SlideShare a Scribd company logo
“Zorile roşii se varsă pe cer,
Frumoasele visuri fantastice pier,
Greu scârţâie carul,
Ei pleacă la pas-
Dar unde?
O viaţă de drum ţi popas!”
(George Cosbuc)
Născut ţigan(Ştefan Răzvan), dintr-un
neam osândit de ROBIE, el fu o
dovadă puternică că in ochii
providenţei nu sunt popoare alese şi
popoare osândite, că ea răspandeşte
îndurările sale peste toţi oamenii fără
deosebire de naţie şi clasă, punând
pe fruntea fiecăruia, pecetea
Dumnezeirii şi declarandu-l cu
drepturi deopotrivă ca toata
omenirea, în libertate, la egalitate şi
la adevăr.”
Nicolae Bălcescu
Culoarea albastră reprezintă CERUL ,LIBERTATEA unde
dorm şi trăiesc RROMII de pretutindeni



   SIMBOLURI




         Aceste simboluri au fost adoptate in 1971 la
ROATA simbolizeaza căruţa cu care umblă
         Primul Congres Mondial al Rromilor. De
SIMBOL INTERNAŢIONAL ROATA CU SPIŢE SAU CHACRAca
Imnul rromilor ,DJELEM,DJELEM,iar OPRE ROMA adoptat
  rromii. internationala amai multeacongrese Indiei şi pe
         atunci, au avut loc
Similară cu Ashok Khakra, roata de pefost desemnata 8
Partea verde
motto.Ziua reprezintă drumurile şi câmpiile şi pădurile
                             rromilor     steagul
         mondiale ale rromilor.
reprezintă Mişcarea şi creaţia lumii. lor
unde umblau rromii în nomadismul
aprilie.
Imnul Rromilor

Tradus în Limba Română
Umblăm, umblăm pe drumurile lungi,          Deschide-ți, Doamne, porțile cele negre
Am întâlnit și rromi fericiți.              Să-mi pot vedea familia
A, rromilor, de unde veniți                 Iarăși să merg pe drumurile lungi,
Cu corturile și cu copiii înfometați?       Să întâlnesc rromi fericiți.


Of rromilor, of flăcăilor!                  Of rromilor, of flăcăilor!



                                      .
Am avut și eu o familie mare,               Sus, rromilor, este timpul vostru,
Mi-a ucis-o Legiunile Negre,                Haideți cu mine, rromi din întreaga
Pe toți i-a ucis, pe bărbați și pe femei,   lume!
Între ei și pe copilași.                    Gura cea neagră și ochii cei negri,
                                            Îi voi iubi precum strugurii cei negri.

Of rromilor, of flăcăilor!
                                            Of rromilor, of flăcăilor!
ORIGINE




          În Armenia s-au desprţit în 3 grupuri :
          1) Nordul Mării Negre
          2) Sud spre Egipt
          3) Vest spre Imperiul Bizantin


