SlideShare a Scribd company logo
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII   Şcoala cu clasele   I – VIII Nr. 1 T R I F E Ş T I
                                        Structura   M I R O N    C O S T I N    Nr. 1




                                              REVISTĂ ȘCOLARĂ




Numărul 1, Anul I, Decembrie, 2010



1
De ce Micii cronicari?

                        Ne-am obişnuit – ne-a deprins astfel o tradiţie a istoriografiei – să
folosim termenul de cronicari pentru o serie întreagă de autori de scrieri istorice, semnatari ai
unor texte foarte greu(dacă nu chiar imposibil) de adunat într-un ansamblu omogen.
         Citând doar câteva nume din seriile demult constituite din cronicari moldoveni,
constatăm că apar convocaţi în acelaşi spaţiu, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin şi
Ion Neculce – ca să nu-i mai amintim decât pe cei mai însemnaţi.
         Cronicarii, boieri patrioţi, erau dominaţi de un sentiment acut al istoriei. Întoarcerea
către propriul trecut, consolidarea legăturilor cu înaintaşii şi punerea în valoare a tradiţiilor
naţionale – sunt forme de manifestare ale ideii de apartenenţă a prezentului la un curs comun
al istoriei.
         Scrisul cronicăresc s-a născut dintr-o necesitate stringentă : provinciile româneşti
parcurseseră veacuri de istorie care riscau să fie înecate în uitare.
         Prima intenă ţie a cronicarilor a fost aceea de a recupera trecutul: ca să nu se uite
lucrurile şi cursul ţărâi.(Miron Costin)
         În viziunea lor, un popor fără istorie, care-şi ignoră trecutul, nu va şti să-şi construiască
prezentul şi nici să-şi imagineze viitorul. Aşadar istoria unui neam este purtătoarea unor valori
educative şi scrierea ei devine o responsabilitate integral asumată. Eu oi da seamă de ale mele,
câte scriu – spunea Miron Costin în De neamul moldovenilor, scrisă la sfârşitul vieţii şi
rămasă neîncheiată din pricina cumplitelor vremi.
         Patriotismul măsurat, dar fără echivoc, preocuparea faţă de originea noastră romanică,
convingerea de sorginte umanistă că românii trebuie să iasă din întunericul neştiinţei,
conştiinţa că scrisul lor rămâne dator să slujească adevărul, sentimentul unei continuităţi (prin
contribuţia fiecăruia) a efortului de a scoate la ştirea tuturor istoria poporului român – sunt
doar câteva din ideile, atitudinile şi sentimentele acestor mari cărturari, din rândul cărora se
desprinde Miron Costin, ale cărui opere aduc un moment de început al artei narative în
literatura noastră.
         De neamul moldovenilor şi din ce ţară au eşit strămoşii lor este o lucrare polemică a
marelui cronicar în care lămureşte originile neamului.
         Cărturarul patriot susţine în scrierile sale tezele etnogenezei:romanitatea poporului
român, latinitatea limbii române, continuitatea românilor în Dacia, unitatea poporului român.
         El are convingerea că scrisul trebuie să slujească adevărul, că istoria şi literatura au un
rol educativ, că a scrie este un act de răspundere în faţa istoriei.
         Prin toate scrierile sale Miron Costin se dovedeşte cea mai luminată minte din ţara
Moldovei.
         Consultate de autorii sintezelor moderne de istorie naţională ca izvoare de primă mână,
valorificate de cercetătorii fenomenului literar, care au găsit în ele secvenţe capitale ale
năzuinţei de alcătuire şi şlefuire a scrisului artist, cronicile româneşti, mai cu seamă cele din
veacul al XVII-lea, şi operele celor trei cărturari – Ureche, Miron Costin şi Neculce – sunt
pilduitoare în acest sens şi au reprezentat contribuţii fundamentale la complexa strădanie de în
stăpânire a limbii naţionale în cultură, la cizelarea tiparelor şi matricelor stilistice ale scrisului
românesc.
                                                      Material propus de profesoara Ileana Gherghel


2
Bărboşii şi Brăniştenii
                                                    Frânturi de istorie

                                    Dacă ne întoarcem în timp, pe trepte de hrisov şi de cronică
                            întâlnim, în secolul XV, pe valea pârâului Valea Neagră, veche arie
                            de locuire, două sate: Brănişteni şi Bărboşi.
                                    Atestat documentar la 4 august 1400, în timpul domnitorului
                            Moldovei Alexandru cel Bun, satul Brănişteni îşi are numele de la
Dragomir Brănişteriul. Braniştea era o porţiune de pădure care nu aparţinea satului, ci unui
stăpân sau chiar domnului ţării. Pe acest teritoriu sătenii nu puteau intra (braniti provine din
limba slavonă şi înseamnă a apăra) iar Dragomir era stăpânul braniştei sau o administra în
interesul domniei.
        În perioada următoare, satul va aparţine unor importanţi boieri şi dregători ai ţării
Moldovei, la 23 august 1455 îi este întărit boierului Tador Limbă-dulce, unde îşi avea curtea,
iar în 1520, vistiernicului Eremia, după cum aflăm dintr-un uric de la Ştefăniţă Voievod. În
anul 1520, pe locul unei biserici din lemn, vistiernicul construieşte o frumoasă biserică de
piatră. Pisania scrisă de ctitor reprezintă un fragment de cronică a acelor vremuri: "Cu voia
Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi săvârşirea Sfântului Duh robul lui Dumnezeu Eremia
Vistiernic a făcut această biserică în numele Duminicii Tuturor Sfinţilor, în vremea
blagocestivului şi de Hristos iubitorului domn Io Ştefan Voievod în anul 7082 (1520) luna
iunie 11 şi când ocărmuia Mitropolitul Kir Teoctist".
        Atestat documentar pentru prima dată în secolul al XV-lea, satul Bărboşi astăzi
dispărut, a fost situat în partea de nord a satului Brănişteni, numele venind probabil de la
Micul Bărbosul.
        Pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, satul îi este întărit la 23 august 1455 de către
Petru Voievod lui Tador Limbă-dulce.
        Cele două sate vor intra treptat în posesia familiei Costin, ai cărui membri au urcat cele
mai înalte ranguri de la căpitani de oaste la dregători şi cărturari. Primul Costin care a
cumpărat părţi în aceste sate a fost Iancu (Ioan), la 1630 a intrat în posesia a jumătate din satul
Bărboşi. Fiii săi, Vasile şi Miron vor fi şi ei proprietari a celor două moşii.
        Vasile a fost înmormântat în biserica din sat în anul 1685 după cum stă scris pe piatra
de mormânt, existentă şi astăzi: „Această peatră o au făcut Velicico Costin Hatman, pe
mormentul fratelui dumisale Vasile Costin, care s-au pristăvit cătră sălaşele vecinice în 7193,
luna februarie, 20 zile”.
        Cel mai cunoscut dintre Costini a fost cu siguranţă Miron, cronicar şi învăţat al vremii.
El îl continuă pe Grigore Ureche scriind Letopiseţul Ţării Moldovei, alte lucrări fiind De
neamul moldovenilor, Cronica polonă.
        Miron conducea cancelaria domnească ocupând dregătoria de mare logofăt ceea ce a
atras nemulţumirea duşmanilor săi. Aceştia l-au sfătuit pe domnul Constantin Cantemir să-l
omoare pe Miron "ai vinovat, ori nevinovat să nu scapi, c-apoi încă a hi mai rău, şi de tine şi
de noi". Miron Costin se afla la Bărboşi, unde se îngrijea de înmormântarea soţiei. Aceasta,
Ileana Movilă, era fata lui Ion Movilă, nepoată de fiu a lui Simion Movilă domn al Moldovei
şi pentru un timp al Ţării Româneşti. Petru Movilă, mitropolit de Kiev, îi era unchi.


