Documentul abordează psihologia educației, concentrându-se pe legile activității psihice și psiho-sociale în rândul școlarilor, precum și pe relațiile dintre comportamentele profesorilor și elevilor. Se discută despre procesul învățării, influențele externe și interne asupra dezvoltării psihice, precum și rolul educației în transmiterea valorilor și cunoștințelor. De asemenea, se subliniază importanța implicării familiei și specificitățile învățării la diferite vârste.

1. PSIHOLOGIA EDUCATIEIPSIHOLOGIA EDUCATIEI
Pentru viitorii profesoriPentru viitorii profesori – cu– cu
speranţa că vor fi şi bunisperanţa că vor fi şi buni
psihologipsihologi

2. TTeme predilecte de cercetare în psihologia educaţieieme predilecte de cercetare în psihologia educaţiei
legile activităţii psihice şi psiho-sociale alegile activităţii psihice şi psiho-sociale a
şcolarilor,şcolarilor,
bazele psihologice ale instruirii şi educăriibazele psihologice ale instruirii şi educării
şcolarilor,şcolarilor,
relaţiile dintre actele comportamentale alerelaţiile dintre actele comportamentale ale
profesorilor şi elevilor şi multitudineaprofesorilor şi elevilor şi multitudinea
variabilelor educaţionale care intervin învariabilelor educaţionale care intervin în
cursul procesului interacţional din şcoalăcursul procesului interacţional din şcoală
(relaţia profesor-elev; studiul grupului(relaţia profesor-elev; studiul grupului
şcolar, integrarea socioprofesională aşcolar, integrarea socioprofesională a
tineretului şcolar”( Zlate, 1987tineretului şcolar”( Zlate, 1987))

3. Arii şi teme de cercetareArii şi teme de cercetare
““TTetrada Instrucţie - Educaţie – Învăţare –etrada Instrucţie - Educaţie – Învăţare –
Dezvoltare” (P.Golu, 2001)Dezvoltare” (P.Golu, 2001)
instrucţiainstrucţia în centrul căreia se află acţiunea deîn centrul căreia se află acţiunea de
predare - proces de informare şi mod depredare - proces de informare şi mod de
relaţionare informaţională a profesorului curelaţionare informaţională a profesorului cu
elevul;elevul;
educaţiaeducaţia - procesele de influenţare, modelare şi- procesele de influenţare, modelare şi
formare a personalităţii umane;formare a personalităţii umane;
învăţareaînvăţarea - dobândirea de experienţă;- dobândirea de experienţă;
dezvoltareadezvoltarea - câştigurile interne, sedimentarea- câştigurile interne, sedimentarea
experienţei în structuri de personalitate stabilăexperienţei în structuri de personalitate stabilă

4. Educaţie:
Procesul prin care societatea transmite
noilor membri valorile, credinţele,
cunoştinţele şi expresiile simbolice
care fac posibilă comunicarea în
societate.

5. Învăţare:
Schimbare relativ permanentă a
comportamentului individului sau a
potenţialului comportamental (sau a
abilităţilor) ca rezultat al experienţei sau
exerciţiului
Schimbare internă inferată pe baza
comportamentului

6. Poate fi comparată cu alt proces
primar care produce schimbări
relativ permanente – maturizarea –
care rezultă din creşterea şi
dezvoltarea biologică
Învăţare:

7. Şcolarizarea:
Predarea şi învăţarea care au loc
într-un cadru formal

8. Dirijarea intenţionată şi
managementul proceselor învăţării
Predarea :

9. Concepte fundamentaleConcepte fundamentale
Activitatea -Activitatea - “ansamblu de mişcări sau de acţiuni“ansamblu de mişcări sau de acţiuni
(eventual interioare, mentale) produse de un(eventual interioare, mentale) produse de un
organism”organism”
ConduitaConduita şişi comportamentul -comportamentul - tipuri detipuri de
comportament: involuntar/voluntar;comportament: involuntar/voluntar;
explicit/implicit; spontan/provocat;explicit/implicit; spontan/provocat;
conformist/creato.conformist/creato.
Activitatea psihică – procese, mecanisme psihice,Activitatea psihică – procese, mecanisme psihice,
funcţii psihicefuncţii psihice
Învăţarea - activitate psihică extrem de complexăÎnvăţarea - activitate psihică extrem de complexă

10. Dezvoltarea psihică, fundament şi obiectiv alDezvoltarea psihică, fundament şi obiectiv al
educaţiei – relaţii cu activitatea de învăţareeducaţiei – relaţii cu activitatea de învăţare
– Raportul ereditate – mediu înRaportul ereditate – mediu în
condiţionarea dezvoltării psihicecondiţionarea dezvoltării psihice
– Stadialitatea dezvoltării psihice – reperStadialitatea dezvoltării psihice – reper
semnificativ pentru optimizareasemnificativ pentru optimizarea
intervenţiei instructiv-educativeintervenţiei instructiv-educative
– Relaţia dezvoltare psihică – învăţareRelaţia dezvoltare psihică – învăţare

