1. Atelier pentru specialiştiiă- psihologi din cadrul Serviciilor
raionale/municipaleădeăasisten ăpsihopedagogic
08 decembrie, 2015
Comportamentul agresiv
MINISTERULăEDUCA IEIă
AL REPUBLICII MOLDOVA
CENTRUL REPUBLICAN
DEăASISTENȚ ă
PSIHOPEDAGOGIC
Tatiana Lungu, psiholog, CRAP
2. CE ESTE COMPORTAMENTUL
PROBLEMATIC?
• Nu corespunde aşteptărilor adultului
(părinte, cadru didactic).
• Afectează negativ dezvoltarea şi
menţinerea legăturilor sociale.
• Pune copilul în pericol.
3. Piramidaătrebuin eloră
Abraham Maslow
• Nevoia de supravie uire (mâncarea, băutura, somnul,
eliminarea reziduurilor, respiraţia).
• Nevoia de siguran (să fie protejat, recunoscut, iubit, să
poată iubi, să poată fi înţeles, să se poată exprima şi, mai ales,
să fie ascultat cu adevărat).
• Nevoia de socializare şi de a aparţine unei familii, unui
mediu, unei etnii, unui ansamblu de credinţe.
• Nevoia de recunoaştere şi de participare (să fie implicat, să
coopereze, să facă singur ceva, creativitatea).
• Nevoia de diferen iere: “Sunt unic şi tot ceea ce simt îmi
aparţine”.
4. • Nevoia de a evolua: “Ceea ce este bun pentru
mine la un moment dat, poate să se dovedească
mai apoi insuficient” Această nevoie este o
completare a celei de diferenţiere.
• Nevoia de actualizare, de individualizare:
“Trăiesc în plin prezent, chiar dacă sunt deşirat de
trecutul meu şi neliniştit de viitorul meu”.
• Nevoia de armonizare, de reîntregire: “Dincolo
de conflictele mele, de rezistenţele mele, de
contradicţiile mele, trebuie să fiu în acord cu
diferitele mele părţi, trebuie să mă simt întreg.
Simt nevoia unei axe centrale”.
5. COMPORTAMENTE SI NEVOI
Cele mai frecvente nevoi pentru a căror satisfacere
apar comportamente problematice la elevi sunt:
Atenţia adultului
Recunoaştere din partea colegilor
Confort emoţional
Siguranţă (securizare)
6. COMPORTAMENTE SI NEVOI
NEVOIA COMPORTAMENTE
PROBLEMATICE
COMPORTAMENTE
DEZIRABILE
1…..
2….
3….
4….
Un comportament problematic sa va men ineăatîtaătimp cîtă ÎN SPATELE LUI SE
ASCUNDE O NEVOIE, indiferent de sanc iunileăcare îiăsunt aplicate.
7. Defini iiăAgresivitatea
Agresiunea - orice comportament, care
conţine ameninţări sau care provoacă daune
altor persoane (Buss (1961))
Cercetătorii, Berkowitz 1974, 1981; Feshbach,
1970, considera, pentru ca o acţine sau alta să
fie calificată ca agresivitate, ele trebuie să
conţină intenţia de a ofensa, de a jigni şi nu pur
şi simplu să aducă la alte consecinţe.
8. Agresivitatea – este...
Orice formă de comportament orientată în
sens distructiv, în vederea producerii unor
daune fie ele materiale, moral-psihologice sau
mixte, altei fiinţe vii care nu-şi doreşte o
asemenea atitudine.
9. Factoriiăceăgenereaz ăagresivitatea
• Predispozi ii naturale (probleme de ordin neuro-
fiziologic, disfuncţii psihice, aspiraţii socio-
culturale, să fii la rîndul tău victimă).
• Predictori timpurii ale comportamentului violent
(copilul -victimă a unor abuzuri, comportamentul
violent faţă de animale, piromanie, comportament
excentric).
• Factori de circumstanţă (întreruperea unui tratament
medicamentos, prezenţa unor potenţiale victime,
permisivitatea folosirii unor arme în special a
armelor de foc)
10. • Factori familiali ( lipsa unor deprinderi de educaţie
din partea părinţilor, disciplina dură, o supraveghere
severă, reacţii afective reci şi neimplicarea din partea
părinţilor faţă de copii, evenimente extreme.