3
Slujitorii l-au sfătuit să fugă, dar el a refuzat crezând că la Iaşi îşi va putea dovedi
nevinovăţia. A fost decapitat în Piaţa Gâdelui din Roman (azi piaţa din faţa Hotelului Roman)
într-un decembrie friguros a anului 1691. În acele vremuri tulburi nu a mai fost timp să i se
sape un mormânt, astfel încât a fost îngropat împreună cu soţia, în mormântul lui Vasile din
biserica de la Brănişteni.
                                  V. A. Urechia află aici în 1886 mormântul Costineştilor iar
                                osemintele, au fost transferate peste doi ani la Iaşi, unde
                                cronicarului i s-a înălţat şi un monument realizat de sculptorul de
                                origine polonă Wladimir C. Hegel. Monumentul a fost inaugurat
                                la data de 18 septembrie 1888 în prezenţa a 10.000 de participanţi,
                                printre care şi membrii a două delegaţii de studenţi din Bucovina
                                şi Polonia, sărbătorindu-se evenimentul sub sintagma "Naţiunea
                                română este recunoscătoare".
                                  La 8 iunie 1888 s-a încheiat un proces verbal la Brănişteni prin
care preoţii Ioan Constantinescu, Ioan Tomescu şi 8 săteni din Brănişteni atestă sub semnătură
că au procedat la deschiderea criptei Costineştilor şi au găsit acolo osemintele celor doi fraţi şi
resturi de mătase din hainele lor.
         Treptat locuitorii de pe moşia Bărboşi şi-au părăsit casele venind în satul Brănişteni
aici fiind mai aproape de biserică. Prin moşteniri, vânzări şi cumpărări au ajuns proprietari în
Brănişteni familiile: Neculai Stratulat, Ionică Hagiu, Grigore Buicliu (senator), Jorj Kapri,
Nicolae Tăutu (preşedinte al Consiliului Judeţean Roman, Deputat).
         Începuturile învăţământului se plasează în anul 1867, şcoala primară fiind în satul
Brăniştenii de Jos, iar în anul şcolar 1886-1887 a fost frecventată de 13 elevi din cei 24
înscrişi. Un învăţător care întreaga viaţă şi-a dedicat-o şcolii a fost Toma Vasile venit de la
Văleni.
         Viaţa oamenilor cu bucuriile şi necazurile ei a fost cuprinsă între revoltă şi jertfă. Nu
au uitat să se revolte în 1830 prin Ilinca Ghinif oiu care a mers cu jalba la Iaşi pe jos şi nici în
1907 dar au dat şi tributul de sânge în cele două războaie mondiale dovadă fiind numele scrise
cu sânge pe monument.
         Din istoria acestor locuri personalitatea lui Miron Costin oşteanul, diplomatul,
dregătorul, patriotul, cărturarul străluceşte precum o nestinsă făclie: „Nu este alta mai de folos
în viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”.
         Dacă aţi citit cu atenţie, completaţi!
1. Vistiernicul care a construit biserica din sat                                   A
2. Primul Costin care a cumpărat părţi în Bărboşi
3.  Sat din partea de nord dispărut astăzi
4.  Întemeietorul satului Brănişteni
5.  Soţia lui Miron Costin
6.  Istoricul care a descoperit mormântul Costineştilor
7.  Oraşul unde a fost ucis Miron Costin
8.  Membru al familiei Costin înmormântat la Brănişteni
9. Dregătoria ocupată de Miron Costin
10. Capitala Moldovei în vremea aceea
11. Femeia care a mers la Iaşi pe jos ducând jalba locuitorilor
                                                                                   B

                                                                  De la A la B – Numele cronicarului
4
Material propus de profesor Pavel Petrea




                                         Un sincer mulţumesc!



                        Viaţa şi munca de dascăl în arena şcolii m-a pus în situaţia de a lucra cu
                      elevii, ajutat de colegi – învăţători, educatoare şi profesori, fără de care
                      realizările mele ca veteran manager nu ar fi fost posibile.
                        Dintre toţi colaboratorii mei din Şcoala Nr.1 Miron Costin un loc aparte
                      a fost ocupat de către doamna director Olga Rugina, pe care am cunoscut-
                      o încă din 1972, când era studentă şi familia Duma Ironim şi Vochiţa avea
                      în gazdă pe profesoara de chimie Mitruţa Munteanu. După terminarea
facultăţii de fizică – chimie, doamna profesoară Rugină Olga este repartizată ca titular la
Şcoala Nr.1 Trifeşti, unde se formează ca un profesor desăvârşit ce a promovat cu succes toate
treptele şi gradele didactice din învăţământul preuniversitar. Urmărindu-i evoluţia, am apreciat
în mod cu totul deosebit caracterul practic – aplicativ al orelor de fizică şi chimie predate,
anticipând parcă noile cerinţe ale învăţământului actual. Cultura generală solidă, calitatea de
bun organizator şi gospodar nu puteau fi trecute cu vederea şi drept urmare, profesoara Olga
Rugină conduce învăţământul din Miron Costin o perioadă îndelungată ce a ţinut până la
pensionare. A fost pusă în situaţia de a se bate , în sensul bun al cuvântului, cu toată lumea,
pentru a realiza ceea ce şi-a propus ca director împreună cu colectivul didactic din subordine.
Dacă astăzi unitatea arată aşa cum arată, este şi meritul de necontestat al doamnei directoare
Olga Rugină.
        A fost iubită şi respectată de elevi, colegi şi părinţi şi le-a întors dragostea înzecit.
        Rămâneţi aproape de şcoală, doamnă profesoară Olga Rugină, pentru că aceasta mai
are nevoie de dumneavoastră.
                                                                   Profesor Constantin Gheorghe




5
Clădirea Şcolii Nr.1 Miron Costin construită în timpul directoratului doamnei Olga Rugină

                                  Din creaţiile copiilor şi … nu numai




                      Toamna

    A venit toamna bogată
    Prin livezi şi prin câmpii,
    Fructele se coc îndată,
    Cântă glasuri de copii.
             (Sandache Beatrice – clasa a IV-a)

                                                                               Toamna
                                                                             (acrostih)
                                                             Toamna e o zână mare
                                                             Orişicine ştie asta!
                                                             Anotimpul e-o mirare,
                                                             Mamă a naturii este.
                                                             Norii veseli pleacă acum
                                                             Anotimpul cel mai bun.
                                                                   (Chelariu Fernando – clasa a IV-a)




                      Toamna

Vara repede-a trecut
Rândunelele se duc.
Căldura ne părăseşte,
Totu-n jur se vestejeşte.


Oamenii au adunat
Ce-n primăvară-au semănat.
Iar hambarele sunt pline
Pentru iarna care vine.
            (Durea Ionela – Alexandra, clasa a IV-a)


6
Sosirea toamnei

Toamna iarăşi a sosit
Cu alai de frunze, care
acum parcă au murit;
suflă vânt fără-ncetare.


Ploile vin iarăşi des,
Păsările pleacă,
Florile se vestejesc
Insectele tânjesc.


Îmi amintesc…
Ieri ce frumos era!
Dar astăzi nu mai e aşa…
                   (Bortă Cosiela – clasa a V-a)




                                                              Toamnă, toamnă…

                                                   Toamnă rece şi bogată,
                                                   Pleacă repede, îndată!
                                                   Florile le ofileşti,
                                                   Copacii vrei să-i goleşti,
                                                   Păsările le alungi,
                                                   Bruma, vântul le aduci.


                                                   Toamnă dulce şi bogată,
                                                   Eşti frumoasă, fermecată,
                                                   Alungi păsări călătoare
                                                   Şi-aduci frigul ierni-n zare.
                                                              (Mircea Oana –Veronica – clasa a V-a)




7
Iarna

E iarnă iar
Şi în zadar
O rază vrea
Căldură să dea.


Un fulg de nea
Chiar aici şedea,
În palma mea,
Şi se topea.


