Documentul analizează violența în școli, definind-o ca o încălcare a drepturilor fundamentale și distinge între agresivitate, asociată cu instinctul, și violență, legată de cultură și educație. Se evidențiază forme specifice de violență precum bătăi, agresiune verbală și furturi, mai frecvente în rândul elevilor din clasele mai mici, și se recomandă implementarea unor principii educaționale pentru prevenirea violenței. De asemenea, se discută despre diversele cauze ale violenței școlare, inclusiv situațiile familiale, influența grupului și impactul mass-media.

1. Violenţa în şcoală.
Agresivitate în rândul elevilor

3. Definiţie
Violenţa – este considerată
violarea generală a
drepturilor fiinţei umane:
dreptul la viaţă, la
demnitate, la securitate şi la
integritate fizică şi mentală.

5. • Noţiunea de violenţă este discutată în
relaţie cu cea de agresivitate. Majoritatea
analizelor privilegiază ideea că
agresivitatea ţine mai mult de instinct, în
timp ce violenţa ţine mai mult de cultură,
educaţie, context. Rădăcina latină a
termenului violenţă este „vis”, care
înseamnă “forţă” şi trimite la ideea de
putere, dominaţie, de utilizare a
superiorităţii fizice asupra altuia.

6. Agresivitatea trebuie înţeleasă într-un
context de interacţiune socială care presupune
în mod obligatoriu vătămare. Ea este, deci, o
acţiune vătămătoare, orientată împotriva unui
organism, iar a vătăma înseamnă a traumatiza,
a leza, a distruge, componente care afectează,
enervează şi jignesc.

7. Între elevii care frecventează diferite
niveluri de învăţământ apar forme
specifice de violenţă: bătaie, agresivitate
verbală, furturi etc. Aceste forme de
violenţă sunt menţionate cu pondere mai
ridicată la nivelul şcolilor cu clase I-VIII
(unde diferenţa de vârstă dintre copiii din
clasele mici faţă de cei din clasele finale
este de până la 8 ani), comparativ cu
unităţile de învăţământ post-obligatoriu.

8. În cazul acestor forme de violenţă, cel mai
adesea, copii de vârstă mai mică sunt victimele
elevilor din clasele mai mari.
Alte situaţii de violenţă şcolară fac referire
la conflictele dintre elevii care aparţin unei scoli
şi cei din afara acesteia.

9. Consiliul Europei a recomandat câteva
principii directoare în confruntarea cu
fenomenul violenţei şcolare:
• conceperea prevenirii violenţei ca o
dimensiune centrată pe educaţie în spiritul
civismului
• democratic (toleranţă şi relaţii interculturale,
egalitate între sexe, respectarea drepturilor
omului, gestionarea pacifistă a conflictelor,
valorizarea persoanei, a nonviolenţei );

10. • considerarea tinerilor ca actori şi
parteneri-cheie în orice acţiune
desfăşurată în această direcţie;
• conceperea unor modalităţi de acţiune
înainte ca faptele de violenţă să se
declanşeze, avându-se în vedere
sensibilizarea tuturor actorilor implicati
şi prevenirea timpurie a violenţei;

11. • prevederea unor modalităţi de reacţie
rapide şi echilibrate în cazul declanşării
faptelor de violenţă;
• conştientizarea necesităţii de acţiune la
toţi actorii implicaţi şi întărirea mobilizării
acestora;
• promovarea dezvoltării de schimburi,
dialoguri la toate nivelurile în cadrul
comunităţii;

12. Manifestarea violenţei în şcoală - tendinţe
semnalate la nivel internaţional
• Violenţa fizică – violenţa simbolică
• Violenţa – expresie a intoleranţei
faţă de diferenţele etnice,
religioase, de gen, de statut social
• Multiplicarea violenţei faţă de
profesori
• Creşterea numărului de violenţă
extremă în spaţiul şcolar
• Difuzia mediului proxim şcolii în
spaţiul şcolar

13. Violenţa în şcoala românească –
elemente de context
• Tensiunile sociale asociate perioadelor de
tranziţie – difuzie la nivelul şcolii
• Procesele de schimbare sunt însoţite de
tensiuni
• Democratizarea şcolii - nevoia unor
reevaluări de rol, de statut, de norme şi
valori ale actorilor
• Rolul mass-media în informarea publicului
• Efecte ale mass-media asupra dezvoltării
copiilor

14. VIOLENŢA NAŞTE VIOLENŢA!

15. Actori ai violenţei în şcoală
• Violenţa între elevi
• Manifestări violente ale elevilor faţă de
profesori
• Manifestări violente ale profesorilor faţă de
elevi
• Părinţii – actori ai violenţei în şcoală
• Violenţa în proximitatea şcolii

16. ŞCOALA - UN LOC TOT MAI
VIOLENT

17. Cele mai frecvente forme de violenţă
între elevi
• Loviri – agresiune fizică
• Injurii, jigniri
• Agresiune non verbală
• Atitudini ironice, sarcastice
• Refuzul îndeplinirii sarcinilor
• Ignorarea mesajelor transmise
• Indisciplina
• Absenteismul, fuga de la ore

18. Cele mai frecvente forme de violenţă
între elevi

19. Cele mai frecvente comportamente
neadecvate
ale profesorilor faţă de elevi

20. Cauzele violenţei şcolare Ierarhizare
Mediul familial I
Incapacitatea de a găsi alte forme de
manifestare
II
Lipsa stimei de sine III
Comportamentul agresiv al altora IV
Absenţa unui program riguros V
Programul zilnic/săptămânal încărcat VI
Influenţa mass-media VII
Presiunea grupului VIII
Autocontrolul scăzut IX
Consum de alcool sau droguri X
Supravegherea exagerată din partea
părinţilor/profesorilor
XI
Iubirea neîmplinită XII
Neacceptarea de către colectivul clasei XIII
Comportamentul profesorului XIV

21. Profilul elevului violent: ipostaze posibile
• Eşti al nimănui!
• Descurcă-te cum poţi în viaţă!
• Fie ce-o fi!
• Viaţa este o junglă. În viaţă îţi ajută tare
mult dacă ştii să te baţi.

22. • A lupta contra
violenţei şcolare
înseamnă a ameliora
calitatea relaţiilor şi a
comunicării între toate
persoanele angrenate
în actul educaţional.
Dardel Jaouadi

23. STOP VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ!

24. • Un copil este ca o
sămânţă de floare...
Cât de frumos va creste,
cât de frumos va rodi,
Depinde de grădinarul
care o va îngriji,
De ce pământ şi de câtă
lumină şi apă are,
De cât e de ferită de frig,
de furtună ţi de soare prea
tare.
E atât de plăpândă...
Cum ai putea s-o rupi ori
să o calci în picioare
Când e tot ce va mai
rămâne în urma ta.
(Irina Petrea)