• Factori sociali (influenţele familiale şi culturale,
traficul de droguri, influenţa grupului, a culturii,
tradiţiei, prezentarea de către societate a unor modele
prin intermediul mass-mediei, structura şcolară
inadecvată-orar supraîncărcat, program neadecvat la
cerinţele elevilor etc.)
• Condi ii favorizate (aglomeraţia, zgomotul ridicat,
poluarea sonoră, plictiseala, recompensarea pentru
agresivitate, cadre didactice necalificate)
11. Profilul copilului agresiv
• Crize de furie intense
• Certuri frecvente cu adulţii
• Enervarea intenţionată a altor persoane
• Opoziţie faţă de regulile şi indicaţiile
adulţilor
• Învinovăţirea altor persoane pentru propriile
greşeli;
• Se simte jignit foarte uşor şi este iritabil, se
enervează uşor.
• Este frecvent răutăcios şi are gânduri de
răzbunare;
• Îi ameninţă sau îi intimidează pe ceilalţi.
12. • Iniţiază frecvent bătăi.
• Foloseşte obiecte pentru a provoca răni fizice grave
altor persoane (de exemplu pietre, sticle sparte, cuţite).
• Chinuie alte persoane, de exemplu copii mai mici
sau animale.
• Distruge intenţionat proprietatea altora.
• Fură (de exemplu furt din magazine) sau le ia colegilor
lucrurile.
• Iese în afara casei peste noapte fără permisiunea părinţilor
(de exemplu doarme la un prieten deşi i se interzice acest
lucru).
• Chiuleşte frecvent de la şcoală.
13. Caracteristici ale
comportamentului agresiv
• un comportament sfidator, ostil, care se repeta des, fata de
tine, colegi sau chiar persoanele care il ingrijesc la
gradinita/ scoala.
• isi pierde cumpatul foarte usor
• se cearta continuu cu adultii
• se implica deliberat in actiuni care stie ca deranjeaza pe
ceilalti
• da vina pe cei din jur
• se arata enervat sau mereu sensibil
• este mai mereu furios, suparat
• este dusmanos, razbunator
14. Consecin eleăcomportamentuluiăagresiv
• Performanţe şcolare scăzute.
• Eşec şcolar, suspendare, excludere sau părăsirea voluntară a şcolii.
• Asumarea violenţei ca formă acceptabilă de rezolvare a problemelor/
Conflictelor.
• Efort suplimentar din partea profesorilor şi administraţiei pentru gestionarea
problemelor de disciplină (comportamentele disruptive de la clasă şi agresive
din pauză necesită atenţie şi supraveghere suplimentară), ceea ce duce la
scăderea eficienţei predării şi limitarea oportunităţilor de învăţare pentru
ceilalţi elevi.
• Imagine negativă din partea colegilor şi a profesorilor.
• Marginalizarea elevului.
• Sentimente de izolare şi singurătate.
• Consum de alcool, droguri.
• Acte de delincvenţă în adolescenţă.
• Criminalitate şi psihopatologie la vârsta adultă.
15. PLANăDEăAC IUNEăÎNă
SOLU IONAREAăPROBLEMEI
3. Stabilirea
resurselor şi
elaborarea
planului de
acţiune
1.
Identificarea
problemei
2.
Evaluarea
problemei
4.
Implementare
a planului de
acţiune
16. PLANăDEăAC IUNI
Planul de acţiuni include:
• activităţi, ce vor fi întreprinse întru
soluţionarea problemei (ce?);
• mijloace, modalităţi de aplicare a acţiunilor
(cum?);
• beneficiarii (pentru cine?);
• termenii, perioada de aplicare a acţiunilor
(până când?).
18. Comportamentele problematice ale
copiluluiăşiămanagementulăacestora
1.Realizeze o list cu comportamentele
problematice ale copilului;
• Cînd apare un comportament problematic?
• Unde apare comportamentul/în ce context?
• Cine se află în prezenţa copilului?