Cad dintr-un nor,                                   Omul de zăpadă
Pe pământ adorm
                                      Toţi copiii sunt în stradă
Şi ţes alb covor
       (Mircea Bogdan-clasa a IV-a)   Şi facem om de zăpadă.


                                      L-am făcut aşa de bine
                                      Să placă la orişicine.
                                      I – am pus pălărie-n cap,
                                      Haine groase pe măsură,
                                      Din cărbune i-am pus gură
                                      Iar din morcov un năsuc.


                                      Din doi nasturi i-am pus ochi.
                                      I – am mai pus şi-o mătură
                                      Să pară că … mătură.
                                      Dacă-l strig, el nu răspunde.
                                      Şade mut de îngheţat
                                      De frigul venit în sat.




8
Degeţica

    Nu ştiu ce vină am avut
    Când am venit pe-acest pământ!
    Sunt o fetiţă foarte mică,
    Răpită de lâng-a ei mămică.


    Am întâlnit în drumul meu,
    Şi buni, şi răi, dar cel mai greu
    E – atunci când nimeni nu te-ajută
    Şi te consideri clar . . . pierdută


    După cum ştiţi, iubiţii mei
    Binele învinge mereu.
    Norocul nu m-a ocolit
    Şi viaţa grea a luat sfârşit.


    Eu vă urez să fiţi cuminţi,
    Să scrieţi, bine să citiţi.
    De cei mai mari să ascultaţi
    Şi de iubirea lor să vă bucuraţi.
        (Învăţătoare Moro




9
Să râdem împreună!



                                  -    Mătuşa revenită după doi ani în vizită, îl întreabă pe
                                       Costel:
                                  -    Mă mai cunoşti?
                                  -    Da, tu eşti mătuşa care nici data trecută nu mi-a adus
                                       nimic!


-    Petrică, să-i spui mamei că trec mai pe seară pe la voi, să-i mulţumesc pentru cele 7 mere
     pe care mi le-a trimis prin tine.
-    Bine, unchiule, dar ce-ar fi să-i mulţumeşti pentru 10 mere?

     Un tânăr care şedea pe o bancă în sala de aşteptare a unei gări, mesteca gumă. Bătrânica
     de lângă el i se adresă după un timp:
-    Este frumos din partea dumitale că ai plăcerea să vorbeşti cu mine, dar să m tii că eu sunt
     surdă şi nu aud ce spui.

     La ora de chimie:
-    Copile,spune-mi, ce este apa?
-    Apa este un lichid incolor,care devine negru,când ne spălăm pe mâini.

      Marioara către mama ei:
-    Mamă , doamna învăţătoare care ne-a venit de curând nu prea ştie să socotească . Ieri ne-a
     spus ca 5 nuci şi cu 5 nuci fac 10 nuci . Azi ne-a spus altfel : cică 6 nuci si cu 4 nuci fac
     10 nuci .

-    Ionele, spune-mi, din ce munţi izvorăşte Mureşul?
-    V-aş spune cu plăcere domnule profesor, dar nici eu nu ştiu.

     Un nebun ţine în mână o umbrelă cu gaură. .Trece un om pe stradă şi îl întreabă:
-    De ce ai gaură în umbrelă?
-    Ca să văd când se opreşte ploaia!

     Un ascultător întreabă la Radio Erevan:
-    Pisica neagra aduce sau nu ghinion?
     Răspuns:
-    Depinde ce ea ti: om sau şoarece.


     Gigel merge la dentist. Doctorul, politicos, îl întreabă:
-    Gigel, cu ce vrei să îţi plombez măseaua?
-    Cu ciocolată, domnule doctor!..."




10
Un oltean şi un moldovean stau de vorbă.
     - La voi morţii se îngroapă cu popă?
     - Nu, la noi popa rămâne afară."




                                  Omul nu poate deveni om decât prin educaţie .
                                 O educaţie bună este izvorul întregului bine în lume.
                                 Omul lipsit de educaţie nu ştie să se servească de libertatea lui.
                                                         (Immanuel Kant – Tratat de pedagogie)


                              Prima condiţie a unei educaţii raţionale este tactul educatorului
                        şi priceperea lui de a-şi apropia elevii.
                                                                 ( M.I.Kalinin – Despre educan ie)



   Străduința oricărei educații e să formeze în om o fire tare, hotărâtă,
statornică. Numai educația poate să ne mântuiască de barbarie și sălbăticie.
                           ( J.G.Fichte – Cuvântări către națiunea germană)


                           A educa înseamnă a porni de la ceea ce este, cu scopul de a
                        conduce spre ceea ce este mai bine.
                                                                (A.Ferriere - Şcoala activă)


   A educa înseamnă a-i face pe copii să-şi însuşească prin experienţă
un sistem de valori care să le dea posibilitatea să se integreze în mod
inteligent şi în mod moral într-o lume în rapidă prefacere.
                                ( Robert Dottrens – A educa, a instrui)

                               A educa pe om să se simtă fericit, îndeplinind acte ui funcoiuni ce
                           duc la fericirea generală, iată culmea artei de a educa.
                                                            (A.S.Makarenko – Poemul pedagogic)

   Când închide ochii asupra anilor de educaţie din casă şi-şi pune
nădejdea în minutele şcolii, fără să-şi dea seama că scrisul, cititul şi
socoteala ajută numai jumătatea stângă a creierului, acele din capul
locului osândeşte copilul şi-i primejduieşte viitorul.
                                     (Simion Mehedinţi – Altă creştere)


                               Rele apucături ale tinerilor vin adesea din reaua educaţie dată de
                           părinţii lor.
11                                                               (Moliere – Vicleniile lui Scapin)
Materiale propuse de învăţătoare Albina Otic
                                       Cei 7 ani de-acasă
          Salutul reprezintă un prim semn al unei bune creşteri. După felul cum salutăm, cei din jurul
nostru îşi pot face o primă impresie despre noi. De câte ori nu auzim spunându-se despre unele
persoane "Nici bună-ziua nu este în stare să zică", sau şi mai rău, "Bună-ziua căciulă, că stăpânul n-are
gură."
          În privința salutului trebuie să respectăm nişte reguli.
         1.Ce persoane vom saluta. Vom saluta toate persoanele cunoscute, indiferent de locul unde
ne aflăm. Se întâmplă uneori să nu fim siguri că persoana întâlnită este o anumită persoană pe care o
cunoaştem. Vom saluta şi în acest caz, chiar dacă nu ne cunoaşte, nu se va supăra. Vom saluta atunci
când urcăm în autobuz sau la intrarea în diverse birouri ( ex. cancelaria școlii, biroul directorului),
când oprim o persoană pentru a cere o informație, vom saluta vânzătoarele din magazinele mici, şi în
general, atunci când intrăm în încăperi în care sunt puține persoane.
        2.Mimica în momentul salutului. Când salutăm trebuie să privim la persoana respectivă,
încercând să zâmbim, sau măcar să nu fim încruntați. Chiar dacă suntem grăbiți sau preocupați de
altceva, pentru 2 secunde, cât durează un salut, vom încerca să avem o față luminoasă. Nu vom ține
mâinile în buzunare, dar nici nu vom gesticula exagerat. Un semn de proastă creştere este acela de a
saluta cu gura plină sau, pentru băieți, cu căciula ( şapca ) pe cap. Dacă suntem în locuri aglomerate
sau unde nu putem vorbi, putem saluta cu o uşoară aplecare a capului. Trebuie să fim siguri că
persoana respectivă ne-a observat gestul.
        3. Formule de salut. În limba română sunt foarte multe formule de salut, în raport cu
momentul zilei şi cu persoana căreia adresăm salutul. Persoanelor adulte le vom spune: "Bună
dimineața!" , "Bună seara!" , "Bună ziua!" , "Sărut-mâna!" , Între copii veți mai putea folosi "Salut!" ,
"Bună!" sau alte formulări stabilite de comun acord. "Sărut-mâna" se spune femeilor, părinților,
bunicilor şi persoanelor foarte apropiate, față de care manifestăm un respect deosebit. Adulții
obişnuiesc să-şi dea mâna când se salută. Copiii nu vor întinde niciodată mâna spre un adult în semn
de salut, dar, dacă un adult întinde mâna spre un copil, acesta îi va răspunde în acelaşi fel.
        4. Alte situaţii când salutăm. La intonarea imnului țării, la ridicarea sau la defilarea drapelului
țării, ne vom ridica în picioare şi vom adopta o poziție decentă. Băieții şi bărbații vor avea capul
descoperit.
        5. Cum răspundem la salut. Vom răspunde întotdeauna la salut, indiferent de situație, este un
gest total nepoliticos să nu răspundem la salut. Se vor respecta cam aceleaşi reguli ca atunci când
salutăm, adică zâmbim uşor, nu ținem mâinile în buzunare, nu mestecam gumă sau mâncare,
răspundem cu aceeaşi formulă cu care ni sa adresat cel care ne-a salutat ( sau o formulă
asemănătoare ).
        Dacă se întâmplă să uităm să salutăm sau din diverse motive nu răspundem imediat la salut, ne
vom cere scuze față de persoana respectivă.
        Ştiaţi că...
      - În timpurile trecute supuşii îşi salutau regele sau domnitorul făcând plecăciuni adânci sau chiar
stând în genunchi?
      - În Turcia exista obiceiul ca supuşii să sărute vârful papucului sultanului?
      - După sărbătoarea de Paşti, creştinii se salută cu formulările "Hristos a înviat!" , "Adevărat a