11. Activitatea de învăţareActivitatea de învăţare
– Conceptul de învăţare – definiţii, teorii,Conceptul de învăţare – definiţii, teorii,
modele explicativemodele explicative
– Structura psihologică a învăţării:Structura psihologică a învăţării:
mecanisme, legi,mecanisme, legi,
– Implicarea proceselor psihice înImplicarea proceselor psihice în
învăţareînvăţare
– Personalitate şi învăţarePersonalitate şi învăţare

12. Învăţarea academică/ şcolară – concept,Învăţarea academică/ şcolară – concept,
paradigme, particularităţi, management eficientparadigme, particularităţi, management eficient
– Conceptul de învăţareConceptul de învăţare
academică/şcolară, particularităţi înacademică/şcolară, particularităţi în
raport cu alte forme de învăţareraport cu alte forme de învăţare
– Învăţarea autonomă – note definitoriiÎnvăţarea autonomă – note definitorii
– Strategii şi stil de învăţare şi de studiuStrategii şi stil de învăţare şi de studiu

13. Clasa de elevi ca grup social – implicaţii asupraClasa de elevi ca grup social – implicaţii asupra
învăţării academice/şcolareînvăţării academice/şcolare
– Aspecte psihosociale ale clasei deAspecte psihosociale ale clasei de
elevielevi
– Educaţia prin şi pentruEducaţia prin şi pentru
interdependenţă şi colaborare socialăinterdependenţă şi colaborare socială

14. Succes şi eşec în învăţareaSucces şi eşec în învăţarea
şcolarăşcolară
– Factorii reuşitei şcolareFactorii reuşitei şcolare
– Factorii insuccesului şcolarFactorii insuccesului şcolar

15. Provocari pentru psihologia educaProvocari pentru psihologia educaţţieiiei
Elevi cu nevoi speciale de educaElevi cu nevoi speciale de educaţţieie
Elevi cu handicap in dezvoltareElevi cu handicap in dezvoltare
Elevi cu aptitudini specialeElevi cu aptitudini speciale

16. DizabilitDizabilităţăţii îînn îînvnvăţăţareare
Tipuri de dizabilităţi şi incidenţăTipuri de dizabilităţi şi incidenţă
Efecte asupra reuşitei şcolareEfecte asupra reuşitei şcolare

17. Implicarea familieiImplicarea familiei îîn educan educaţţia copiiloria copiilor
Tipuri de familieTipuri de familie
Suportul parental – material,Suportul parental – material,
cognitiv, afectivcognitiv, afectiv
Rele tratamente aplicate copilului –Rele tratamente aplicate copilului –
cauze şi modalităţi de prevenirecauze şi modalităţi de prevenire

18. ÎÎnvnvăţăţarea la varea la vâârsta adultrsta adultăă
AndragogiaAndragogia
Particularităţile învăţării la vârstaParticularităţile învăţării la vârsta
adultăadultă

19. Aptitudine şi competenţă pedagogică.Aptitudine şi competenţă pedagogică. Formarea şiFormarea şi
perfecţionarea continuă a profesorilorperfecţionarea continuă a profesorilor
– Aptitudine şi competenţă didactică –Aptitudine şi competenţă didactică –
analiză psihologicăanaliză psihologică
– Comunicarea educaţionalăComunicarea educaţională

20. Dezvoltarea psihică – fundament şiDezvoltarea psihică – fundament şi
obiectiv al învăţării în şcoalăobiectiv al învăţării în şcoală
Fiinţa umană se transformă, de la naştere,Fiinţa umană se transformă, de la naştere,
pe tot parcursul vieţii, manifestândpe tot parcursul vieţii, manifestând
comportamente din ce în ce maicomportamente din ce în ce mai
diversificate şi mai eficiente în raport cudiversificate şi mai eficiente în raport cu
nevoile sale adaptative.nevoile sale adaptative.
TransformăriTransformări::
dezvoltarea fizică (la nivelul corpului)dezvoltarea fizică (la nivelul corpului);;
dezvoltarea personală (la niveluldezvoltarea personală (la nivelul
personalităţii)personalităţii);;
dezvoltarea socială (la nivelul modalităţilordezvoltarea socială (la nivelul modalităţilor
de interelaţionare cu alţii)de interelaţionare cu alţii)..

