Download to read offline
Uploaded bydaniela0i
curs parinti formare Dobroestiactivitati
Documentul prezintă un program destinat părinților pentru îmbunătățirea relației cu copiii prin metode de autocunoaștere, comunicare și soluționarea conflictelor. Activitățile includ sesiuni de învățare teoretică și aplicații practice, precum stilurile de învățare și disciplina pozitivă. De asemenea, se discută despre dezvoltarea stimei de sine și importanța comunicării eficiente între părinți și copii.
curs parinti formare Dobroestiactivitati
- 1. Dragi părinţi, bine aţivenit! Ploiesti 3 iunie 2010
- 2. Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti JudeţulIlfov Florentina Marcinschi Obiective propuse… • Dezvoltarea unor abilităţi şi atitudini necesare îmbunătăţirii relaţiei părinţi-copii • Experimentarea unor metode şi tehnici de autocunoaştere, comunicare, rezolvare de conflicte, consilierea carierei etc., bune practici ce funcţionează în educaţia pozitivă a părinţilor • Dezvoltarea serviciilor pentru şi prin implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii • Formarea părinţilor resursă pe diferite teme • Amenajarea şi funcţionarea centrului pentru părinţi • Dezvoltarea echipei de lucru a părinţilor
- 3. Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti JudeţulIlfov Florentina Marcinschi Vineri 6 iulie 2007/ 7 ore Sâmbătă 7 iulie 2007/ 7 ore Duminică 8 iulie 2007/ 6 ore S1: 8.00-10.00 Bun venit! Prezentarea proiectului. Exerciţii de prezentare a participanţilor S4: 8.00-10.00 Rezolvarea conflictelor părinţi- copii. Precizări teoretice. Aplicaţii S7: 8.00-10.00 Cum învăţăm eficient? Stiluri de învăţare. Precizări teoretice. Aplicaţii Pauză de cafea 10.00-10.30 Pauză de cafea 10.00-10.30 Pauză de cafea 10.00-10.30 S2: 10.30-12.00 Autocunoaştere şi încredere în sine. Aplicaţii S5: 10.30-12.00 Disciplina pozitivă. Precizări teoretice. Aplicaţii S8: 10.30-12.00 Managementul stresului. Managementul timpului. Cum ne petrecem timpul liber? Aplicaţii Pauză de prânz 12.00-13.00 Pauză de prânz 12.00-13.00 Pauză de prânz 12.00-13.00 S3: 13.00-15.00 Comunicarea părinţi-copii. Precizări teoretice. Aplicaţii S6: 13.00-15.00 Luarea deciziilor în carieră. Precizări teoretice. Aplicaţii S9: 13.00-14.00 Stil de viaţă sănătos. Precizări teoretice. Aplicaţii Evaluarea zilei Evaluarea zilei Concluzii. Evaluare finală Agenda de lucru
- 4. Diploma pentru părinte… FlorentinaMarcinschi Cea mai mare realizare din viaţa mea... Cea mai importantă decizie pe care am luat-o... Cel mai important eveniment din viaţa mea... Cele mai importante persoane din viaţa mea... Cel mai important lucru pe care l-am învăţat în viaţă... Cel mai important obiectiv pentru viitor…
- 5. Margareta… Florentina Marcinschi Rădăcină: 1cuvânt pentru definirea relaţiei părinte-copil Tulpină: 1 caracteristică personală Frunze: ultimul succes 1 obiectiv pentru viitor Floarea: 3 calităţi ale copiilor, 2 caracteristici de îmbunătăţit Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov
- 6. Analiza SWOT … FlorentinaMarcinschi Puncte tari / Calităţi Puncte slabe / limite •... •... •... •... Oportunităţi / perspective Ameninţări / pericole •... •... •... •... Sunt RESURSE! Sunt ŢINTE STRATEGICE! Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov
- 7. Exerciţiile de prezentarepersonală Florentina Marcinschi • Metode de “vizualizare” a sinelui (lipite în bucătărie, în camera copiilor) • Implică autocunoaştere şi intercunoaştere • Pun în evidenţă strategia de organizare interioară a individului • Oferă posibilitatea de cooperare între participanţi • Sunt un procedeu activator • Au ca rezultat un produse concrete (de exemplu: hărţile) • Ajută participanţii să obţină o imagine clară • Pun în evidenţă modelele care ne influenţează • Identifică obstacolele, punctele tari, resursele personale, valorile şi credinţele etc. • Permit reflecţii critice Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov
- 8. Autocunoaşterea • Cunoaşterea şidescoperirea propriei persoane • Acceptarea de sine • Formarea imaginii de sine • Dezvoltarea încrederii în sine • “Km 0” în dezvoltarea personală şi profesională • “Fiecare persoană este valoroasă în sine.” (Carl Rogers, Abraham Maslow, apud Adriana Băban, 2001) • Familia şi şcoala, mediile cele mai importante, dar şi comunitatea Florentina Marcinschi
- 9. Imaginea de sine •este suma percepţiilor despre calităţile, aptitudinile, deprinderile, abilităţile, atitudinile, comportamentele, resursele personale, modul în care gândeşti şi simţi (corect şi realist) faţă de calităţile şi defectele tale • se referă la: cine sunt eu (ce cred despre mine, cum mă văd eu, ce pot să fac eu ) + ce cred alţii despre mine • orientează comportamentul social • nu evidenţiază întotdeauna realitatea • cuprinde Eul real/Eul actual (fizic, cognitiv, emoţional, social, spiritual), Eul viitor/Eul posibil, Eul ideal Florentina Marcinschi
- 10. Stima de sine •Este atitudinea de bază în legătură directă cu imaginea de sine, importantă pentru toţi: copii sau adulţi. • Este abilitatea de a simţi şi a gândi pozitiv despre tine. • Presupune autoevaluare în raport cu ceea ce credem despre noi şi ceea ce cred alţii despre noi • Ajută la “scoaterea la suprafaţă” a ceea ce este mai bun în tine sau în ceilalţi. • Este de dorit să fie constantă, să nu fie influenţată de succesele şi eşecurile din viaţă. • O stimă de sine pozitivă dezvoltă capacitatea de a lua decizii responsabile şi de a iniţia şi menţine relaţii sănătoase cu ceilalţi, de a avea succes! • Experienţele din timpul copilăriei au un rol esenţial în dezvoltarea imaginii de sine. Astfel, succesele şi eşecurile din copilărie precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea contribuie la imaginea pe care o va avea viitorul adult despre el. (A. Băban, 2001) • Poţi să lucrezi permanent asupra stimei de sine. Vei dobândi stima de sine dacă vei învăţa să te placi, să descoperi şi să-ti apreciezi punctele tari. Dacă faci acest efort, acesta va fi apreciat de ceilalţi, iar tu poţi fi mândru de tine. Dacă nu ai stimă de sine, nu vei fi capabil să-i faci pe alţii să aibă stimă de sine. • Relaţia părinţi-copii este esenţială pentru formarea stimei de sine. Florentina Marcinschi
- 11. Anotimpurile … Primăvara: Portretulpersoanei cu stimă de sine negativă Vara: Portretul persoanei cu stimă de sine pozitivă Toamna: Consecinţele stimei de sine negative Iarna: Modalităţi de dezvoltarea stimei de sine Florentina Marcinschi
- 12. Persoanele cu stimăde sine pozitivă… • se implică în asumarea responsabilităţilor (“Sunt capabil să fac această activitate.”) • sunt independenţi (“Pot să mă descurc şi singur”) • se bucură de reuşitele lor (“Sunt mândru de mine că…”, Îmi place de mine pentru că…! Sunt important pentru că…!) • preferă şi realizează uşor cerinţele noi, sunt creativi (“Cred că o să-mi iasă asta… Am încredere că pot rezolva sarcinile date, voi reuşi…”) • au interes pentru noi provocări, au încredere în viitor, nu le este teamă • îşi exprimă cu uşurinţă emoţiile pozitive şi negative (“Îmi place starea pe care o trăiesc…, Mă simt bine aşa cum sunt…, Sunt trist/vesel…) • au încredere în sine şi în părinţii/ copiii lor • oferă ajutor şi sprijin celorlalţi • manifestă optimism, fericire, îi inspiră pe cei din jur, trăiesc din plin • au sentimentul succesului, reprezintă “ceva” pentru ei/părinţii/copiii/colegii lor • dovedesc energie, obţin rezultate bune şi performanţe înalte • văd şi folosesc posibilităţile şi oportunităţile ce li se oferă sau şi le creează Florentina Marcinschi
