Documentul analizează procesul comunicării, evidențiind cei șase factori esențiali: emițător, receptor, mesaj, cod, canal și context. Se discută funcțiile comunicării, cum ar fi funcția emotivă, conativă, referențială, metalingvistică și fatică, prezentând diversele forme de comunicare verbală, nonverbală și paraverbală. De asemenea, se oferă exemple de activități și evaluări pentru înțelegerea conceptelor discutate.

1. 1
SITUAȚIA DE COMUNICARE
Comunicarea este procesulde transmitere a unui mesaj (informaţii, idei, opinii, păreri, sentimente) de la emiţător (individ sau grup), cu
ajutorul unui cod (limbaj verbal sau nonverbal) şi utilizând un canal (comunicare orală sau scrisă).
Actul comunicării se realizează în prezenţa a şase factori: emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context
Elementele de comunicare interpersonală sunt:
- comunicarea verbală (cuvântul sau limba cunoscutăde participanţii la actul de comunicare);
- nonverbală (gesturi, mimică, priviri, atitudine);
- paraverbală (intonaţie, ton, timbru,, intensitate, accent, pauze, tăcere).
Scopul comunicării interpersonale este de transmitere sau schimb de informaţii, persuadare, descoperire a lumii exterioare,
autocunoaştere, stabilirea şi menţinerea de relaţii sociale, jocul. Esenţială este funcţia sa de comunicare.
Comunicarea organizează enunţul în forme diferite, ceea ce ducela existenţa unor diferite tipuri de mesaj, care presupun mai multe
funcţii ale limbajului.
Fiecărei funcţii îi corespund, în procesulcomunicării, forme lingvistice specifice; chiar dacă un mesaj nu are o singură funcţie, una dintre
ele predomină şi impune un anumit uz al unităţilor lingvistice în enunţ.
Funcţiile comunicării sunt: funcţia emotivă, conativă, fatică, metalingvistică şi referenţială.

2. 2
MESAJ
funcţia poetică
RECEPTOR
Funcţia conativă
EMIŢĂTOR
Funcţia emotivă
CONTEXT
Funcţia
referenţială
CANAL
Funcţia fatică
COD
Funcţia
metalingvistică

3. 3
Factori care
intervin în
procesul
comunicării
Funcţiile comunicării
Emiţător Emotivă (expresivă) a comunicării constă în evidenţierea stărilor afective sau reacţiilor sufleteşti ale emiţătorului la
contactul cu o anumită realitate. Mărcile lingvistice sunt: interjecţiile, unele forme verbale, expresii, adjective cu
valoare de epitet, mijloace stilistice. Este centrată asupra emiţătorului, are ca scop exprimarea atitudinii vorbitorului faţă
de conţinutul enunţului. Stratul pur emotiv al limbajului este constituit din interjecţii; dincolo de emoţia pură, limba posedă
însă şi alte caracteristici formale menite să marcheze participarea afectivă a vorbitorului la enunţ (persoana I la pronume şi
verb, intonaţia* interogativă/ exclamativă, lungimea sunetelor etc): Vai, ce tare plouă!
RECEPTOR Conativă (numită şi persuasivă sau retorică) se referă la efectul de convingere pe care mesajul trebuie să-l aibă
asupra destinatarului, de la care se intenţionează să se obţină un anumit tip de răspuns (verbal, comportamental).
Modul imperativ este specific funcţiei conative
Expresia gramaticală a funcţiei conative este marcată de pers. a II-a la pronume şi verb, de vocativ la substantiv şi de
imperativ la verb; intonaţia exclamativă/interogativă caracterizează şi ea enunţurile a căror funcţie primordială este centrată
asupra receptorului: Ascultă-mă! De ce nu mă crezi?
Referent
(context)
Referenţială(numită şi denotativă, informativă) este axată pe:
- referentul mesajului (obiectul comunicării: despre ce element al realităţii se vorbeşte)
- contextul (situaţia) în care are loc transmiterea mesajului
- este orientată spre referentul mesajului, este funcţia primordială într-o mare parte a enunţurilor, coexistând uneori cu alte
funcţii; îi aparţin enunţuri neutru-informative ca: Pisica este un animal domestic.
Cod Metalingvistică se manifestă când apare necesitatea de a se atrage atenţia asupra codului utilizat în cadrul
comunicării. Utilizarea explicaţiilor a gesturilor sau a tonului indică receptorului sensul în care trebuie decodificat
mesajul. Explicaţiile pot privi argourile, limbajul copiilor, (in)corectitudinea unei forme gramaticale, decodificarea unui alt
cod ş.a.: Nu se spune „ei este, ei face", ci „ei sunt, ei fac"; „Şuţ" înseamnă „hoţ”; Săgeată înainte înseamnă „sens unic".