21. Raportul ereditate - mediu înRaportul ereditate - mediu în
condiţionarea dezvoltării psihicecondiţionarea dezvoltării psihice
Nativismul şi constructivismul – ereditateaNativismul şi constructivismul – ereditatea
şi educaţiaşi educaţia
Genotipul - “Ansamblu de caractereGenotipul - “Ansamblu de caractere
transmise de către genele aduse de celuleletransmise de către genele aduse de celulele
germinale (determinante ale caracterelorgerminale (determinante ale caracterelor
ereditare) în afară de orice influenţă aereditare) în afară de orice influenţă a
mediului”mediului”
ParatipulParatipul - “ansamblu de caractere ale unui- “ansamblu de caractere ale unui
organism care nu depind de transmitereaorganism care nu depind de transmiterea
ereditară ci sunt datorate acţiunii mediuluiereditară ci sunt datorate acţiunii mediului
şi istoriei proprii acelui organism”şi istoriei proprii acelui organism”

22. Stadialitatea dezvoltării psihiceStadialitatea dezvoltării psihice
Stadiile dezvoltării psihice exprimăStadiile dezvoltării psihice exprimă
niveluri diferite de adaptareniveluri diferite de adaptare
psihică care se pot demarca dupăpsihică care se pot demarca după
următoarele criterii:următoarele criterii:
tipul fundamental de activitate;tipul fundamental de activitate;
tipul de relaţii specifice în care setipul de relaţii specifice în care se
angajează individul;angajează individul;
tipuri de tensiuni şi consumuri detipuri de tensiuni şi consumuri de
energie.energie.

23. Criterii după care se apreciazăCriterii după care se apreciază
dezvoltarea psihicădezvoltarea psihică
1. Tipul fundamental de activitate1. Tipul fundamental de activitate
(jocul, învăţarea, munca):(jocul, învăţarea, munca):
Copilărie - joculCopilărie - jocul
Adolescenţă – învăţareaAdolescenţă – învăţarea
Vârsta adultă – muncaVârsta adultă – munca
2. Tipul de relaţii specifice în care se2. Tipul de relaţii specifice în care se
angajează individul:angajează individul:
Copilăria - tutelate,Copilăria - tutelate,
Adolescenţi, adulţi - netutelateAdolescenţi, adulţi - netutelate
(independente)(independente)

24. 3. Tipul de tensiune psihică sau contradicţie
internă dominantă
Situaţii generatoare de tensiune dominante într-un stadiu sau altul
(U.Şchiopu):
cerinţele familiale şi şcolare şi posibilităţile copilului de a răspunde la
ele;
cerinţele interne, subiective ale copilului şi posibilităţile grupului de a
răspunde la ele;
între diferitele laturi ale personalităţii copilului (temperament şi aptitudini
la vârste mici; temperament şi caracter la vârste mai mari)
între structurile psihice vechi şi structurile noi ale elevului (între
motivaţia extrinsecă din copilărie şi motivaţia intrinsecă pentru studiu în
adolescenţă);
între structurile psihice conştiente, subconştiente şi inconştiente (între
afect şi raţiune)

25. STADIILE DEZVOLTĂRII COGNITIVE
(Jean Piaget)
Stadiul inteligenţei senzoriomotorii (0-2 ani)
 De la acţiuni reflexe la activităţi orientate de scop
 Permanenţa obiectului
 Acomodarea este mai accentuată decât asimilarea
Stadiul preoperaţional (2-7 ani)
 Abilitatea de a gândi în simboluri
 Abilitatea de a opera logic într-o singură direcţie
 Comunicare verbală
 Este posibilă schematizarea obiectelor în desen
 Dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt – egocentrism
Stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani)
 Capacitatea de a rezolva logic probleme concrete prin manipularea directă a
obiectelor
 Surprinderea invarianţei
 Înţelegerea legii conservării
 Capacitatea de a clasifica şi seria
 Înţelegerea reversibilităţii
Stadiul operaţiilor formale (11 ani – adult)
 Capacitatea de a rezolva probleme abstracte
 Raţionamentul ipotetico-deductiv
 Preocupări privind probleme sociale şi de identitate

26. STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALE
Erik Erikson
1.Încredere/ neîncredere(naştere – 18 luni) - Eveniment: hrănirea
 Dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere în mediu (faţă de cel care
îngrijeşte copilul) – funcţie de modul în care este îngrijit
2.Autonomie/ Nesiguranţă (ruşine) (1,6 – 3 ani) - Eveniment: controlul propriului
corp
 Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau îndoielii (ruşinii), al
încrederii în sine, în funcţie de nivelul abilităţilor de autoservire, de reuşita
autocontrolului sfincterian şi al mişcărilor
3. Iniţiativă/vinovăţie (culpabilitate)(3-6 ani) - Eveniment: independenţa
 Dezvoltarea spiritului de iniţiativă sau vinovăţie în funcţie modul în care reuşeşte
organizarea spaţiului personal
4. Competenţă (spirit întreprinzător)/Inferioritate 6-12 ani) - Eveniment: şcoala
 Dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei în funcţie de succesul
în activitate
5. Identitate/confuzie de roluri (adolescenţă) - Eveniment: relaţiile cu cei de-o seamă
 Conturarea identităţii prin exersarea de roluri specifice ocupaţiilor, genului,
politice sau confuzie de roluri
6.Tinereţe (intimitate/ izolare); 7. Maturitate (generativitate/ stagnare); 8. Adult
(integritatea eului /Disperare)