             Rromii care au mers spre Imperiul Bizantin ,
Rromii au plecat din regiunea PUNJAB, Indiatoată Europa.
             urmează să se răspândească în , acum o 1000
de ani.Au existat mai multe valuri de migraţie din India.Au
părăsit India în timpul unei invazii, fiind împinşi spre Europa
de războaie şi invazii.Limba rromanii are influenţe persane şi
armene ce dovedesc trecerea rromilor prin aceste ţări.
• Istoria romilor în Europa. În Europa, rromii
ISTORIE     au fost ţinuti în sclavie în Balcani (în
            special Moldova şi Ţara Românească), ori
            şi-au continuat călătoria răspândindu-se
            în toată Europa, din Spania (1425) până
            în Finlanda (1597). Pentru a obţine
            permise de trecere prin ţările din apus,
            unii rromi au pretins că sunt creştini din
            Egipt veniţi în pelerinaj (iar mai apoi, când
            nu au putut să le obţină, au falsificat astfel
            de permise). Acest lucru, asociat cu
            înfăţişarea lor străină, duce la denumirea
            engleza de "gypsy" şi cea spaniolă de
            "gitano", de la egiptean. Abia în a doua
            jumătate a secolului al XVIII-lea Europenii
            şi-au dat seama că limba rromani
            seamană foarte mult cu hindi, stabilind
            originea indiană a rromilor.
În general, rromii şi-au păstrat mult timp stilul de viaţă nomadic sau semi-
nomadic în mijlocul unor societăţi sedentare, ceea ce le-a permis să-şi
păstreze identitatea ca popor. În vestul Europei, avansat din punct de vedere
economic, rromii nu au avut un rol important ca meşteşugari şi în general
prezenţa lor nu a fost apreciată. Deşi au fost primiţi iniţial cu mare curiozitate
şi chiar entuziasm, odată ce europenii îşi dau seama ca "pelerinii din Egipt" au
de gând sa stea permanent în ţările lor, se iau numeroase (şi variate) măsuri
împotriva lor. În est, ei au un important rol economic ca meşteşugari, ceea ce
explică numarul mult mai mare de rromi de astăzi din estul Europei comparat
cu vestul.
“Viaţa nomadă e necesară ţiganului ca peştelui apa şi ca păsării aerul:viaţa în trib
 e sufletul vietii lor.”M. Kogălniceanu
Rromii au venit în Europa ca o naţiune unită prin limba, cultura şi
origine, dar în grupuri mici şi răspândite pe o arie mare. Prin urmare,
rromilor le-au lipsit mijloacele prin care alte populaţii îşi apăra
interesele. Ei nu au avut putere politică sau militară, o religie a lor sau
un teritoriu cu care sa se identifice.
Potrivit istoricilor care s-au ocupat de
acest popor nomad, prima atestare
documentară a unor comunităţi
inchegate datează din anul 1068, din
timpul Imperiului Bizantin. De-a
lungul timpului şi în funcţie şi de
locurile pe unde au hălăduit şi s-au
stabilit, ţiganii au fost denumiti în fel
şi chip: "arami" - armean păgân,
"farontseg" - gloată, "bohemian" - din
Boemia, "tartares" - tătar, "gypsi" -
egiptean, "saracin" -arab, "athinganoi" -
• Cuvântul rrom vine
  de la roman, romeu
  (Romaios) nume
  preluat din timpul
  cât au stat in
  Imperiul
  Bizantin(rrom,
  rromi-
  bărbat,bărbati;
  romni—femeie).Din
  1930 şi în
  continuare se
  încearcă impunerea
  termenului de rrom.
Mulţimea cuvintelor greceşti în limba rromanii,arată şederea îndelungată a
rromilor în Imperiul Bizantin.
Denumirea de ŢIGAN vine din grecescul” ATSIGANOS”, numele unei secte eretice
cu care rromii nu au nici o legatura, însă cu care au fost asociaţi datorită
aspectului străin.Probabil datorită invaziei turce rromii au intrat în Balcani în sec.
XIV, şi după cucerirea Balcanilor de către otomani au pătruns în Vestul Europei.
Rromii veniţi în Ţările Române
pe ruta balcanică, dupa ce petrecuseră un timp îndelugat în
Imperiul Bizantin,unde au dobândit numele de ţigan.
Primele dovezi documentare ale prezenţei rromilor pe pămantul românesc datează
din anul 1385, cand Dan I domnul Ţării Româneşti a oferit mânăstirii Vodiţa-
Tismana,” 40 de de salaşe de tigani”.
În Moldova în 1428 domnul Alexandru cel Bun dăruieşte Mănăstirii Bistriţa “31de
salaşe de de ţigani”.
În Transilvania, în 1400, un stăpân, Costea, avea, între altele, şi “17 ţigani de cort”.
•   Primele atestări a rromilor în Muntenia
            1385,în Moldova în 1428 , documente în
            care rromii sunt listaţi ca bunuri a unor
            mănăstiri,”SCLAVI”.
        •   În funcîie de stăpâni existau 3 categorii de
            sclavi:
        •   1)Domneşti-ai statului;
        •   2) Boiereşti;
        •   3) Mănăstireşti;
        •   La început toţi au fost ai statului , apoi prin
ROBIE       donaţii şi vânzări ajung la mănăstiri şi
            boieri;
        •   După 1600 se foloseşte termenul de rob, şi
            automat ŢIGAN înseamnă ROB.
        •   Sclavii se puteau căsători doar cu
            consinţământul stăpânului.
        •   În sec. XVIII căsătoria era declarată
            indisolubilă;
        •   Un rob iertat devenea om liber;
        •   Singurul drept era cel “LA VIAŢĂ”
SCLAVIA RROMILOR

CODUL PENAL MUNTENESC
DIN 1818 CONŢINE
ARTICOLUL
“TOŢI ŢIGANII SUNT NĂSCUŢI
ROBI” ŞI
“ŢIGANII FĂRĂ STĂPÂN SUNT
PROPRIETATEA STATULUI”
în Transilvania,devin iobagi ai COROANEI în 1400, având dreptul
 de a umbla prin ţară şi a poposi pe pământurile Coroanei,
Toleranţa Coroanei faţă de neapartenenţa cetelor de rromi la religia
crestină, autonomia internă a cetelor de rromi,absenţa obligatiilor militare;Rromii
trebuiau sa plătească Coroanei o sumă mai mică decât populaţia sedentară;
• În 1843 în Ţara Românească 22
              martie ,,Legea eliberării robilor
              domneşti”;
            • 31 ianuarie 1844 eliberaţi în
              Moldova robii mnăstiresti;
            • 14 februarie 1844 robi domneşti
              deveneau liberi în Moldova;
            • 1844 CEZAR BOLIAC” VENIŢI
              domnilor, câţi aţi pus odată mâna
              pe condei, porniţi de un
              sentiment nobil, profesori,
              jurnalişti şi poeţi, veniţi să facem
              pentru întâia ora o cauză
              comună, CAUZA ŢIGANILOR, şi
ELIBERARE     să ne luptăm pentru slobozenia
              lor,religia, interesul statului şi
              duhul inaintării noroadelor ne va
              fi în ajutor.”
• 1855 decembrie Moldova
  domnitorul Grigorie Alexandru
  Ghica abolea robia;”Proprietarii
  urmau să încaseze o
  despăgubire care era de 8
  galbeni pentru lingurari şi
  vătraşi şi 4 galbeni pentru
  lăieşi…Dintr-un raport al
  departamentului de finanţe al
  Moldovei din iunie 1856 reiese
  că 334 de proprietari au cerut
  despăgubire pentru foşti robi iar
  264 au renunţat la ele.”(Viorel
  Achim)
• 20 februarie domnitorul Ţării
  Româneşti Barbu Ştirbei abolea
  robia ţiganilor boieresti.
• Ion Chelcea, stabileşte următoarele trei
  categorii de ţigani din România:
• 1. Ţiganii aşezaţi (de "vatră"). Ei sunt
  fierari, lăcătuşi, lăutari, salahori,
  vânzători de flori, spoitori. Trăiesc în
  case sărăcăcioase, au portul locuitorilor
  în mijlocul cărora trăiesc; la ţară al
  ţăranilor, la oraş pe al orăşenilor. Sunt
  pe punctul de a-şi pierde limba.
• 2. Ţiganii rudari (cunoscuţi în Ardeal sub
  numele de "băeşi", în Moldova de
  "lingurari", "blidari".
• 3. Ţiganii nomazi (numiti "lăeşi", "netoţi",
  "gurbeţi", "costurari", "clopotari",
  "ursari"). Parte din ei au trecut de la cort
  la locuinţa stabilă. Au portul lor specific
  şi şi-au păstrat limba.
NEAMURI DE RROMI
LĂUTARI
CELE MAI IMPORTANTE GRUPURI TRAIESC IN
Dezrobirea rromilor