- 13. Florentina Marcinschi • suntnemulţumiţi de felul lor de a fi, de activităţile lor (“Nu sunt bun de nimic... Nu am nici o calitate!”) • evită să se implice în sarcini noi (“Nu voi fi în stare să fac asta. Nu ştiu cum să rezolv problema. Nu pot să învăţ. Nu iau examenul. Nu mai pot să muncesc pentru voi.”) • se simt excluşi, nevaloroşi şi lipsiţi de iubire (“Nimeni nu mă place… Sunt antipatic, plictisitor. Nimeni nu-mi cere părerea!”) • îi blamează pe ceilalţi pentru eşecurile lor (“Profesorul este de vină pentru nereuşita copilului meu.” “Nu merita, dar a ţinut şeful cu el, l-a favorizat, faţă de mine.”) • pretind că sunt indiferenţi emoţional, că nu le pasă (“Nu mă interesează că nu am luat examenul, oricum nu-mi plăcea la liceul acela…”) • nu pot tolera un nivel mediu de frustrare (“Nu voi fi în stare să vorbesc cu mama la telefon, nu am văzut-o de atâta timp, este în Italia…”) • sunt uşor influenţabili (“Şefii mei cred că nu voi creşte numărul de turişti care vor veni în anul acesta în România”) • nu reuşesc să rezolve conflicte (“Nu voi fi în stare să vorbesc cu profesorii, ştiu că am copiat, nu mă înţeleg cu copilul meu, nu ştiu să negociez cu colegul/colega”) • au încredere mai mult în părerile celorlalţi •manifestă vulnerabilitate la afirmaţiile celor din jur, fiind influenţabili în deciziile viitoare (“Mi-a spus X că ai lipsit de la şcoală astăzi.”) • nu îşi asumă responsabilităţi (consum cu risc, încălcarea drepturilor copiilor, abuzuri) Persoanele cu stimă de sine scăzută…
- 14. Consecinţele stimei desine negative… Florentina Marcinschi • au un nivel scăzut al energiei şi al performanţelor • au probleme emoţionale: depresie, anxietate • dezvoltă probleme de comportament: agresivitate, violenţă/ izolare, însingurare, inadecvare • simt frustrare şi dezamăgire, rivalitate şi neîncredere • nu le place să lucreze în echipă • trăiesc sentimentul de vinovăţie • au teamă de viitor • văd probleme peste tot • “conflictualizează” relaţiile cu alte persoane • dezvoltă o imagine corporală negativă, tulburări alimentare • sunt vulnerabili la consumul cu risc • pot manifesta tentative de suicid
- 15. Modalităţi de dezvoltareastimei de sine… Florentina Marcinschi • Dezvoltarea propriilor valori şi a resurselor personale • Stabilirea de obiective realiste (specifice, simple, clare, precizate, măsurabile, planificate în timp dezvoltă sentimentul de competenţă) • Dezvoltarea unor pasiuni, hobby-uri (sursă sigură şi mai uşor de realizat de întăriri pozitive) • Participarea la activităţi de autocunoaştere şi dezvoltare personală (talente, interese, abilităţi, potenţial) • Dezvoltarea inteligenţei emoţionale şi cunoaşterea propriului stil de învăţare • Dezvoltarea responsabilităţii prin exersarea alegerilor • Focalizarea pe încurajări, feedback pozitiv, aprecieri, respect, atenţie pozitivă • Stabilirea unor expectanţe adecvate •Crearea unui mediu pozitiv de învăţare
- 16. Lista lui “NU” saudeprinderi de gândire negativă … • Suprageneralizarea • Etichetarea • Filtrarea • Gândirea polarizată • Autoînvinovăţirea • “Citirea gândurilor celorlalţi” • Tirania lui “trebuie” Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 17. 5 scopuri alecomunicării (De Vito, 1998)… • descoperirea personală • descoperirea lumii externe • stabilirea relaţiilor cu sens • schimbarea atitudinilor şi comportamentelor • joc şi distracţii Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 18. Comunicarea eficientă… (1) •porneştede la datele realităţii concrete, prezenţa situaţiei •congruenţa dintre mesaje verbale şi nonverbale •acordarea feedback-ului reciproc •efect de autoreglare asupra conduitei personale-homeostazie comportamentală •facilitarea conştientizării de sine •adaptarea creativă a persoanei Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 19. Comunicarea eficientă… (2) •Un bun ascultător: contactul vizual, gesturi de aprobare, atitudine adecvată contextului, crearea unei ambianţe liniştite, postura, spaţiu potrivit pentru ascultare, expresii de încurajare, întrebări repetate, rezumare a esenţialului, să se asigure că înţelege la ce se referă celălalt. • Un rău ascultător: ascultă cu intermitenţe, ascultă sub influenţa prejudecăţilor, ascultă, dar nu îl preocupă, priveşte, dar nu ascultă, gândeşte că efortul de a asculta e prea mare, se simte ofensat de interlocutor, ascultă şi ia notiţe, ascultă preocupat de subiect şi neglijând persoana, ascultă, fiind perturbat de alţi factori. Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 20. Ascultarea activă… • Lăsaţi-i/lesă vorbească şi focalizaţi-vă pe vorbitor • Prindeţi ideea principală şi puneţi-vă în situaţia celuilalt • Puneţi întrebări pentru a putea înţelege mai bine • Verificaţi dacă aţi înţeles şi arătaţi că înţelegeţi ce vi se spune • Provocaţi-l/o să se exprime • Citaţi fragmente sau formule din conversaţie, care exprimă reflecţii • Fiţi “deschizători de uşă” • Vorbiţi despre sentimentele pe care le trăiţi, acordaţi atenţie emoţiilor • Exprimaţi-vă dorinţele • Folosiţi întrebări cu final deschis • Rezumaţi • Fiţi un ascultător “dificil” • Nu etichetaţi vorbitorul Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 21. A fi asertiv(ă)presupune... • să spui NU fără să ai sentimentul vinovăţiei • să oferi şi să ceri cât mai multe informaţii • să ai încredere în tine şi in ceilalţi • să comunici opiniile şi experienţele personale cu ceilalţi • să faci complimente şi să le accepţi • să recunoşti şi să respecţi drepturile celorlalţi • comunicarea directă, deschisă şi onestă care ne face să avem încredere în noi şi să câştigam respectul prietenilor şi colegilor • abilitatea de a-ţi exprima emoţiile negative fără a te simţi stânjenit sau a-l ataca pe celalalt • abilitatea de a solicita cereri sau a refuza cereri • abilitatea de a iniţia, schimba şi încheia o conversaţie într-un mod plăcut • modalitatea prin care persoanele îşi dezvoltă respectul de sine şi stima de sine Florentina Marcinschi
- 22. Asertivitatea... •abilitatea de ane exprima emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi, fără a fi agresiv sau pasiv. •modalitatea de adaptare eficientă la situaţii conflictuale interpersonale. Drepturi asertive! •Este dreptul fiecăruia de a avea valori, convingeri, opinii proprii. •Este dreptul de a fi acceptat ca imperfect. •Este dreptul de a spune NU sau NU ŞTIU sau NU ÎNŢELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ. •Este dreptul de a te schimba, de a-ţi dezvolta viaţa aşa cum iţi doreşti. Aplicaţie. “Este dreptul meu să…” Florentina Marcinschi
- 23. Cum dezvoltăm comunicareaasertivă?... •Spune NU atunci când este încălcat un drept sau o valoare personală. •Motivează-ţi afirmaţia fără însă să te justifici – nu te scuza! •Exprimă-ţi opiniile personale specific şi clar – evită formulările generale. •Acceptă şi oferă complimente. •Fii direct! •Cere feed-back pentru prevenirea greşelilor de interpretare. •Schimbă discuţia sau evită persoana atunci când nu poţi comunica asertiv. •Fă referiri la comportamentul inadecvat al unei persoane cu o remarcă pozitivă. •Focalizează-te pe comportament şi nu pe persoană atunci când vrei să faci o remarcă. •Scoate în evidenţă consecinţele negative ale comportamentului interlocutorului asupra ta. •Precizează comportamentul dorit, oferă alternative comportamentului pe care doreşti să îl schimbi. •Analizează costurile şi beneficiile comportamentului. Florentina Marcinschi
- 24. Rezolvarea conflictelor... •Proiectarea încomun a soluţiilor creative (proiectarea opţiunilor) •Folosirea unor strategii eficiente pentru a ajunge la o înţelegere (negocierea) •Sprijinul oferit celorlalţi pentru a se înţelege reciproc şi a găsi soluţii de rezolvare (medierea) •Folosirea emoţiilor negative pentru schimbarea afectivă (controlul emoţiilor) •Recunoaşterea şi conştientizarea problemelor personale care umbresc imaginea (dispoziţia de a rezolva) •Reprezentarea tuturor factorilor implicaţi pentru a construi o viziune comună prin explorarea propriei persoane şi a celeilalte (joc de rol, harta conflictului) •Privirea problemei într-un context mai larg (lărgirea perspectivei) •Respectarea nevoilor fiecăruia prin depistarea şi elaborarea unei soluţii în comun, care să asigure victoria ambelor părţi (victorie-victorie) •Transformarea problemelor în posibilităţi constructive (stimularea creativităţii ) •Empatie (optimizarea comunicării) •Atacarea problemei, nu a persoanei (asertivitate adecvată) •Încetarea luptelor pentru putere (putere cooperantă) Florentina Marcinschi
