1. Proiect
Realizatori : - Coroamă Raluca
- Cerlincă Ioana
Coordonator : prof. Neacșu -Capră Iuliana
Mihaela Clasa a X-a G C.T. -Călian Silviu
„Petru Muşat” -Călin Elena
Suceava

2. Portret George Bacovia
(1881 – 1957)
Avocat de profesie , Bacovia ar fi putut ocupa
diverse funcţii importante în administraţie,dar fiind o
fire timidă şi destul de reticentă la valurile vieţii , se
mulţumeşte cu o slujbă de funcţionar.Adevărata sa
chemare este poezia. Se căsătoreşte cu Agatha
Grigorescu (profesoară de franceză şi prozatoare).Are
un fiu, Gabriel Bacovia.Poetul, bolnav fiind, se stinge
din viaţă în 1957.

3. Bacovia este in primul rand un
simbolist.Gasim in opera lui
George Bacovia influente din Universul poziei sale este inclus in
Edgar Allan Poe si din
simbolismul francez : Rollinat, volumele „Plumb“(1916),“Scantei
Laforgue, Baudelaire, Verlaine – galbene“(1926),“Comedii in
prin atmosfera de nevroza, fond“(1936),“Stante
gustul pentru satanic, ideea
mortii, cromatica si predilectia
burgheze“(1946),“Poezii“(1956).Ur
pentru muzica. marind opera lui Bacovia vom
constata ca avem de-a face cu o
Bacovia este un inadaptat in opera autentica si originala.
societate ca si Eminescu si la fel
ca acesta, manifesta o aversiune
puternica fata de orice
Din literatura romana Bacovia este
oranduire, isi deplange soarta
care-l obliga sa traiasca intr-o prevestit de Ion Paun Pincio si
societate cladita pe inechitate. Alexandru Macedonski prin
motivul ploilor,al noptilor,al
De aceea universul sau il vor
forma: copiii si fecioarele corbilor,prin folosirea
tuberculoase, palidele instrumentelor muzicale si
muncitoare, poetul insusi preferinta pentru imagini
ratacind fara sens prin parcuri
muzicale.In poezia lui domina
solitare, ascultand somnul,
plansul, golul, frigul, tristetea, cerul de plumb apasator,orizontul
umezeala, raceala, nevroza. inchis strabatut de
corbi,abatoare,ospicii,toamna
galbena.

4. Ca o prima tema care isi are
Singuratatea este una radacinile in sentimentele
din temele predilecte ale provocate de orasul natal,se
lui Bacovia,constituind remarca lumea orasului de
si principala sa provincie,a targului sufocant,care
componenta ilustreaza o lume tema care isi are
Ca o prima
spirituala.Camera bolnava,degradata fizic si
radacinile in sentimentele provocate
poetului nu este o psihic.Mahalaua este populata de
de orasul natal,se remarca lumea
ambianata perfecta,asa orasului de provincie,a targului
o lume ftizica ,aflata in
cum este la Macedonski sufocant,care ilustreaza o lume
descompunere lenta,sub actiunea
un spatiu de creatie,ci bolnava,degradata fizic si
este un loc intemeperiilor:
psihic.Mahalaua este populata de o
ploaia,zapada,vantul,frigul,ceata
infricosator,generator de lume ftizica ,aflata in descompunere
spaime(„Miezul si arsita,in nopti halucinanate de
lenta,sub actiunea intemeperiilor:
noptii“).Dragostea sau toamna sau iarna(„Sonet“).Orasul
ploaia,zapada,vantul,frigul,ceata si
actul reflez al creatiei este in ruina si nopticoexista
arsita,in in el halucinanate de
sunt singurele elemente cadavrele in descompunere cu
toamna sau iarna(„Sonet“).Orasul
salvatoare intr-o fastul este in ruinapoetul alungat
burghez,iar si in el coexista
singuratate ca o cadavrele in descompunere cu fastul
din propria sa locuinta, este
tortura(„Decembre“).
bantuit de obsesii,spaimealungat din
burghez,iar poetul si
propria sa locuinta, este bantuit de
nevroze.Orasul inspaimantator
este vazut ca un muzeunevroze.Orasul
obsesii,spaime si al figurilor
inspaimantator este vazut ca un
de ceara(„Panorama“).
muzeu al figurilor de
ceara(„Panorama“).