12
înviat!" , până la sărbătoarea de Înălțare, după care se folosesc formulările "Hristos s-a-nălțat!" ,
"Adevărat s-a-nălțat".
                                                                            (Învăţătoare Carmen Lupu)



                                           Câștigă-ți frumusețea nu la înfățișare, ci la felul de viață.
                                                                                                 Thales

                                                              Thales
                         Thales di Milet(624 – 546 î.e.n.) – considerat părintele științelor, a fost
                         filozof grec de origine feniciană care a adus contribuții importante și la
                         dezvoltarea matematicii și astronomiei. Considerat primul dintre Cei
                         Șapte înțelepți ai Antichității, Thales este întemeietorul celei mai vechi
                         școli filozofice din Milet, școala ioniană care a dezvoltat ideea de
materialism în filozofie, reprezentând primii pași în constituirea unei culturi științifice.
         El a călătorit mult în Asia și Egipt, a străbătut Chaldeea, făcând studii și observații
asupra fixării solstițiilor și revărsării Nilului, magnetismului, culturilor agricole; a studiat
eclipsele de lună și de soare și a prezis cel dintâi prima eclipsă de soare din anul 585 î.e.n.
         Thales a exclus Divinitatea ca izvor și esență a lucrurilor din Univers, înlocuind-o cu o
materie primordială și esențială, apa. Pământul era conceput ca o navă ce plutea pe un
ocean. Cel mai interesant lucru observat de istoricii vremii la Thales a fost modul în care
acesta observa lumea și reflecta asupra existenței umane și a constituirii Universului,
depășind astfel condiția omului de știință. Thales afirma că : Dacă natura este una, atunci și
cauza sau principiul lumii este unul. Și dacă părțile se nasc și mor, întregul este încă
indestructibil. Cel mai înțelept este Timpul, căci el descoperă toate; cel mai iute este Spiritul,
căci el aleargă pretutindeni; cea mai tare este Necesitatea, căci ea domnește peste toate;
Fericit e acela cate are trup sănătos, spirit iscusit și fire educată.
         Thales și discipolii săi au promovat curentul materialist, dezvoltând științele prin
studiul amănunțit asupra naturii. Deși biblioteca din Alexandria a fost distrusă de mai multe
ori în urma deselor războaie, pierzându-se astfel și o impresionantă colecție de texte
matematice, printre care și cele ale lui Thales, totuși ne rămân scrierile altor matematicieni și
istorici despre el ca Herodot, Proclus, Cicero, Seneca, Plinius cel Bătrân.
         În matematică, Thales cunoștea că diametrul împarte cercul în două părți congruente
sau că unghiul înscris într-un semicerc este drept. De asemenea, știa că suma măsurilor
unghiurilor unui triunghi este cât măsura a două unghiuri drepte, precum și congruența
triunghiurilor precum și teoria figurilor asemenea, teorie dezvoltată de el și în care o
teoremă îi poartă numele(Teorema lui Thales). A măsurat înălțimea unei piramide prin
lungimea umbrei ei și distanța dintre două puncte din care unul inaccesibil cu ajutorul
proporționalității laturilor triunghiurilor asemenea. Însușii faraonul Amasis rămăsese uimit de
felul cum Thales măsurase înălțimile piramidelor, ajutându-se doar de o vergea înfiptă în
pământ și de câteva măsurători simple.



13
Pe mormântul său este o inscripție care spune : Aici, într-un mormânt strâmt zace
marele Thales; totuși renumita sa înțelepciune a ajuns la ceruri




                                            Scrisoare către cititori

                           Adevărurile matematice sunt ve nice. Si orice e vej nic, e divin.
                                                 Deci, adevărurile matematice sunt divine.
                           (Grassman – matematician german de la mijlocul secolului al XIX-lea)



                                        Iubite elev,

Vrei să fii iubit de părinți și stimat de colegi,
Semeni, prieteni și neprieteni?                                 ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să gândești corect, clar și limpede în
orice situație și la orice obiect ce-l înveți
la școală?                                                    ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să fii deștept?                                           ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să manevrezi și să folosești cât mai bine
calculatorul?                                                  ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să ai noroc?                                                      ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să ai bani în mod corect și cinstit?                              ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să fii fericit?                                                   ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să te apropii de Dumnezeu?                                        ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

       Dacă așa stau lucrurile, se ridică, în mod firesc, întrebarea: Cum se învață matematica?
       Matematica se învață învăţând bine teoria predată la ore de învățătorul sau profesorul
tău de matematică și rezolvând probleme (din manual, din diverse culegeri, din reviste etc.).
Matematica se învață oarecum diferit de cum se învață celelalte materii. Ea cere: voinţă +
răbdare + putere de concentrare. Înarmat cu aceste calități te vei apropia cu încredere de
temuta matematică pe care treptat, treptat o vei înțelege și care-ți va da satisfacție acum și
totdeauna. Odată însușit spiritul matematic el te va însoți ca un veritabil tezaur în întreaga
viață.

14
Îți urez succes în învățarea și însușirea matematicii, acest veritabil DAR dat Omului de
Dumnezeu.
                                                         Materiale propuse de profesor Ioan Sărăcuţu




                                  Cancerul din alimentele nesănătoase

                                                            Aţi observat cum o alimentaţie
                                                            nesănătoasă de genul “fast food”, “
                                                            junk food” slăbeşte organismul şi
                                                            înceţoşază mintea? În urma
                                                            consumului de produse de tip fast-
                                                            food care conţin numeroşi aditivi
                                                            cancerigeni simţim pe moment
                                                            senzaţia de saturaţie, dar la scurt
                                                            timp apare din nou sentimentul de
                                                            foame. În ultima vreme, în
                                                            România, E-urile cancerigene fac
                                                            ravagii. Aproximativ 70% dintre
                                                            bolile românilor sunt provocate de
                                                            alimente şi modul defectuos de
hrãnire. Sarea, zahãrul şi oţetul sunt substanţe nelipsite din mâncarea noastrã şi nu sunt
periculoase şi fac preparatele mult mai apetisante. În ultimii 30 de ani, în conţinutul multor
produse alimentare au apãrut substanţe chimice, de sintezã, utilizate în industria alimentarã.
Aceastã categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive şi induc multe boli grave.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare,
evidenţiază într-un interviu că această creştere alarmantã a incidenţei diferitelor forme de
cancer e strâns legatã de avalanşa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate
frecvent de români. Alimentele bogate în E- uri nocive sunt parizerul şi crenvuştii, aşa-zisele
băuturi răcoritoare şi preparatele conservate cu substanţe chimice , mai cu seamã supele la plic
sau preparatele afumate. Cu toţii avem celule canceroase în corp. Când este diagnosticat
cancerul, înseamnă că persoana respectivă are deficienţe nutriţionale multiple. Deficienţele pot
să apară din cauze genetice, a noxelor din mediul înconjurător, a alimentaţiei şi stilului de
viaţă greşite. Pentru a preîntâmpina deficitele nutriţionale multiple, este necesară schimbarea
dietei şi administrarea de suplimente nutritive, ceea ce va duce la întărirea sistemului imunitar.