- 25. Stiluri în rezolvareaconflictelor… • Conflictul, pe lângă forţa distructivă pe care o are, poate deveni o şansă pentru maturizare şi pentru învăţare! • Stiluri personale în rezolvarea conflictelor • Circumspect (evită confruntarea, ignoră cearta sau dă înapoi) • Adaptativ (comportament amabil, cooperativ, chiar dacă este împotriva scopurilor sale) • Câştig/ Pierd (se confruntă şi e agresiv, doreşte să câştige cu orice preţ, vrea să arate că este cel mai bun) • Compromis (important este ca fiecare să-şi atingă scopurile de bază şi să menţină relaţii bune) • Rezolvare de probleme sau câştig/ câştig (ambele părţi sunt legitime şi importante, acordă respect pentru sprijin reciproc şi este dispus la cooperare) Florentina Marcinschi
- 26. Ce spun cercetările… Pentruelevii care provin din medii dezavantajate, din familii dezintegrate, cu risc de abandon şcolar, dacă sunt angrenaţi în activităţi de orientarea carierei, există cinci potenţiale beneficii în vederea reuşitei şcolare, dar şi a angajării pe piaţa muncii! (Schargel & Smink, 2001) •creşterea motivaţiei şi optimizarea învăţării •dezvoltarea competenţelor personale şi sociale •înţelegerea mai clară a lumii ocupaţiilor •explorarea şi planificarea carierei •achiziţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor referitoare la angajare, ocupaţii şi competenţele necesare muncii în general Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 27. Modelul Egan…3 paşi… Pregătireapentru reuşita în carieră! 1. Abordarea problemei: Care este situaţia prezentă? Unde mă aflu? 2. Analiza şi proiectarea situaţiei preferate: Ce îmi doresc? Ce am nevoie? Unde vreau să ajung? 3. Dezvoltarea planului de acţiune: Cum obţin ceea ce îmi doresc, ceea ce am nevoie şi pentru care sunt motivat(ă)? Ce paşi trebuie parcurşi? În ce perioadă de timp? Ce strategii de acţiune stabilesc pe baza etapelor anterioare? Ce resurse folosesc pentru atingerea obiectivelor de carieră propuse? Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 28. Avantajele implicării părinţilor… •în educaţia copiilor • învaţă mai bine • obţin rezultate mai bune • manifestă încredere în ei şi în şcoala unde învaţă • nu lipsesc de la şcoală • îşi fac mai bine temele pentru acasă • au o atitudine pozitivă faţă de şcoală • în viaţa şcolii şi a comunităţii • previne şi rezolvă dificultăţile specifice organizaţiei şcolare • reprezintă un indicator al calităţii educaţiei • dezvoltă un mediu pozitiv de învăţare • încurajează derularea proiectelor educaţionale • promovează parteneriatul şcoală-familie Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 29. Centrul pentru părinţide calitate… •Un loc unde cei implicaţi trăiesc experienţe variate •Se furnizează părinţilor informaţii despre şcoala şi copiii lor •Are materiale care să ajute părinţii în optimizarea abilităţilor de învăţare a copiilor lor: cărţi, pliante, video, şi ideal, computere, Internet •Îi ajută să aibă sentimente pozitive şi optimism în legătură cu educaţia copiilor lor •Creşte rolul lor în încurajarea copiilor lor de a învăţa •Este de dorit să fie plasat într-un loc accesibil, deschis, într-o perioadă de timp când părinţii îl pot vizita (de ex. dimineaţa devreme sau seara, înainte sau după programul de lucru) •Să fie atractiv şi să ofere siguranţă, o atmosferă caldă, deschisă, cu mobilier care să permită lectură, discuţii, relaxare, un loc confortabil •În programul centrului sunt