4. 4
Canal Fatică are în vedere stabilirea şi menţinerea contactului între emiţător şi receptor, controlul bunei funcţionări a
canalului ( alo, înţelegi, mă auzi, salutul, gesturile, mișcări ale capului etc)
Mesaj Poetică (numită şi estetică sau literară) este centrată asupra formei mesajului şi nu asupra conţinutului comunicării.
Spre deosebire de limbajul ştiinţific, pentru care contează cu precădere conţinutul mesajului, limbajul poetic pune
accentul pe expresie.
Ea nu apare izolată în text, ci se combină cu celelalte funcţii, de ex. în diversele genuri poetice: poezia epică, dominată de
enunţuri expozitive formulate la persoana a III-a. implică o participare a funcţiei referenţiale; poezia lirică, dominată de
persoana I, cuprinde enunţuri în care intervine puternic funcţia emotivă, iar poezia liric-adresativă, cu valori retorice,
formulată la pers. a II-a (oda, epistola), implică funcţia conativă.

5. 5
Fişă de lucru
1) Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare
1.  doi elevi discută în pauză;
2.  un aparat de radio transmite într-o încăpere goală;
3.  mama citeşte scrisoarea de la fiul ei;
4.  în parc are loc un spectacol la care participă mulţi tineri;
5.  un japonez ţine un discurs în limba sa în faţa voastră;
6.  un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde nu-l aude;
7.  un tânăr se destinde navigând pe internet;
8.  doi muncitori discută, în timp ce, lângă ei, se sparge asfaltul cu picamerul.
2) Grupaţi-vă în perechi şi purtaţi o scurtă conversaţie a cărei scop să fie
- de transmitere sau schimb de informaţii,
- persuadare,
- descoperire a lumii exterioare,
- autocunoaştere,

6. 6
- stabilirea şi menţinerea de relaţii sociale,
- jocul.
3) Citiți cu atenție textul:
Farfuridi:(emoționat și asudând)Atunci, iată ce zic eu, și împreună cu mine (începe să se înece) trebuie să zică asemenea toți aceia care nu vor s cază la
extremitate (se îneacă mereu), adică vreau să zic, da, ca să fie moderați, adică nu exagerațiuni!...Într-o chestiune politică...și care, de la care atârnă viitorul,
prezentul și trecutul țării..să fie ori prea-prea, ori foarte, foarte...(se încurcă, asudă și înghite) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?....da..pentru
ce?....Dacă Europa...să fie cu ochii ațintiți asupra noastră dacaă mă pot pronunța asfel, care lovesc soțietatea, adică fiindca din cauza zguduirilor...și idei
subversive...(asudă și se rătăcește din ce în ce) și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probre de tact..vreau să zic într-o privință,
poporul, națiunea, România...(cu tărie) țara în sfârșit....cu bun-simț, pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie și să recunoască, de la care putem zice
depandă...(se încurcă și asudă mai tare) precum, -da-ți-mi voie- (se șterge) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne
privește...pentru ca să dăm exemplu clar surorilor noastre de gintă latine însă! (foarte asudat, se șterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu).
1. Subliniază secvențele în care apar elementele nonverbale ale discursului lui Farfuridi.
2. Identifică elementele paraverbale ale discursului lui Farfuridi
3. Într-un monolog scurt realizează o caracterizare a personajului, așa cum rezultă din elementele nonverbale și paraverbale la care acesta apelează în
discurs.
4) Construiți un mesaj, al cărui răspuns să transmiteţi: indignare, resemnare, bucurie, respingere, complicitate etc.
5) Citeşte textele de mai jos şi rezolvă cerinţele
a) Identifică elementele situaţiei de comunicare
b) Explică relaţia dintre emiţător şi receptor în situaţiile de comunicare date făcând referire la funcţiile comunicării

7. 7
 „În decursul acestei săptămâni ,jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast câmp anticiclonic, pe când în cea de răsărit va domina activitatea
depresionară.
Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul săptămânii , corelate cu ninsoare .În Moldova, Bărăgan şi Dobrogea va fi
viscol , în timp ce în restul ţării valorile termice vor fi deosebit de coborâte, caracterizând o vreme geroasă “. ( prognoza meteo în Jurnalul Naţional )
Identifică elementele situaţiei de comunicare .
 Paxeladin : se dă la tuse! ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii);
- Mulţumim pentru creditul acordat !( slogan publicitar pentru o bancă );
- Radio de pici! ( slogan publicitar pentru un post de radio condus de copii ) .
 Românul e născut poet !
„ Înzestrat de natură cu o închipuire strălucită ,şi cu o inimă simţitoare,el îşi revarsă tainele sufletului în melodii armonioase şi în poezii improvizate .
De-l munceşte dorul ,de-l cuprinde veselia ,de-l minunează vreo faptă măreaţă ,el îşi cântă durerile şi mulţumirile ,îşi cântă eroii , îşi cântă istoria ,şi astfel
sufletul său e un nesfârşit de frumoasă poezie „.
( V. Alecsandri ,Poezia populară , 1852 )
 Te afli într-o maşină ,eşti prins în trafic ; îl vezi pe trotuar pe prietenul tău , căruia ai vrea să îi comunici un mesaj urgent . Îl strigi , el te aude , dar
distanţa dintre voi e mare , e gălăgie pe stradă şi nu vă puteţi înţelege .