15
O metodă foarte bună de luptă împotriva celulelor canceroase este de a le infometa, adica a se
evita alimentele de care acestea au nevoie pentru a se multiplica: zahăr, laptele şi produsele
lactate, ph acid,cafeaua.
            E-urile periculoase sunt „vinovate“ de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale
tubului digestiv şi a alergiilor. Cei mai mulţi consumatori cumpără des produse de tip fast-
food pentru a-şi stinge senzaţia de foame, dar aceasta dispare doar pe moment şi pe
suprafaţa corpului lor apar straturi adipoase. Cele mai sigure victime ale obezităţii sunt copiii.
Copiii supraponderali sunt confruntaţi cu o serie întreagă de provocări psihologice şi sociale.
Copiii sunt deschişi şi direcţi, iar terenul de joacă poate deveni un loc nemilos. Copiii
supraponderali îşi fac prieteni mai greu şi probabilitatea de a avea dificultăţi
comportamentale şi de învăţare este mai mare. Tinerii supraponderali au adesea niveluri
ridicate ale colesterolului ceea ce constituie un semnal pentru multe boli fatale. Probabilitatea
ca ei să prezinte intoleranţă la glucoză este mai mare şi sunt mai predispuşi la a face diabet.
Diabetul de tip 2 întâlnit înainte numai la adulţi creşte în ritm vertiginos în rândul
adolescenţilor. Copiii obezi prezintă o predispoziţie de nouă ori mai mare de a face
hipertensiune arterială, ceea ce la un adult poate conduce la atac de cord. Apneea din timpul
somnului, care poate cauza probleme neuro - cognitive se întâlneşte la unul din zece copii
obezi. La ei se întâlnesc mult mai multe probleme legate de oase. Un tânăr obez are toate
şansele de a devein un adult obez, aşadar cu un risc mai mare de a fi confruntat cu probleme
de sănătate pe tot parcursul vieţii.

         Societatea de consum a zilelor noastre favorizează publicitatea agresivă şi determină
apariţia pe piaţă a alimentelor cu un cost de producţie mic, însă umflat de banii cheltuiţi pe
reclame. Aceste alimente au valoare nutritivă îndoielnică, aditivi alimentari îndelung criticaţi
de nutriţionişti şi urme de pesticide, erbicide şi alte tipuri de substanţe chimice folosite intens
în agricultura industrială. Majoritatea companiilor care ne furnizează mâncarea sunt în goană
după profit, fără a da atenţie răspunderii morale.

     •    Există o ALTERNATIVĂ>> produsele alimentare certificate ecologic (bio). Costul
         lor de producţie este mai mare datorită tehnicilor speciale care nu folosesc substanţele
         chimice în agricultură şi nici aditivii alimentari în procesarea mâncării, dar aceste
         produse respectă standarde stricte de producţie, procesare şi chiar comercializare.
         Eticheta bio, sau eticheta “acest produs nu te omoară încet”, este o garanţie a calităţii.




16
•    Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi, în special cei numiţi emulgători,
          cunoscuţi omului obişnuit sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au
          dovedit a fi periculoase pentru om. Cercetătorii au întocmit liste pozitive şi negative cu
          E-urile conţinute în produsele alimentare. Se spune cã suntem ceea ce mâncãm, iar
          acest adevãr este dovedit de statistici.




                                                        E-uri bune şi E-uri rele

                                          Există E-uri bune şi E-uri rele şi fără să ne dăm seama, şi
                                         pe unele, şi pe altele le mâncăm în fiecare zi. Se impune
                                         întrebarea: cum putem deosebi "prietenii" de "duşmani"?
                                         În privinţa E-urilor, se poate spune că nu substanţele sunt
                                         periculoase, ci cantitatea şi numărul lor. Pentru copiii
                                         până la 1 an, nutriţioniştii recomandă numai aditivii
                                         naturali.

                                         Când cercetăm etichetele de pe produse la secţiunea
                                         ingredient, trebuie să înţelegem, cu cât într-un aliment
                                         sunt mai mulţi aditivi, cu atât produsul este mai nociv şi
nu trebuie oferit copiiilor sub 3 ani. Copiii sunt mai sensibili decât adultii. Din nefericire, piaţa
dulciurilor pentru copii este şi cea mai bogată în E-uri.

         Pentru ca micii degustători sunt greu de convins, iar culoarea învelişului alimentelor, a
produselor reprezintă primul element care îi atrage. De aceea, sucurile, budincile, jeleurile sunt
pline de coloranţi nu tocmai inofensivi.

         E 123, spre exemplu, este interzis în multe ţări civilizate, dar la noi este permis în
anumite produse şi, mai grav, producătorii nu respectă legislaţia deoarece îl mai strecoară şi în
bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brânzeturi topite şi creme de brânză. Din aceeaşi
categorie fac parte şi E 110 şi E 102. Aceştia sunt coloranţi prezenţi mai ales în dulciuri şi
prafuri de budincă. Aproape toate sucurile conţin E 330, o substanţă care cauzează o serie de
afecţiuni ale cavităţii bucale.


                                  Recomandări pentru cei mici
17
Lista aditivilor permişi în produsele destinate copiilor este restricţionată şi admite doar
substanţe cât mai naturale. Din rândul acestora fac parte acidul lactic (E 270), pentru sugarii
sănătoşi, lecitina (E 322), care e întâlnită şi în ciocolată, acidul fosforic (E 338), pectinele
(E440), caragenon (E 407).

       Alimentele care pot fi date copilului, după înţărcare, pot conţine acidul acetic (E 260),
carbonaţii (E 500), care se găsesc în biscuiţi, cereale şi pesmeţi.

      Sunt permise mono şi digliceride (E 471) şi acidul tartric (E 334). La produsele pe baza
de fructe şi care au un conţinut redus de zahăr, sunt permişi citraţii (E 333) şi fosfaţii (E 341).




În momentul când alegem o dietă pentru copii este bine să ţinem cont de piramida
alimentelor şi de numărul de calorii necesare unui copil pentru a se descurca la şcoală şi pentru
a fi sănătos.




Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi


18
3.000 - 3.900
1.800 - 3.000
2.000- 3.000


Proteine totale


- necesar mediu
44 - 51 g
61 - 70 g
82 - 94 g
106 - 121 g
120 - 137 g
89 - 101 g
96 - 109 g


- variaţii posibile în nivelul caloric
31 - 70 g
44 - 90 g

                                          Fete




                                          1–3
                                           ani

                                          4–6
                                           ani

                                         7 – 10
                                           ani

                                         11 – 14
                                           ani

                                         15 – 19
                                           ani

                                         11 – 14
                                           ani

                                         15 – 19
                                           ani




19
E-urile bune sunt vitamina E naturalã, E 306 care este antioxidant puternic (prezent în ficat,
ouã, peste, soia);- vitamina C naturalã – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic- clorofila
E 140 – colorant natural - lecitina E 322 – antioxidant natural - pectina E 440 – gelifiant
natural - caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o algã marinã.