More Related Content

What's hot

Traditii Si Obiceiuri
Traditii Si ObiceiuriTraditii Si Obiceiuri
Traditii Si ObiceiuriIon George
 
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
Corinaurcanu1
 
Prezentare proiect
Prezentare proiectPrezentare proiect
Prezentare proiect
TundeLaudat
 
Vasile alecsandri
 Vasile alecsandri Vasile alecsandri
Vasile alecsandri
paladish
 
Indicatoare rutiere
Indicatoare rutiereIndicatoare rutiere
Indicatoare rutiereTiuAni
 
Lecția de tip atelier.pptx
Lecția de tip atelier.pptxLecția de tip atelier.pptx
Lecția de tip atelier.pptx
DanielaMuncaAftenev
 
Jocul
JoculJocul
Ion Creanga Lungu Maria
Ion Creanga Lungu MariaIon Creanga Lungu Maria
Ion Creanga Lungu Maria
SabinaCeresco
 
Atelierul de comunicare
Atelierul de comunicareAtelierul de comunicare
Atelierul de comunicare
DanielaMuncaAftenev
 
Basmul ”Fata babei și fata moșneagului” de I.Creangă. Valori promovate în operă.
Basmul ”Fata babei și fata moșneagului” de I.Creangă. Valori promovate în operă.Basmul ”Fata babei și fata moșneagului” de I.Creangă. Valori promovate în operă.
Basmul ”Fata babei și fata moșneagului” de I.Creangă. Valori promovate în operă.
Corinaurcanu1
 
ppt meserii.ppt
ppt meserii.pptppt meserii.ppt
ppt meserii.ppt
SofiaAlina2
 
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptxCREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
Daniela Munca-Aftenev
 
Utilizarea educatieinteractiva.md pentru atestare.pptx
Utilizarea educatieinteractiva.md pentru atestare.pptxUtilizarea educatieinteractiva.md pentru atestare.pptx
Utilizarea educatieinteractiva.md pentru atestare.pptx
Daniela Munca-Aftenev
 
Citate despre limba maternă
Citate despre limba maternăCitate despre limba maternă
Citate despre limba maternă
ValentinaBenzar1
 
Program artistic pentru 1 decembrie
Program artistic pentru 1 decembrieProgram artistic pentru 1 decembrie
Program artistic pentru 1 decembrieCojocaru Ionela
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Dumitru Maros
 
Lumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viixLumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viixCIUREA VIORICA
 

What's hot (20)

Iluminism
IluminismIluminism
Iluminism
 
George bacovia proiect
George bacovia  proiectGeorge bacovia  proiect
George bacovia proiect
 
Traditii Si Obiceiuri
Traditii Si ObiceiuriTraditii Si Obiceiuri
Traditii Si Obiceiuri
 
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
 
Prezentare proiect
Prezentare proiectPrezentare proiect
Prezentare proiect
 
Vasile alecsandri
 Vasile alecsandri Vasile alecsandri
Vasile alecsandri
 
Indicatoare rutiere
Indicatoare rutiereIndicatoare rutiere
Indicatoare rutiere
 
Lecția de tip atelier.pptx
Lecția de tip atelier.pptxLecția de tip atelier.pptx
Lecția de tip atelier.pptx
 
Jocul
JoculJocul
Jocul
 
Ion Creanga Lungu Maria
Ion Creanga Lungu MariaIon Creanga Lungu Maria
Ion Creanga Lungu Maria
 
Atelierul de comunicare
Atelierul de comunicareAtelierul de comunicare
Atelierul de comunicare
 
Basmul ”Fata babei și fata moșneagului” de I.Creangă. Valori promovate în operă.
Basmul ”Fata babei și fata moșneagului” de I.Creangă. Valori promovate în operă.Basmul ”Fata babei și fata moșneagului” de I.Creangă. Valori promovate în operă.
Basmul ”Fata babei și fata moșneagului” de I.Creangă. Valori promovate în operă.
 