5. In tema iubirii acest sentiment
nu este benefic pentru spiritul
uman.Iubita este o fecioara
palida,despletita,care canta la
clavir muzica funebra,gemand
ca in delir(«Nevroza »).Iubita
este descrisa cu accente
pamfletare,nutrind
dispret(« Contrast », »Unei
fecioare »).
Tema mortii este o obesesie
fascinanta,in care lipseste cu
desavarsire aspiratia,este o stare
de disperare,de dezagregare a
materiei,a fiintei,a
existentei.Senzatia de funebru
este permanenta in lirica
bacoviana,fiind o componeneta
a eului poetic,chiar si a
sentimentului de
iubire(« Plumb »).

6. Influentat intr-o oarecare masura de simbolistii francezi,Bacovia isi
exteriorizeaza impresiile prin corespondente plastice,folosindu-se de
tonurile de culoare.Cromatica are profunde sensuri in definirea starilor
sufletesti,cum insusi Bacovia martuirisea : »In poezie m-a obsedat
intotdeauna un subiect de culoare.Pictura cuvintelor sau auditie
colorata.Fiecarui sentiment ii corespunde o culoare. »Culorile nu numai
ca sunt putine,dar ele sunt foarte concentrate,acestea transformandu-se
in adevarte strigate ale unui suflet impovarat de tristete.
Gama de culori se bazeaza pe o serie de motive tipic simboliste –
plictisul,uratul,tristetea,monotonia.In poezia « Decor »,negrul,in
contrast cu albul creaza o atmosfera de doliu(« Copacii albi,copacii
negri/Stau goli in parcul sollitar/Decor de doliu funerar/Copacii
albi,copacii negri ») Alaturi de negru Bacovia foloseste violetul. In
amurgul de toamna violet plopii ii par poetului niste “apostoli in odajdii
violete”. Pana si frigul in imaginatia sa are culoarea violetului in “Plumb
de iarna”. Ca sa transcrie sentimentul tristetii sfasietoare poetul ii
asociaza violetului galbenul.

7. CULOARE ŞI MOTIVE SIMBOLISTE
Trăirea existenţială a durerii, sentimentul
de pustietate şi singurătate sunt elemente
impresioniste realizate însă de poet prin
corespondenţe între sentiment şi culoare.
Gama de culori este
restrânsă, concentrată pe câteva motive tipic
simboliste:
urâtul, plictisul, tristeţea, nevroza, angoasa,
monotonia, ele având corespondenţe şi în
lumea instrumentelor muzicale.

9. EXEMPLIFICARE

13. Scântei galbene
Vom spune ca toamna a venit... foarte
trist –
La o fereastră melancolică, mi s-a părut
ceva,
Insa m-a trezit un glas pozitivist...
Vânt umed, şi frunza zboară, undeva.
Am ajuns, acum, pe-un câmp cu ape...
În luncă, medita un poet cunoscut –
Părea că de oameni nu mai încape;
De-această-ntâmplare, atât de rău mi-a
părut.
Eu nu mai ştiu nimic, şi m-am întors
acasă,
Uitaţi-vă ce gol, ce ruină-n amurg –
Amurgul galben m-a-ngălbenit, şi m-
apasă,
Cu geamuri galbene, cu lacrimi ce nu mai
curg.

15. Rozul, verdele, albastrul
,,Verde crud, verde
evocă tristeţea şi creează
nevroze. crud…
Mugur alb şi roz şi
pur,
Vis de-albastru şi
de-azur,
Te mai văd, te mai
aud.”

16. PUNCTE DE VEDERE
,,La el culoarea este nu numai
persistentă şi obsesivă, dar şi
de o mare materialitate, ca la
expresionişti.”
(N. Manolescu)

17. ,, La nici un poet român n-a repurtat
vreodată o culoare biruinţa pe care o
înscrie violetul bacovian.”
(Gheorghe Grigurcu)

18. ,, Văzută în stare pură, culoarea încetează să mai fie
argument simbolist, ci unul expresionist. Studiul pe care şi-l
propune Bacovia necesită o subliniere a dominantelor,
nicidecum o estompare a lor.”
(Daniel Dimitriu)

19. Epitaf
"Aici sunt eu
Un solitar,
Ce-a râs amar
Si-a plâns mereu.
Cu-al meu aspect
Făcea să mor
Căci tuturor
Păream suspect."