Alte vitamine , factori de nutriţie de origine vegetală indispensabili bunei funcţionări a vieţii
omului sunt: vitaminele liposolubile alcătuite din carbon, hidrogen şi oxigen (vitamina A,
vitamina D, vitamina E, vitamina K) şi vitaminele hidrosolubile formate din carbon, hidrogen,
oxigen, azot ( complexul de vitamine B – B1, B2, B6, B12, B15, vitamina C, vitamina P,
vitamina PP şi acidul folic).

Vitamina A se găseşte în sânge în cantitate de 150 unităţi internaţionale la 100 ml. Necesarul
organismului este de 1,5 mg pe zi sau 5000 unităţi internaţionale pe zi.

Vitamina D se găseşte sub zece forme distincte. Normal în sânge se găseşte în cantitae de
66-165 unităţi internaţionale la 100 ml. Necesarul organismului este de 100 unităţi
internaţionale pe zi.

Vitamina E se găseşte normal în sânge în cantitate de 1 mg%. Nevoia nu este cunoscută
precis, ea variind în funcţie de compoziţia raţiei alimentare.

Vitamina K – necesarul organismului este în cantitate de 0,1 g pe zi.

Vitamina B1 se găseşte normal în organism în cantitate de 4 – 10 gama%, necesarul de raţie
alimentară fiind 1,5 mg pe zi.

Vitamina B2 se găseşte normal în sânge în cantitate de 3 gama%. Necesarul în alimentaţie
este de 1,8 -3 mg pe zi.

Vitamina B6 – necesarul în alimentaţie este de 2-3 mg pe zi.

Vitamina PP – necesarul în alimentaţie este de 12 – 18 mg pe zi.

Acidul folic este necesar în cantitate de 0,5 -1 mg pe zi.

Vitamina B12 se găseşte normal în sânge în cantitate de 320 microgama la 1000.



20
Vitamina C se găseşte normal în sânge în cantitate de 0,3 -2,1 mg%. Necesarul în alimentaţie
este de 75 mg pe zi.

Vitamina P – necesarul în alimentaţie este de 3 g pe zi.

"Nu există dragoste mai sinceră decat dragostea faţă de mâncare" , spunea George Bernard
Shaw. Însă, aş adăuga că trebuie să mâncăm pentru a trăi şi nu să trăim pentru a mânca!

Cum îşi poate asigura copilul necesarul zilnic nutriţional:

Cercetătorii susţin următoarele:

     •   Copiii cu vârsta între 1-3 ani, au nevoie de 500 miligrame de calciu zilnic.
     •   Copiii cu vârsta între 4-8 ani au nevoie de 800 miligrame pe zi.
     •   Copiii cu vârsta între 9-13 ani au nevoie de 1300 miligrame pe zi.

Calciu este soluţia pentru a avea oase sănătoase şi puternice, din copilărie până la maturitate.
Potrivit unor experţi, calciul lipseşte din dieta multor copii şi acest lucru este mai evident
când ei încep să consume băuturi cum ar fi sucurile acidulate şi sintetice.

Sursele de calciu sunt:

     •   o ceaşcă de iaurt conţine 380 mg
     •   o ceaşcă de lapte - simplu sau cu ciocolată – conţine aproximativ 300 mg
     •   o ceaşcă de suc de portocale sau mere îmbogăţit cu calciu conţine între 300 şi 350 mg
     •   o felie de brânză are între 202-272 mg
     •   o ceaşcă cu lapte de soia îmbogăţit cu calciu are 257 mg
     •   o felie de caşcaval (mozzarella) conţine 183 mg
     •   o jumătate de ceaşcă de macaroane cu brânză conţine 181 mg
     •   o jumătate de ceaşcă de îngheţată conţine în jur de 75 mg
     •   o jumătate de ceaşcă de budincă conţine 150 mg
     •   o bucată de pizza cu brânză conţine 117 mg
     •   2 biscuiţi graham conţin 100 mg
     •   2 smochine conţin în jur de 49 mg

Necesarul zilnic de fier al copilului

Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 8 ani au nevoie de 10 mg de fier zilnic. Fetele între 11 şi 14
ani au nevoie de 15 mg; băieţii de aceeaşi vârstă au nevoie de 12 mg zilnic. Fierul ajută la
dezvoltarea creierului. Organismul uman asimilează cu uşurinţă fierul dn carnea de vită.
Asimilarea fierului din vegetale, cum ar fi spanacul sau cerealele se face mai greu. Cercetătorii
susţin ca după ce consumaţi aceste alimente, este bine să consumaşi şi unele produse bogate în
vitamina C, cum ar fi portocale, căpşuni, ardei, papaya, broccoli, grapefruit, roşii, mango şi
cartofi.

 Dacă se specifică faptul că o porţie asigură 100% din necesarul zilnic recomandat de fier, mai
exact 18 mg. , care reprezintă doza zilnică necesară pentru un adult.


21
Surse de fier:

     •   o jumătate de ceaşcă de cereale conţine 18 mg.
     •   o jumătate de ceaşcă de făină de ovăz conţine 6 mg.
     •   o jumătate de ceaşcă de spanac fiert conţine 3 mg.
     •   o bucată de carne de mărimea unui pachet de cărţi de joc conţine 2 mg.
     •   un hamburger de mărime medie conţine 2 mg.
     •   jumătate de piept de pui conţine aproximativ 1 mg.
     •   un ou mare conţine 6 mg.

Necesarul zilnic de zinc al copilului:

 Copiii între 2 şi 8 ani au nevoie de 10 mg de zinc zilnic. Fetele între 9 şi 14 ani au nevoie de
12 mg, iar băieţii de aceeaşi vârsta au nevoie de 15 mg zilnic. Copiii care nu primesc suficient
zinc, pot prezenta stagnări în creştere.

Surse de zinc:

     •   o bucată de carne de mărimea unui pachet de cărţi de joc conţine între 4 şi 6 mg
     •   un hamburger de mărime medie conţine 4 mg.
     •   o jumătate de ceaşcă de fasole fiartă conţine 2 mg.
     •   un sfert de ceaşcă de nuci conţine 1 mg.
     •   un sandwich cu ton conţine 8 mg.
     •   o lingură cu unt de arahide conţine 5 mg.
     •   o lingură cu seminţe de floarea soarelui conţine 5 mg.
     •   un gălbenuş de ou conţine 4 mg.

Necesarul zilnic de vitamina D al copilului

 Copiii între 2 şi 13 ani au nevoie de 200 UI (unitati internaţionale), sau echivalentul a 5 mg.
zilnic. Vitamina D este numită şi vitamina soarelui deoarece organismul uman o produce
atunci când pielea este expusă razelor soarelui. Copilul are nevoie zilnic de 200 UI din
vitamina D, din surse alimentare, mai ales iarna. Vitamina D contribuie la absorbţia de către
organism a mineralelor, cum ar fi calciul.

Surse de vitamina D:

     •   o felie de somon de dimensiunea unui pachet de cărţi de joc conţine 155 UI
     •   o ceaşcă de lapte (gras, parţial degresat sau degresat) conţine 98 UI
     •   un gălbenuş de ou conţine 90 UI
     •   o felie de brânză conţine 69 UI
     •   o linguriţă cu margarină conţine 34 UI

Necesarul zilnic de vitamina A al copilului

Copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani au nevoie de 400 micrograme de vitamină A
zilnic. Copii între 4 şi 6 ani au nevoie de 500 micrograme zilnic. Copiii între 7 şi 10 ani au
nevoie de 700 micrograme zilnic. Fetele cu vârsta de 14 ani au nevoie de 800 micrograme
zilnic, iar băieţii de aceeaşi vârstă au nevoie de 1000 micrograme zilnic. Vitamina A protejază
organismul împotriva infecţiilor şi reduce riscul apariţiei cancerului. Această vitamină este un

22
catalizator implicat în maturizarea celulelor şi a ţesuturilor, asigură sănătatea părului, unghiilor
şi pielii copilului . Zvonurile legate de morcovi şi alte alimente bogate în vitamina A, sunt
adevărate : sunt esenţiale pentru nişte ochi sănătoşi. Copilul îşi poate asigura necesarul de
vitamină A prin consumul de morcovi, de legume şi fructe colorate în galben şi portocaliu. 6
miligrame de betacaroten – care se găseşte într-un morcov mare – sunt convertite în 2000
micrograme de vitamină A în organism. Prea multă vitamină A din produse de origine
animală, cum ar fi ficatul, poate determina probleme de sănătate. Nutriţioniştii recomandă
aportul de vitamin A prin consumul de legume şi fructe.