Roma Antica
Roma AnticaRoma Antica
Roma Antica
 
ppt meserii.ppt
ppt meserii.pptppt meserii.ppt
ppt meserii.ppt
 
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptxCREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
 
Utilizarea educatieinteractiva.md pentru atestare.pptx
Utilizarea educatieinteractiva.md pentru atestare.pptxUtilizarea educatieinteractiva.md pentru atestare.pptx
Utilizarea educatieinteractiva.md pentru atestare.pptx
 
Citate despre limba maternă
Citate despre limba maternăCitate despre limba maternă
Citate despre limba maternă
 
Program artistic pentru 1 decembrie
Program artistic pentru 1 decembrieProgram artistic pentru 1 decembrie
Program artistic pentru 1 decembrie
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
 
Lumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viixLumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viix
 

Viewers also liked

Módulo II
Módulo IIMódulo II
CAA in cifre
CAA in cifreCAA in cifre
CAA in cifre
agoramedia
 
Edukasyon sa pagpapakatao curriculum guide grade 1 10
Edukasyon sa pagpapakatao curriculum guide grade 1 10Edukasyon sa pagpapakatao curriculum guide grade 1 10
Edukasyon sa pagpapakatao curriculum guide grade 1 10
Rhea Balictar
 
Cooperative learning
Cooperative learningCooperative learning
Cooperative learning
Paucoton
 
İyi ki Benim Arkadaşımsın...
İyi ki Benim Arkadaşımsın...İyi ki Benim Arkadaşımsın...
İyi ki Benim Arkadaşımsın...
Şule Eşgi
 
Birlstone
BirlstoneBirlstone
Birlstone
Parth Kshirsagar
 
Social media FOR Schools
Social media FOR SchoolsSocial media FOR Schools
Social media FOR Schools
Silvia Rosenthal Tolisano
 
Study: The Future of VR, AR and Self-Driving Cars
Study: The Future of VR, AR and Self-Driving CarsStudy: The Future of VR, AR and Self-Driving Cars
Study: The Future of VR, AR and Self-Driving Cars
LinkedIn
 

Viewers also liked (8)

Módulo II
Módulo IIMódulo II
Módulo II
 
CAA in cifre
CAA in cifreCAA in cifre
CAA in cifre
 
Edukasyon sa pagpapakatao curriculum guide grade 1 10
Edukasyon sa pagpapakatao curriculum guide grade 1 10Edukasyon sa pagpapakatao curriculum guide grade 1 10
Edukasyon sa pagpapakatao curriculum guide grade 1 10
 
Cooperative learning
Cooperative learningCooperative learning
Cooperative learning
 
İyi ki Benim Arkadaşımsın...
İyi ki Benim Arkadaşımsın...İyi ki Benim Arkadaşımsın...
İyi ki Benim Arkadaşımsın...
 
Birlstone
BirlstoneBirlstone
Birlstone
 
Social media FOR Schools
Social media FOR SchoolsSocial media FOR Schools
Social media FOR Schools
 
Study: The Future of VR, AR and Self-Driving Cars
Study: The Future of VR, AR and Self-Driving CarsStudy: The Future of VR, AR and Self-Driving Cars
Study: The Future of VR, AR and Self-Driving Cars
 

Similar to Dezrobirea rromilor

vdocuments.mx_ziua-internationala-a-romilor-8-aprilie.ppt
vdocuments.mx_ziua-internationala-a-romilor-8-aprilie.pptvdocuments.mx_ziua-internationala-a-romilor-8-aprilie.ppt
vdocuments.mx_ziua-internationala-a-romilor-8-aprilie.ppt
AlinaIonelaNiculae
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
Andrei Florescu
 
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-166416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1Sima Sorin
 
Taifas literary magazine 2 2020
Taifas literary magazine 2 2020Taifas literary magazine 2 2020
Taifas literary magazine 2 2020
Ioan M.
 
Zecharia Sitchin - Regatele pierdute
Zecharia Sitchin - Regatele pierduteZecharia Sitchin - Regatele pierdute
Zecharia Sitchin - Regatele pierdutemircea_corlan
 
Monografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCAMonografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCA
Ionescu Ion
 
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
gneagoe
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzinoSima Sorin
 
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Robin Cruise Jr.
 
Sclavia o nedreptate crunta a colonialismului in sec
Sclavia o nedreptate crunta a colonialismului in secSclavia o nedreptate crunta a colonialismului in sec
Sclavia o nedreptate crunta a colonialismului in secIrina Bocancea
 
Formarea conştiinţei istorice
Formarea conştiinţei istoriceFormarea conştiinţei istorice
Formarea conştiinţei istorice
Ursuletu Ucigas
 
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.modernasupplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
TatianaTulgara
 
Calendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrieCalendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrie
Ioan M.
 

Similar to Dezrobirea rromilor (20)

vdocuments.mx_ziua-internationala-a-romilor-8-aprilie.ppt
vdocuments.mx_ziua-internationala-a-romilor-8-aprilie.pptvdocuments.mx_ziua-internationala-a-romilor-8-aprilie.ppt
vdocuments.mx_ziua-internationala-a-romilor-8-aprilie.ppt
 
Regatul dacia 2011
Regatul dacia 2011Regatul dacia 2011
Regatul dacia 2011
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
 
Regatul dacia
Regatul daciaRegatul dacia
Regatul dacia
 
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-166416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
 
Taifas literary magazine 2 2020
Taifas literary magazine 2 2020Taifas literary magazine 2 2020
Taifas literary magazine 2 2020
 
Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.
 
