorare, aspecte privind orientarea
școlară și profesională, hobby-uri, sport,
muzică etc.).
Profesorul- prin examinarea propriei vieți, prin
autoobservare și prin raportare la rolurile pe care le
joacaă din punct de vedere personal, profesional, social,
va reusi sa ajute tinerii în a avea relații autentice, pozitive
cu cei din jurul lor.
La nivel de , va reusi nu numai sa educe, sa disciplineze,
dar si să dezvolte empatia, toleranța,
încrederea,echilibrul emoțional.
Educatorii devotați sunt modele pentru
generațiile viitoare.
OMUL SFINȚEȘTE LOCUL!
6. 5. DEZVOLTAREA PERSONALĂ ÎNCEPE ÎN FAMILIE
Familia,
factor decisiv
de socializare
și educație
pentru copil
Are rol reglator
între
interacțiunea
copilului cu
mediul
Viața în familie este
prima școală a
emoțiilor (copilul
învață sa recunoască
emoțiile și
reacțonează în
consecință0.
Familia este cel dintâi cadru
social
Este prima școală care
pregătește copilul pentru
viață(oferă siguranță liniste,
afecțiune, încredere necesare
pentru dezvoltarea normală a
copilului
Familia are și o funcție
educativă
‘’Familia este cea mai
necesară școala de
omenie.’’
Lipsa educației și a
asistenței familiale
conduce la delincvență și
la privare de
libertate(statisticile
judiciare)
Familia oferă patternuri
comportamentale,
copilul învață prin
imitație/mimetism și
contagiune directă.
Copiii sunt
‘’copii’’reușite sau
mai puțin reușite ale
părinților lor.
Ce văd și ce aud în
casă de la părinți
aceea fac.
Cei 7 ani de acasă,,ca
și lipsa lor,
marchează destinul
fiecărui om.
7. 6. ȘCOALA CONTINUĂ MUNCA PĂRINȚILOR(PĂRINȚI
ARHITECȚI- PROFESORI INGINERI)
Părintele este un educator bun în
condițiile în care dispune de
maturitate emoțională și intelectuală,
acționează responsabil, creativ și
flexibil și receptiv la propriile nevoi
cât și la nevoile copilului.
Copilul, în funcție de nivelul de
înțelegere și particularitățile de
vârsta , devine eroul propriului
destin(își formează priceperi,
deprinderi, competențe,
gândire critică, acționează,
interacționează...are toată
libertatea de a face ceva
pentru el și pentru ceilalți).
Cadrul didactic este înzestrat
cu o anumită cunoaștere și cu
un arsenal de metode și
tehnici, prin intermediul cărora
poate transmite cunoștințe,
valori și norme sociale.
8. 7.MODEL DE ACTIVITATE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
TU NU EȘTI OK
MĂ SUPRAEVALUEZ ȘI ÎL DEVALORIZEZ PE CELĂLALT.
Exemplu
‘’Sunt mai bun decât tine, așa ca las-o baltă’’.
Circumstanțe
Persoane
EU SUNT OK
Mă accept așa cum sunt, îl accept și pe celălalt
‘’Care e problema? Să căutăm împreună cea mai bună soluție!’’
Circumstanțe
Persoane
EU NU SUNT OK
Mă devalorizez și îl devalorizez și pe celălalt.
Exemplu
‘’Nu suntem în stare, mai bine renunțăm.’’
Circumstanțe
Persoane
TU EȘTI OK
Mă devalorizez și îl supraevaluez pe celălalt.
Exemplu
‘’Eu nu știu. Tu ești mai bun decât mine.Descurca-te!’’
Circumstanțe
Persoane
‘’Poziții de viață’’, ca strategie de valorificare
a experienței
‘’Ok-ul Corral’’, al lui Franks Ernst oferă 4
moduri de a vedea relațiile cu sine însuși și
cu ceilalți.
9. SFÂRȘIT
Copiii învață ceea ce trăiesc.
Ei sunt moștenirea
părintească.
Dincolo de ea, ei iși creează în
permanență harta personală.
Apoi cresc și ajung să trăiască
ceea ce au învățat.
(Dorothy Lau Nolte)
10. BIBLIOGRAFIE
• ELENA ANGHEL, PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI PE TOT PARCURSUL VIEȚII, EDITURA FOR YOU, 2011.
• ROBERT D. FRIEDBERG ȘI COLABORTORII, TEHNICI DE TERAPIE COGNITIVĂ PENTRU COPII ȘI
ADOLESCENȚI, EDITURA ASCR, CLUJ- NAPOCA, 2013.
• RICHARD NELSON-JONES, MANUAL DE CONSILIERE, BUCUREȘTI, EDITURA TREI, 2009.
• http://www.despresuflet.ro/forum/workshop-f35/ateliere-de-dezvoltare-personala-pentru-adolescenti-
t3991.html
• https://jurnalspiritual.eu/familia-si-rolul-ei-in-viata-copiilor/