identificate şi organizate evenimente, la care părinţii pot participa •Să manifeste seriozitate în serviciile oferite părinţilor, fără a se neglija activităţile distractive, pentru atragerea de noi participanţi Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 30. cum disciplinăm pozitiv? ŞcoalaNr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi 1. Înţelegeţi comportamentul copilului 2. Fiţi proactivi 3. Disciplinaţi cu dragoste 4. Râdeţi si distraţi-vă împreună 5. Încurajaţi eforturile copilului 6. Ţineţi cont de dorinţele copilului 7. Aveti grija de voi 8. Fiţi un bun model 9. Promovaţi responsabilitatea 10. Iubiţi-vă copiii necondiţionat
- 31. Inteligenţe multiple… Florentina Marcinschi 1.verbal-lingvistic 2. logic-matematic 3. interpersonal 4. intrapersonal 5. spaţial-vizual (plastic) 6. corporal-kinestezic (motric) 7. muzical-ritmic 8. naturalist 9. existenţialist (Howard Gardner, 1983)
- 32. De ce suntimportante stilurile de învăţare? Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi • Să înţelegeţi nevoile de învăţare ale copiilor • Să observaţi cum copiii abordează noile informaţii • Să conştientizaţi motivele care generează eşecul şcolar • Să îmbunătăţiţi rezultatele şcolare • Să reconsideraţi dificultăţile de învăţare şi să abordaţi optimist întregul potenţial al copilului • Să încurajaţi copiii să găsească modalităţi multiple de a rezolva problemele: citit, ascultat, experimentat (inteligenţe multiple) • Să participaţi la creşterea stimei de sine • Să fiţi „echipaţi” în a-l ajuta cum să înveţe • Să fiţi pregătiţi în decizia privind alegerea oportunităţilor educaţionale adecvate (liceu, şcoală de arte şi meserii, facultate) • Să cunoaşteţi cum să ajutaţi copiii să-i înţeleagă pe ceilalţi
- 33. Stilul de învăţare …simplapreferinţă pentru metoda prin care învăţăm şi prin care ne aducem aminte ceea ce am învăţat: „este cum învaţă şi cum preferă să înveţe elevul.” Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 34. Inteligenţe multiple… Florentina Marcinschi 1.verbal-lingvistic 2. logic-matematic 3. interpersonal 4. intrapersonal 5. spaţial-vizual (plastic) 6. corporal-kinestezic (motric) 7. muzical-ritmic 8. naturalist 9. existenţialist (Howard Gardner, 1983)
- 35. Stilul de învăţarevizual Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi • Îşi amintesc ceea ce scriu şi citesc • Le plac prezentările, proiectele, jocurile vizuale, imaginile, fişele • Îşi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole, conţinuturi frumos colorate, grafice, filme şi hărţi • Înţeleg cel mai bine informaţiile atunci când le văd • Învaţă de exemplu, dacă privesc un experiment pe video/DVD, fără a fi implicat direct
- 36. Stilul de învăţareauditiv Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi • Îşi amintesc ceea ce aud şi ceea ce se spune • Le plac discuţiile de acasă, din clasă, şi cele în grupuri mici • Îşi pot aminti foarte bine sarcinile verbale/orale, cântecele, poeziile, cuvintele reclamelor • Înţeleg cel mai bine informaţiile când le aud • Le este foarte greu să citească pentru că cititul este un proces vizual, preferă să citească cu voce tare • Sunt cei mai vorbăreţi dintr-un grup
- 37. Stilul de învăţaretactil kinestezic Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi • Îşi amintesc ceea ce fac şi experienţele personale la care au participat cu mâinile şi întreg corpul (mişcări şi atingeri) • Le place folosirea instrumentelor la diferite discipline (fizică, chimie, desen, muzică, română etc.) • Preferă lecţiile în care sunt implicaţi activi/participarea la activităţi practice • Îşi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au făcut o dată, le-au exersat şi le-au aplicat în practică (memorie motrică) • Au o bună coordonare motorie, abilităţi motrice • Se oferă voluntari pentru activităţi speciale, le este greu să stea în bănci, o perioadă lungă