Zecharia Sitchin - Regatele pierdute
Zecharia Sitchin - Regatele pierduteZecharia Sitchin - Regatele pierdute
Zecharia Sitchin - Regatele pierdute
 
Monografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCAMonografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCA
 
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino
 
Dobrogea mozaic etnic
Dobrogea mozaic etnicDobrogea mozaic etnic
Dobrogea mozaic etnic
 
Revista școlii 21
Revista școlii 21Revista școlii 21
Revista școlii 21
 
Revista școlii 21
Revista școlii 21Revista școlii 21
Revista școlii 21
 
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
Patrascanu - Istoria noua (lipsesc paginile 2-5, 161-190 si 195-234)
 
Sclavia o nedreptate crunta a colonialismului in sec
Sclavia o nedreptate crunta a colonialismului in secSclavia o nedreptate crunta a colonialismului in sec
Sclavia o nedreptate crunta a colonialismului in sec
 
Formarea conştiinţei istorice
Formarea conştiinţei istoriceFormarea conştiinţei istorice
Formarea conştiinţei istorice
 
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.modernasupplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
supplex_libellus_valachorum.pptx ep.moderna
 
1888 05
1888 051888 05
1888 05
 
Calendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrieCalendar cultural 4 septembrie
Calendar cultural 4 septembrie
 

More from agoramedia

Conferinta inchidere proiect CEPS
Conferinta inchidere proiect CEPSConferinta inchidere proiect CEPS
Conferinta inchidere proiect CEPS
agoramedia
 
Buget Turda 2022
Buget Turda 2022Buget Turda 2022
Buget Turda 2022
agoramedia
 
Prezentare Spital Pediatric Monobloc Cluj
Prezentare Spital Pediatric Monobloc ClujPrezentare Spital Pediatric Monobloc Cluj
Prezentare Spital Pediatric Monobloc Cluj
agoramedia
 
Prezentare Centru Integrat de Transplant Cluj
Prezentare Centru Integrat de Transplant ClujPrezentare Centru Integrat de Transplant Cluj
Prezentare Centru Integrat de Transplant Cluj
agoramedia
 
Broşura 16 days - RO
Broşura 16 days - ROBroşura 16 days - RO
Broşura 16 days - RO
agoramedia
 
Conferinta de presa semnare contract cl9 - 15.10.2020
Conferinta de presa semnare contract cl9 - 15.10.2020Conferinta de presa semnare contract cl9 - 15.10.2020
Conferinta de presa semnare contract cl9 - 15.10.2020
agoramedia
 
Prezentare proiect - conferinta presa CAA
Prezentare proiect - conferinta presa CAAPrezentare proiect - conferinta presa CAA
Prezentare proiect - conferinta presa CAA
agoramedia
 
Proiecte Compania de Apă Arieş
Proiecte Compania de Apă ArieşProiecte Compania de Apă Arieş
Proiecte Compania de Apă Arieş
agoramedia
 
Turda în cifre
Turda în cifreTurda în cifre
Turda în cifre
agoramedia
 
Prezentare Proiecte Turda
Prezentare Proiecte TurdaPrezentare Proiecte Turda
Prezentare Proiecte Turda
agoramedia
 
CNMV Turda - Rezultate
CNMV Turda - RezultateCNMV Turda - Rezultate
CNMV Turda - Rezultate
agoramedia
 
Rotary Club Campia Turzii 2015
Rotary Club Campia Turzii 2015Rotary Club Campia Turzii 2015
Rotary Club Campia Turzii 2015
agoramedia
 
Relatiile interumane
Relatiile interumaneRelatiile interumane
Relatiile interumane
agoramedia
 
Epic2
Epic2Epic2
Epic2
agoramedia
 
Epic1
Epic1Epic1
Epic1
agoramedia
 
CAA - preyenta la Expo Apa
CAA - preyenta la Expo ApaCAA - preyenta la Expo Apa
CAA - preyenta la Expo Apa
agoramedia
 
Nutriţie şi sănătate
Nutriţie şi sănătateNutriţie şi sănătate
Nutriţie şi sănătate
agoramedia
 

More from agoramedia (17)

Conferinta inchidere proiect CEPS
Conferinta inchidere proiect CEPSConferinta inchidere proiect CEPS
Conferinta inchidere proiect CEPS
 
Buget Turda 2022
Buget Turda 2022Buget Turda 2022
Buget Turda 2022
 
Prezentare Spital Pediatric Monobloc Cluj
Prezentare Spital Pediatric Monobloc ClujPrezentare Spital Pediatric Monobloc Cluj
Prezentare Spital Pediatric Monobloc Cluj
 
Prezentare Centru Integrat de Transplant Cluj
Prezentare Centru Integrat de Transplant ClujPrezentare Centru Integrat de Transplant Cluj
Prezentare Centru Integrat de Transplant Cluj
 
Broşura 16 days - RO
Broşura 16 days - ROBroşura 16 days - RO
Broşura 16 days - RO
 
Conferinta de presa semnare contract cl9 - 15.10.2020
Conferinta de presa semnare contract cl9 - 15.10.2020Conferinta de presa semnare contract cl9 - 15.10.2020
Conferinta de presa semnare contract cl9 - 15.10.2020
 