• Care este reacţia adulţilor?
• Cînd nu apare comportamentul?
19. 2. Cum se manifest comportamentul?
Pentru fiecare comportament în parte, să
noteze: frecven a comportamentului
(de câte ori apare într-un interval de
timp), intensitatea comportamentului
(pe o scală de la 1 la 10), durata
comportamentului şi laten a (la ce
interval de timp a apărut comportamentul
după apariţia stimulului.
20. activator).
3.Identifice cauza comportamentului - este un
comportament normal pentru stadiul de
dezvoltare al copilului, este un comportament
rezultat al temperamentului, este un
comportament rezultat al reactivităţii
emoţionale sau este un comportament rezultat în
urma unor abilităţi insuficient învăţate şi
exersate.
21. 4.Identifice propriile reac ii emo ionale şi
convingeri cu privire la acele comportamente.
să facă distincţia dintre convingeri realiste (ex.
“este prea activ pentru că este obosit”) şi
convingerile nerealiste sau problematice (ex. “iar
vrea să mă enerveze, copilul ăsta e rău”).
5.Aplice modelul ABC pentru unul sau două
comportamente problematice ca exerciţiu de
modificare comportamentală.
6.Exerseze aplicarea metodelor adecvate de
discplinare pentru unul sau două comportamente.
22. Planădeăac iune.ăPaşiărelevan iăînăsolu ionareaăproblemei.
O evaluare prin cooperare
Participan i:ăprofesorul, CDS, terapeuţi, psihologul şcolii,
directorul, preşedintele CMI, părintele, elevul.
1.Întrunireăregulat ăîntreăCadruădidacticăşiăp rinteăpe parcursul
anului de studii (Ce dificultate există la moment, ce este deosebit?
Care este cea mai importantă problemă? Care sunt motivele pentru
această dificultate? Ce pot face cei implicaţi pentru îmbunătăţirea
situaţiei? Pe ce puncte forte se poate construi?)
2.Descriereăsuccint ăaăsitua ieiăcurenteădin pespectiva fiecăruia
(Care este cea mai importantă problemă? Poate că e important să se
menţioneze şi sentimentele elevului.
3.ăPaşiădeăac iuneăconcre iăpentru fiecare actor implicat în acest
proces.
23. Strategiiăşiăinterven iiăutileă
Sunt importante atât identificarea cât şi intervenţia precoce.
Stabilirea clară a regulilor şi aplicarea lor.
Antrenarea copilului în activităţi care să permită afirmarea sa.
Stimularea şi încurajarea comportamentelor adecvate, includerea
elevului în activităţile extraşcolare (activitati sportive, centre de
pictură) .
Motivaţia pozitivă (formulări de tipul: „dacă vei realiza ... vei
obţine ....”).
Învăţaţi-l să devină empatic (să se pună în locul celui agresat).
Recompensaţi cel mai mic progres în evoluţia pozitivă a
comportamentului.
24. Recomand riăînălucrulăcuăcopiiăcuă
comportament agresiv
1. Modificarea mediului înconjurător.
2. Folosirea unui limbaj pozitiv.
3. Copilul trebuie luat în serios.
4. Copilul trebuie ajutat să-şi
exteriorizeze emoţiile şi
preocupările.
5. Trebuie luate măsuri din timp.
25. Reducerea comportamentului agresiv
1. Observarea comportamentului elevului
2. Operaţionalizarea comportamentului agresiv (etichetă lingvistică ce
desemnează o clasă de comportamente)
3. Monitorizarea şi înregistrarea obiectivă a datelor
4. Analiza funcţională a comportamentelor înregistrate
5. Construirea ipotezei de lucru pentru modificarea comportamentală
6. Selectarea tehnicilor de modificare comportamentală.
7. Implementarea planului de intervenţie.
8. Monitorizarea continuă a comportamentelor pentru verificarea
validităţii ipotezei de lucru şi evaluarea planului de intervenţie (ex.
dacă comportamentele agresive urmărite se menţin, scad sau cresc
ca frecvenţă în timpul intervenţiei, comportamentele alternative
prosociale cresc ca frecvenţă de apariţie).