- 38. Managementul stresului Şcoala Nr.1 ComunaDobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi • “răspuns nespecific al organismului la solicitările cu care este confruntat, o modalitate de interacţiune intre individ şi mediu concretizata printr-o stare de tensiune, de încărcare.” (canadianul Hans Selye) • eustres: cu acţiune trofică, efecte stimulatoare, de adaptare, de imbold, o anumită stare de activare a organismului necesară în orice acţiune • distres: rezultatul unei supraîncărcări, cu efecte de supraîncordare ce induce modificări fiziologice şi psihosociale
- 39. Surse de stresşi reacţii la stres •fizică: zgomot, temperatura, clima, etc. •psihologică: teama de eşec, neîncredere în sine, etc. •socială: neadaptarea sau excluderea socială, etc. •Există însă mari diferenţe interindividuale în ce priveste evaluarea unui eveniment ca fiind stresor sau nu. Astfel , o situaţie de viata poate părea unei persoane extrem de solicitantă, altei persoane-un eveniment plăcut, iar pe alta o poate lăsa indiferentă. Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 40. Modalităţi de aface faţă stresului (coping) •Defineşte valorile esenţiale pentru tine •Desfăşoară o activitate fizică •Discută cu cineva apropiat despre ceea ce te îngrijorează •Dormi mai mult •Echilibrează-ţi activităţile •Abordează problemele, nu le lăsa să te copleşască •Fă ceva care-ţi aduce bucurie şi mulţumire •Ascultă muzică •Fă o baie fierbinte •Mănâncă ehilibrat •Fă exerciţii de relaxare •Telefonează unui prieten •Închiriază un film •Fă-ţi o noua tunsoare •Respiră adânc de mai multe ori spune-ţi lucruri bune depre tine •Nu-ţi supraîncărca memoria, foloseşte un caiet de notiţe •Discută cu un consilier Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi
- 41. Managementul timpului Şcoala Nr.1 ComunaDobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi • revizuieşte-ţi scopurile • realizează o listă cu lucrurile pe care trebuie să le faci şi alta cu lucrurile pe care ai dori să le faci • selectează din aceste activităţi- PRIORITĂŢILE • selecţionează activităţile în ordinea realizării: ar fi bine să se înceapă cu ce trebuie făcut, iar apoi cu ce îţi face plăcere • încearcă să faci numai câte o activitate, apoi treci la următoarea; nu te grăbi să treci de la o activitate la alta • fă pauze între activităţi • analizează-ţi standardele
- 42. Managementul timpului Şcoala Nr.1 ComunaDobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi • revizuieşte-ţi scopurile • realizează o listă cu lucrurile pe care trebuie să le faci şi alta cu lucrurile pe care ai dori să le faci • selectează din aceste activităţi- PRIORITĂŢILE • selecţionează activităţile în ordinea realizării: ar fi bine să se înceapă cu ce trebuie făcut, iar apoi cu ce îţi face plăcere • încearcă să faci numai câte o activitate, apoi treci la următoarea; nu te grăbi să treci de la o activitate la alta • fă pauze între activităţi • analizează-ţi standardele
- 43. Stil de viaţăsănătos Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti Judeţul Ilfov Florentina Marcinschi • A dormi între 7 şi 9 ore • A lua micul dejun regulat • A nu consuma alimente între mese • Menţinerea greutăţii în limite normale • A nu fuma (activ şi pasiv) • A nu consuma alcool, decât ocazional • A face exerciţii fizice regulat • Balanţă între muncă-odihnă-recreere • Protecţia faţă de expunerea prelungită la soare • Verificări medicale periodice • Utilizarea centurii de siguranţă • Gândire pozitivă despre sine, lume, viitor • Relaţionare interpersonală armonioasă (familie, prieteni, un confident) • Aderenţă la tratament în cazul imbolnăvirilor • Controlul stresului Stilul de viaţă sănătos este o responsabilitate a fiecăruia. De noi depinde dacă suntem sănătoşi ! Sănătatea este o alegere personală!
- 44. Şcoala Nr.1 Comuna Dobroeşti JudeţulIlfov Florentina Marcinschi Succes în proiectul “Dragi părinţi, bine aţi venit la şcoală!”