Surse de vitamină A:

     •   un morcov de dimensiune medie conţine cca 2000 mcg.
     •   O jumătate de ardei capia conţine 339 mcg
     •   O jumătate de ceaşcă de cereale conţine între 141 (Cheerios) şi 250 mcg (Total)
     •   O ceaşcă de lapte conţine 139 mcg.
     •   Un ou conţine cca 84 mcg.
     •   O jumătate de ardei verde conţine cca 37 mcg.
     •   O felie de somon de dimensiunea unui pachet de cărţi de joc conţine 11 mcg.

Necesarul de vitamină C

Copiii între 1 şi 3 ani au nevoie de 15 mg. de vitamină C zilnic. Copii cu limitele de vârstă
cuprinsă între 4 şi 8 ani au nevoie de 25 mg. zilnic. Copii între 9 şi 13 ani au nevoie de 45 mg.
zilnic. Vitamina C ajută la formarea celulelor roşii ale sângelui, la dezvoltarea oaselor şi
ţesuturilor. Totodată ajută la întărirea gingiei şi întăreşte vasele de sânge, reducând învineţirea
în cazul căzăturilor sau rănilor. Vitamina C ajută la cicatrizarea rănilor, întăreşte sistemul
imunitar şi previne apariţia infecţiilor.

Ajută la producerea de colagen de către organism, catalizează absorbţia fierului din alimente,
mai ales din legume. Această vitamină se găseşte în foarte multe alimente, de aceea deficienţa
ei este foarte rară.

Surse de vitamină C:

     •   o jumătate de ardei capia conţine 142 mg.
     •   o ceaşcă cu suc de portocale conţine cca 100 mg
     •   o jumătate de papaya conţine 94 mg.
     •   o portocală de dimensiune medie conţine 70 mg
     •   o jumătate de ceaşcă cu broccoli conţine 62 mg.
     •   5 căpşuni întregi conţin 51 mg.
     •   o jumătate de grapefruit conţine 47 mg.
     •   un mango conţine 16 mg.
     •   o jumătate de roşie conţine 12 mg.
     •   o jumătate de ceaşcă cu spanac conţine 9 mg.
     •   o jumătate de cartof copt conţine 8 mg




23
(Material propus de profesor Oana Barbu)




          Să învăţăm…jucându-ne
     Statuile egiptene s-au spart. Găsiţi-le perechea!


                                                         Ştiaţi că . . .

                                                         Atât bărbaţii cât şi
                                                         femeile egiptene purtau
                                                         machiaje elaborate.
                                                         Machiajul pentru ochi
                                                         era in general verde
                                                         (făcut din cupru) sau
                                                         negru (făcut din plumb).
                                                         Egiptenii credeau ca
24
                                                         machiajul are puteri
                                                         vindecătoare.
Găseşte 7 deosebiri!




       LES MOIS DE
L’ANNÉE
Devine les mois :
 vierjan , évfrier
J’ai froid au nez
sarm , rilav
Quitons la ville
iam , niuj
Prenons le train !
jutille ,oûta
Pour aller où ?
tembresep ,tobreoc
Qui nous apporte
vemnobre , cemdébre
des jouets dans la
chambre ?          Materiale   propuse de învăţătoare Carmen Lupu



Mon beau sapin
  Mon beau sapin, roi des
                                   Pe malurile Senei
forêts
  Que j’aime ta verdure
  Quand par l’hiver ,bois
et guérets
  Sont dépourvus de
leurs attraits
  Mon beau sapin,roi des
forêts
  Tu gardes ta parure.
                Toi que
Noël planta chez nous
                 À saint
anniversaire
   25
                 Joli
sapin ,comme ils sont
doux
                 Et tes
bonbons et tes joujoux !
Materiale propuse de profesoară Rodica Dramu




                                        My favourite country



         I love the English language , so among my tourist destinations , the English speaking countries
are a priority.And the first one that comes to my mind is the United States of America.


26
The USA is a big and interesting country , not only because of its scenery , but also because of
the people living there. If I were to describe it in one word , that would be “diversity”.
           From the East Coast to the West Coast , I would love to visit the famous American cities –
New York , Chicago , Washington , Los Angeles , San Francisco , Huston and Las Vegas.America has
also got some of the most beautiful mountains , lakes , planes , valleys and ocean views in the world. I
would like to see the Grand Canyon and have a ride on a mustang , as well as visit Mount Rushmore
where the faces of the four American presidents are carved into stone.
        Finally , I would like to go to visit the Native American’s Reservation , where the native people
are trying tp preserve their traditional way of living and to pass on to the next generation their rich
culture , their language and their beliefs.A visit to the USA will be a great opportunity to encounter
another way of life and a different culture , as well as to improve my English.


                                                        Written by your penfriend!

Tongue twisters

Faster

Peepo peeps at his peers

Pears appear to be in tears
Plums among the pears

Peter loses precious stones.
What's up Mr. Jones?

Peter throws pebbles in the pond
Ducks and ducklings swim and bond

A fistful of brown plums
Brown prunes in fists with crumbs

Plums and prunes,
Fists of raspberry,
How many plums can your hand carry?

                                                         Materiale propuse de profesor Daniela Diaconu




                                                      Despre Moş Nicolae

                                       Mi s-a sugerat să scriu câteva rânduri despre Moș
                                 Nicolae(pentru revista școlii) și am preferat să mă îndrept mai
                                 degrabă spre Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, zi în
                                 care toată lumea își aduce aminte cel puțin de dărnicia
                                 recunoscută a sfântului, identificat cu Moș Nicolae.

27
Dacă privim icoana sa, îi descoperim chipul blând, ochii săi privindu-ne cu blândețe și, în
același timp, parcă îndemnându-ne să fim cu luare aminte. Ne dăruiește veșnica
binecuvântare cu mâna sa dreaptă ridicată spre cer, arătând de unde ne vine tot ajutorul. Și
dacă pentru cei mici ochii Sfântului Nicolae din icoană cu blândețe, bucuroasă când ei sunt
cuminți și iarăși una tristă când sunt obraznici, aidoma ochii lui privesc pe noi, cei mari, cu
aceeași blândețe veselă ori îndurerată.
        Despre viața Sfântului Nicolae toți cunoaștem câte ceva, mai ales din minunile sale.
Știm că s-a născut, conform tradiției, prin anul 270 d.Hr., într-o familie de oameni bogați
(tatăl – Teofan, mama – Nona),în localitatea Patara din ținutul Lichia, Asia Mică. Din tinerețe
ți-a arătat dragostea de cele sfinte, credința, postul, rugăciunea, bunătatea, milostenia
caracterizându-l si de aceea, până în zilele noastre, el este chip al virtuților acestora. După
trecerea la cele veșnice a părinților săi, tânărul Nicolae a dăruit averea săracilor și s-a retras
la mănăstirea Sion(înființată chiar de unchiul său), a devenit preot, apoi și episcop în Mira
Lichiei, fiind un bun pastor al credincioșilor săi. Era un model pentru aceștia, blând, fără de
răutate și smerit, ferindu-se de îngâmfare. Îmbrăcămintea sa era simplă, hrana pustnicească,
numai odată pe zi, seara. Toată ziua asculta nevoile celor ce veneau la dânsul, iar ușile lui
erau deschise tuturor. Sărmanilor le era tată, săracilor milostiv; ajutător celor năpăstuiți; și
tuturor mai mare făcător de bine.
        Este unul din marii ierarhi făcător de minuni și mult iubit de întreg poporul credincios.
Dintre minunile sale, amintesc pe cea în care a ajutat trei
fete, salvându-le de la sărăcie și mai ales de la căderea în
păcat, învierea celor trei copii omorâți de un hangiu,
salvarea de la naufragiu a unor corăbii, scăparea unor
condamnați pe nedrept, tămăduirea multor oameni, orbi,
surzi, paralizați, muți.
        A avut și de suferit, în vremea împăratului
Dioclețian (mare persecutor), fiind trimis în temniță, dar,
după Edictul de la Milan(313 d.Hr.) s-a reîntors în scaunul
episcopal din Mira, fiind ajutat de Binefăcătorul său, de
fapt, al nostru, al tuturor, Dumnezeu. A trecut la cele
veșnice, conform Tradiției, la 6 decembrie 342 d.Hr.,dar
au rămas sfintele sale moaște – drept dovada că
Dumnezeu există și că este izvor de sfințenie, drept dovadă că Sfântul Nicolae nu este un
simplu personaj.
        Multe ar fi de spus despre Sfântul Nicolae! Am încercat doar să creionez în câteva
cuvinte, gânduri, imaginea Sfântului Nicolae – prietenul copiilor și nu numai al lor. Să nu
uităm că fiind în Rai, se roagă acolo lui Dumnezeu, fiind mijlocitor pentru noi! Chipul său
blând, lumina feței din icoană ne rămân mângâieri în vremurile destul de grele prin care
trecem. Așteptându-l pe Moșul Nicolae, îl regăsim, măcar în suflet, pe Sfântul Nicolae –
făcătorul de minuni!