Prezentare proiect - conferinta presa CAA
Prezentare proiect - conferinta presa CAAPrezentare proiect - conferinta presa CAA
Prezentare proiect - conferinta presa CAA
 
Proiecte Compania de Apă Arieş
Proiecte Compania de Apă ArieşProiecte Compania de Apă Arieş
Proiecte Compania de Apă Arieş
 
Turda în cifre
Turda în cifreTurda în cifre
Turda în cifre
 
Prezentare Proiecte Turda
Prezentare Proiecte TurdaPrezentare Proiecte Turda
Prezentare Proiecte Turda
 
CNMV Turda - Rezultate
CNMV Turda - RezultateCNMV Turda - Rezultate
CNMV Turda - Rezultate
 
Rotary Club Campia Turzii 2015
Rotary Club Campia Turzii 2015Rotary Club Campia Turzii 2015
Rotary Club Campia Turzii 2015
 
Relatiile interumane
Relatiile interumaneRelatiile interumane
Relatiile interumane
 
Epic2
Epic2Epic2
Epic2
 
Epic1
Epic1Epic1
Epic1
 
CAA - preyenta la Expo Apa
CAA - preyenta la Expo ApaCAA - preyenta la Expo Apa
CAA - preyenta la Expo Apa
 
Nutriţie şi sănătate
Nutriţie şi sănătateNutriţie şi sănătate
Nutriţie şi sănătate
 

Recently uploaded

Să ne împrietenim cu lectura Ermurachi Nina/ Pruncia Monica
Să ne împrietenim cu lectura Ermurachi Nina/ Pruncia MonicaSă ne împrietenim cu lectura Ermurachi Nina/ Pruncia Monica
Să ne împrietenim cu lectura Ermurachi Nina/ Pruncia Monica
NinaTofanErmurachi
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
AlexandrinaCn
 
Analiza SWOT - fisa de lucru aplicabila pentru liceu
Analiza SWOT - fisa de lucru aplicabila pentru liceuAnaliza SWOT - fisa de lucru aplicabila pentru liceu
Analiza SWOT - fisa de lucru aplicabila pentru liceu
Andreea Balaci
 
Proces verbal sedinta cu parintii (26.09.2023).docx
Proces verbal sedinta cu parintii (26.09.2023).docxProces verbal sedinta cu parintii (26.09.2023).docx
Proces verbal sedinta cu parintii (26.09.2023).docx
AureliaTertereanu
 
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAPARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
FlorinaTrofin
 
Papa Francisco canoniza los martires de Rumanía (Rumanian).pptx
Papa Francisco canoniza los martires de Rumanía (Rumanian).pptxPapa Francisco canoniza los martires de Rumanía (Rumanian).pptx
Papa Francisco canoniza los martires de Rumanía (Rumanian).pptx
Martin M Flynn
 
Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdfRaport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
savinioana
 
Căutarea binară într-un vector proiect informatica
Căutarea binară într-un vector proiect informaticaCăutarea binară într-un vector proiect informatica
Căutarea binară într-un vector proiect informatica
MarioButnaru
 

Recently uploaded (8)

Să ne împrietenim cu lectura Ermurachi Nina/ Pruncia Monica
Să ne împrietenim cu lectura Ermurachi Nina/ Pruncia MonicaSă ne împrietenim cu lectura Ermurachi Nina/ Pruncia Monica
Să ne împrietenim cu lectura Ermurachi Nina/ Pruncia Monica
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
 
Analiza SWOT - fisa de lucru aplicabila pentru liceu
Analiza SWOT - fisa de lucru aplicabila pentru liceuAnaliza SWOT - fisa de lucru aplicabila pentru liceu
Analiza SWOT - fisa de lucru aplicabila pentru liceu
 
Proces verbal sedinta cu parintii (26.09.2023).docx
Proces verbal sedinta cu parintii (26.09.2023).docxProces verbal sedinta cu parintii (26.09.2023).docx
Proces verbal sedinta cu parintii (26.09.2023).docx
 
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAPARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
 
Papa Francisco canoniza los martires de Rumanía (Rumanian).pptx
Papa Francisco canoniza los martires de Rumanía (Rumanian).pptxPapa Francisco canoniza los martires de Rumanía (Rumanian).pptx
Papa Francisco canoniza los martires de Rumanía (Rumanian).pptx
 
Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdfRaport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
 
Căutarea binară într-un vector proiect informatica
Căutarea binară într-un vector proiect informaticaCăutarea binară într-un vector proiect informatica
Căutarea binară într-un vector proiect informatica
 