27. Dezvoltarea vorbirii şi limbajului - Vâgotsky
1. De la naştere la 2 ani - stadiul primitiv sau natural:
 semnalele vocale nu sunt utilizate regulat,
 răspunsurile sunt emoţionale,
 cuvintele se învăţă prin condiţionare,
 sunt reţinute imaginile mentale ale experienţei actuale;
2. După 2 ani - stadiul psihismului naiv:
 sunt utilizate cuvinte pentru obiecte dar
 nu este înţeleasă încă funcţia simbolică a limbajului şi nici logica relaţiilor exprimate de
formele gramaticale utilizate;
 se recurge la diferite semne externe pentru reactualizarea lor doar dacă semnul este o
reprezentare directă a sarcinii mnezice;
3. Stadiul egocentric
 utilizarea semnelor externe ca ajutoare pentru desemnarea unor fapte de natură internă,
subiectivă.
 Vorbirea este egocentrică, acompaniază acţiunea, apoi controlează şi planifică
comportamentul.
4. Stadiul interiorizării (ingrowth):
 semnele externe sunt transformate în semne interne autogenerate,
 se dezvoltă limbajul intern care devine baza gândirii copilului acesta dezvoltându-şi
mnemotehnici şi conexiuni logice care mediază reamintirea.

28. STADIILE DEZVOLTĂRII MORALE
Jean Piaget
Prima etapă (până la 7/8 ani)
“Morala eteronomiei şi responsabilităţii obiective”
 Autoritatea primează faţă de justiţie
 Gândirea morală ascultă de principiile rezultate din respectul
unilateral
A doua etapă (8 – 11 ani)
“Morala egalitarismului progresiv”
 Primatul egalităţii faţă de autoritate, nu mai sunt acceptate cu
docilitate sancţiunile adultului
 Copilul ascultă nu doar de ordinele adultului ci şi de regula în
sine generalizată şi aplicată original
A treia etapă (începe la 11/12 ani)
“Autonomia morală”
 Comportare bazată pe respectarea riguros reciprocă a
drepturilor şi datoriilor
 Drepturile egale sunt concepute în raport cu situaţia particulară
a fiecărui individ

29. STADIILE DEZVOLTĂRII MORALE
L.Kohlberg
Nivelul preconvenţional al judecăţii
morale(Copilăria mijlocie)
Judecată bazată pe nevoi personale şi pe regulile
altora
 Stadiul 2, al scopului şi schimbului instrumental
individual (hedonismului instrumental naiv): binele şi
răul sunt evaluate după nevoile personale: este bine
ceea ce aduce avantaje; rău este ceea ce nu aduce
beneficii; orientarea se face în direcţia obţinerii
recompensei;
 Stadiul 1, al pedepsei şi supunerii: regulile sunt
respectate pentru a evita sancţiunea (binele şi răul
sunt evaluate după consecinţele fizice ale acţiunii:
este bine ceea ce este recompensat; rău - ceea ce
este pedepsit)

30. Nivelul convenţional al judecăţii morale
(13 –16 ani)
Judecată bazată pe aprobările
celorlalţi, pe aşteptările familiei,
valorile şi legile comunităţii
Stadiul 4, al sistemului social şi al
conştiinţei (moralitatea ordinii şi datoriei):
orientare spre lege şi ordine; autoritatea
trebuie respectată şi ordinea socială
menţinută
Stadiul 3, al conformităţii reciproc
interpersonale (moralitatea bunelor
relaţii): binele şi răul sunt apreciate după
cum acţiunile produc plăcere şi după
cum sunt apreciate de alţii (a fi bun/rău)

31. Nivelul postconvenţional al judecăţii morale
(16-20 ani)
Judecată bazată pe concepte abstracte
Stadiul 6, al principiilor etice universale:
binele şi răul sunt probleme ale conştiinţei
individuale şi implică o serie de concepte
abstracte ca justiţia, demnitatea umană şi
egalitatea;
Stadiul 5, al drepturilor prioritare şi al
contractului social: binele este apreciat
după ceea ce socialul stabileşte ca
standarde ale drepturilor individuale

32. FELI CI TĂRI
• MULTUMESC
• NE întâlnim LA PRELEGEREA
VIITOARE