Dezrobirea rromilor

  • 1.
  • 2. “Zorile roşii se varsă pe cer, Frumoasele visuri fantastice pier, Greu scârţâie carul, Ei pleacă la pas- Dar unde? O viaţă de drum ţi popas!” (George Cosbuc)
  • 3. Născut ţigan(Ştefan Răzvan), dintr-un neam osândit de ROBIE, el fu o dovadă puternică că in ochii providenţei nu sunt popoare alese şi popoare osândite, că ea răspandeşte îndurările sale peste toţi oamenii fără deosebire de naţie şi clasă, punând pe fruntea fiecăruia, pecetea Dumnezeirii şi declarandu-l cu drepturi deopotrivă ca toata omenirea, în libertate, la egalitate şi la adevăr.” Nicolae Bălcescu
  • 4. Culoarea albastră reprezintă CERUL ,LIBERTATEA unde dorm şi trăiesc RROMII de pretutindeni SIMBOLURI Aceste simboluri au fost adoptate in 1971 la ROATA simbolizeaza căruţa cu care umblă Primul Congres Mondial al Rromilor. De SIMBOL INTERNAŢIONAL ROATA CU SPIŢE SAU CHACRAca Imnul rromilor ,DJELEM,DJELEM,iar OPRE ROMA adoptat rromii. internationala amai multeacongrese Indiei şi pe atunci, au avut loc Similară cu Ashok Khakra, roata de pefost desemnata 8 Partea verde motto.Ziua reprezintă drumurile şi câmpiile şi pădurile rromilor steagul mondiale ale rromilor. reprezintă Mişcarea şi creaţia lumii. lor unde umblau rromii în nomadismul aprilie.
  • 5. Imnul Rromilor Tradus în Limba Română
  • 6. Umblăm, umblăm pe drumurile lungi, Deschide-ți, Doamne, porțile cele negre Am întâlnit și rromi fericiți. Să-mi pot vedea familia A, rromilor, de unde veniți Iarăși să merg pe drumurile lungi, Cu corturile și cu copiii înfometați? Să întâlnesc rromi fericiți. Of rromilor, of flăcăilor! Of rromilor, of flăcăilor! . Am avut și eu o familie mare, Sus, rromilor, este timpul vostru, Mi-a ucis-o Legiunile Negre, Haideți cu mine, rromi din întreaga Pe toți i-a ucis, pe bărbați și pe femei, lume! Între ei și pe copilași. Gura cea neagră și ochii cei negri, Îi voi iubi precum strugurii cei negri. Of rromilor, of flăcăilor! Of rromilor, of flăcăilor!
  • 7. ORIGINE În Armenia s-au desprţit în 3 grupuri : 1) Nordul Mării Negre 2) Sud spre Egipt 3) Vest spre Imperiul Bizantin Rromii care au mers spre Imperiul Bizantin , Rromii au plecat din regiunea PUNJAB, Indiatoată Europa. urmează să se răspândească în , acum o 1000 de ani.Au existat mai multe valuri de migraţie din India.Au părăsit India în timpul unei invazii, fiind împinşi spre Europa de războaie şi invazii.Limba rromanii are influenţe persane şi armene ce dovedesc trecerea rromilor prin aceste ţări.
  • 8. • Istoria romilor în Europa. În Europa, rromii ISTORIE au fost ţinuti în sclavie în Balcani (în special Moldova şi Ţara Românească), ori şi-au continuat călătoria răspândindu-se în toată Europa, din Spania (1425) până în Finlanda (1597). Pentru a obţine permise de trecere prin ţările din apus, unii rromi au pretins că sunt creştini din Egipt veniţi în pelerinaj (iar mai apoi, când nu au putut să le obţină, au falsificat astfel de permise). Acest lucru, asociat cu înfăţişarea lor străină, duce la denumirea engleza de "gypsy" şi cea spaniolă de "gitano", de la egiptean. Abia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Europenii şi-au dat seama că limba rromani seamană foarte mult cu hindi, stabilind originea indiană a rromilor.
  • 9. În general, rromii şi-au păstrat mult timp stilul de viaţă nomadic sau semi- nomadic în mijlocul unor societăţi sedentare, ceea ce le-a permis să-şi păstreze identitatea ca popor. În vestul Europei, avansat din punct de vedere economic, rromii nu au avut un rol important ca meşteşugari şi în general prezenţa lor nu a fost apreciată. Deşi au fost primiţi iniţial cu mare curiozitate şi chiar entuziasm, odată ce europenii îşi dau seama ca "pelerinii din Egipt" au de gând sa stea permanent în ţările lor, se iau numeroase (şi variate) măsuri împotriva lor. În est, ei au un important rol economic ca meşteşugari, ceea ce explică numarul mult mai mare de rromi de astăzi din estul Europei comparat cu vestul.
  • 10. “Viaţa nomadă e necesară ţiganului ca peştelui apa şi ca păsării aerul:viaţa în trib e sufletul vietii lor.”M. Kogălniceanu
  • 11. Rromii au venit în Europa ca o naţiune unită prin limba, cultura şi origine, dar în grupuri mici şi răspândite pe o arie mare. Prin urmare, rromilor le-au lipsit mijloacele prin care alte populaţii îşi apăra interesele. Ei nu au avut putere politică sau militară, o religie a lor sau un teritoriu cu care sa se identifice.
  • 12. Potrivit istoricilor care s-au ocupat de acest popor nomad, prima atestare documentară a unor comunităţi inchegate datează din anul 1068, din timpul Imperiului Bizantin. De-a lungul timpului şi în funcţie şi de locurile pe unde au hălăduit şi s-au stabilit, ţiganii au fost denumiti în fel şi chip: "arami" - armean păgân, "farontseg" - gloată, "bohemian" - din Boemia, "tartares" - tătar, "gypsi" - egiptean, "saracin" -arab, "athinganoi" -
  • 13. • Cuvântul rrom vine de la roman, romeu (Romaios) nume preluat din timpul cât au stat in Imperiul Bizantin(rrom, rromi- bărbat,bărbati; romni—femeie).Din 1930 şi în continuare se încearcă impunerea termenului de rrom.
  • 14. Mulţimea cuvintelor greceşti în limba rromanii,arată şederea îndelungată a rromilor în Imperiul Bizantin. Denumirea de ŢIGAN vine din grecescul” ATSIGANOS”, numele unei secte eretice cu care rromii nu au nici o legatura, însă cu care au fost asociaţi datorită aspectului străin.Probabil datorită invaziei turce rromii au intrat în Balcani în sec. XIV, şi după cucerirea Balcanilor de către otomani au pătruns în Vestul Europei.
  • 15. Rromii veniţi în Ţările Române pe ruta balcanică, dupa ce petrecuseră un timp îndelugat în Imperiul Bizantin,unde au dobândit numele de ţigan.
  • 16. Primele dovezi documentare ale prezenţei rromilor pe pămantul românesc datează din anul 1385, cand Dan I domnul Ţării Româneşti a oferit mânăstirii Vodiţa- Tismana,” 40 de de salaşe de tigani”. În Moldova în 1428 domnul Alexandru cel Bun dăruieşte Mănăstirii Bistriţa “31de salaşe de de ţigani”. În Transilvania, în 1400, un stăpân, Costea, avea, între altele, şi “17 ţigani de cort”.
  • 17. Primele atestări a rromilor în Muntenia 1385,în Moldova în 1428 , documente în care rromii sunt listaţi ca bunuri a unor mănăstiri,”SCLAVI”. • În funcîie de stăpâni existau 3 categorii de sclavi: • 1)Domneşti-ai statului; • 2) Boiereşti; • 3) Mănăstireşti; • La început toţi au fost ai statului , apoi prin ROBIE donaţii şi vânzări ajung la mănăstiri şi boieri; • După 1600 se foloseşte termenul de rob, şi automat ŢIGAN înseamnă ROB. • Sclavii se puteau căsători doar cu consinţământul stăpânului. • În sec. XVIII căsătoria era declarată indisolubilă; • Un rob iertat devenea om liber; • Singurul drept era cel “LA VIAŢĂ”
  • 18. SCLAVIA RROMILOR CODUL PENAL MUNTENESC DIN 1818 CONŢINE ARTICOLUL “TOŢI ŢIGANII SUNT NĂSCUŢI ROBI” ŞI “ŢIGANII FĂRĂ STĂPÂN SUNT PROPRIETATEA STATULUI”
  • 19. în Transilvania,devin iobagi ai COROANEI în 1400, având dreptul de a umbla prin ţară şi a poposi pe pământurile Coroanei, Toleranţa Coroanei faţă de neapartenenţa cetelor de rromi la religia crestină, autonomia internă a cetelor de rromi,absenţa obligatiilor militare;Rromii trebuiau sa plătească Coroanei o sumă mai mică decât populaţia sedentară;
  • 20. • În 1843 în Ţara Românească 22 martie ,,Legea eliberării robilor domneşti”; • 31 ianuarie 1844 eliberaţi în Moldova robii mnăstiresti; • 14 februarie 1844 robi domneşti deveneau liberi în Moldova; • 1844 CEZAR BOLIAC” VENIŢI domnilor, câţi aţi pus odată mâna pe condei, porniţi de un sentiment nobil, profesori, jurnalişti şi poeţi, veniţi să facem pentru întâia ora o cauză comună, CAUZA ŢIGANILOR, şi ELIBERARE să ne luptăm pentru slobozenia lor,religia, interesul statului şi duhul inaintării noroadelor ne va fi în ajutor.”
  • 21. • 1855 decembrie Moldova domnitorul Grigorie Alexandru Ghica abolea robia;”Proprietarii urmau să încaseze o despăgubire care era de 8 galbeni pentru lingurari şi vătraşi şi 4 galbeni pentru lăieşi…Dintr-un raport al departamentului de finanţe al Moldovei din iunie 1856 reiese că 334 de proprietari au cerut despăgubire pentru foşti robi iar 264 au renunţat la ele.”(Viorel Achim) • 20 februarie domnitorul Ţării Româneşti Barbu Ştirbei abolea robia ţiganilor boieresti.
  • 22. • Ion Chelcea, stabileşte următoarele trei categorii de ţigani din România: • 1. Ţiganii aşezaţi (de "vatră"). Ei sunt fierari, lăcătuşi, lăutari, salahori, vânzători de flori, spoitori. Trăiesc în case sărăcăcioase, au portul locuitorilor în mijlocul cărora trăiesc; la ţară al ţăranilor, la oraş pe al orăşenilor. Sunt pe punctul de a-şi pierde limba. • 2. Ţiganii rudari (cunoscuţi în Ardeal sub numele de "băeşi", în Moldova de "lingurari", "blidari". • 3. Ţiganii nomazi (numiti "lăeşi", "netoţi", "gurbeţi", "costurari", "clopotari", "ursari"). Parte din ei au trecut de la cort la locuinţa stabilă. Au portul lor specific şi şi-au păstrat limba.
  • 24.
  • 25.
  • 26.
  • 27.
  • 28.
  • 29.
  • 31. CELE MAI IMPORTANTE GRUPURI TRAIESC IN