28
Profesoară Simona Olariu
Descoperă câte ferestre are ghetuţa lui Moș Nicolae




                                                      Naşterea Domnului

                            Deprinderea de a saluta cu mare bucurie Nașterea lui Iisus Hristos, de
                            a-L întâmpina cu urări, daruri, colinde, petreceri, este străveche și
                           cunoscută tuturor popoarelor europene. Caracterul esențial al sărbătorii
                           este bucuria și încrederea cu care omul întâmpină Nașterea Domnului,

29
trecerea de anul vechi la cel nou, începutul unei noi perioade , a unei noi etape în viața
oamenilor.
         Din iubirea fără sfârșit a lui Dumnezeu Tatăl, L-a trimis în lume pe Fiul Său iubit,
Hristos, să se nască și să crească, iar prin suferințele, moartea și Învierea Sa să se
mântuiască.
         Sosește din nou Crăciunul! Trăim iarăși voia bună legată de acest mate praznic al
creștinătății. Da, este oarecum umbrit de situația materială a multora! Cu toate acestea ne
facem, ca întotdeauna, speranțe și gânduri de viitor, pregătim casele de sărbătoare, mesele
festive, primim, oferim mici daruri…dar este oare, numai sărbătoarea unor pregătiri? Sau
încercăm să facem în primul rând o pregătire sufletească prin post, rugăciune, milostenie,
Spovedanie, Împărtășanie pentru a – L putea primi în ieslea sufletului nostru pe Pruncul Iisus
Hristos? Încercați să răspundeți cu sinceritate la această întrebare măcar vouă înșivă.
         Crăciunul este important în primul rând pentru că, în fiecare an, el ne amintește în
mod deosebit că Dumnezeu este cu noi, că S-a întrupat într-un Prunc Sfânt – Dumnezeu
                               Omul, născut în ieslea boilor. Ne oferă din nou prilejul negrăitei
                               bucurii de a ne afla, sufletește, lângă staulul din Betleem,
                               împreună cu păstorii, cu magii, cu îngerii și de a ne închina
                               dumnezeiescului Prunc.
                               Dragi copii, Pruncul Iiisus a luat chipul vostru, al copiilor, și a
                               mântuit neamul omenesc. În voi vedem semnul iubirii lui
                               Dumnezeu! Voi puteți fi cei care să – L mărturisiți prin cuvintele
                               și faptele voastre, voi puteți fi cei care să aduceți celorlalți
                               vestea Nașterii Sale prin colinde, prim umblarea cu steaua,
                               momente în care vă asemănați cu îngerii care, în noaptea sfântă
                               au cântat primul colind Mărire între cei de sus lui Dumnezeu, Și
pe pământ pace, între oameni bună voire!
         Probabil cei mai mulți știu amănunte despre Nașterea Sa, deși pentru unii aceasta nu
reprezintă decât o simplă povestioară. De aceea, în câteva rânduri, reamintesc câteva lucruri
despre acest eveniment sfânt.
         Despre Nașterea Domnului știm că a avut loc în al 14-lea an al domniei cezarului
                               Octavian August(31 î.Hr. – 14 d.Hr.), pe când guvernator al Siriei
                               era Quirindus. Împăratul a dat poruncă locuitorilor din Țara
                               Sfântă să se înscrie fiecare în orașul natal. Sfânta Fecioara Maria
                               și bătrânul Iosif au plecat din Nazaret la Betleem, pentru că de
                               acolo era neamul lor. Când au ajuns era seară și orașul era deja
                               plin de oameni. Nu au mai găsit nici un loc unde să se
                               odihnească. Au plecat la marginea orașului. Acolo au găsit un
                               adăpost într-un staul. În liniștea nopții, în acel loc, Fecioara
                               Maria L-a născut pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
                               Atunci o stea mare și luminoasă a apărut pe cer și o mulțime de
îngeri a cântat cu bucurie. Trei păstori din apropiere au fost înconjurați de o lumină cerească
și înștiințați de un înger să meargă să se închine Pruncului Iisus. Trei crai de la Răsărit, care au
văzut steaua luminoasă, au venit să se închine și ei. Aceștia i-au dăruit aur, smirnă și tămâie.
        Ne apropiem cu pași grăbiți de această mare sărbătoare a întregii lumi creștine, a
fiecărei familii. Purtând în inimi și în cugete bucuria acestei sfinte sărbători, vă doresc tuturor
să o petreceți cu pace, sănătate și alese bucurii, potrivit datinilor străbune. Să rugăm


30
împreună pe Mântuitorul Nostru Iisus Hristos să ne dăruiască toate cele ce ne sunt de folos,
bucurându-ne de sărbătoare întru mulți ani!
                                                                         (Profesoară Simona Olariu)

                  Obiceiuri de Crăciun
Începând din seara de 24 decembrie și până pe 25 decembrie, prin
sate și orașe există obiceiul umblatului cu colindatul. Astfel copii și
tineri, îmbrăcați de sărbătoare, merg pe la casele oamenilor și cântă
"Buna dimineața la Moș Ajun,
Ne dați ori nu ne dați",
si daca cei din casa le deschid ușa spre a le împărți colindeți, încep
să cânte mai departe:
"Am venit si noi odată
 La un an cu sănătate,
Și la anul să venim
Sănătoși să vă găsim.
Ne dați, ne dați,
Ori nu ne dați"


         Cu acest prilej gazda le împarte colindețe: covrigi, nuci, mere, colăcei. În ajunul
Crăciunului, ca și în ajunul Anului Nou în toate provinciile românești, copiii formează grupuri
si pornesc pe la casele gospodarilor cântând cântece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe", "Leru-
i ler", "Ziurel de ziuă", ori "Valerim" și "Veler Doamne".
        În unele locuri, în noaptea Crăciunului putem întâlni și cântarea religioasă cunoscută
sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participă copiii. Aceasta dramă religioasă ne
înfățişează misterul Naşterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod şi
ceata sa de Vicleim, un ofițer şi soldați îmbrăcați în portul ostaşilor români, trei crai sau magi:
Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc şi, în unele părți, o paiață. Vicleimul apare
la noi pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseană şi se leagă de misterul
celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania şi Ungaria, a pătruns la noi
prin saşii din Transilvania. Din prima forma a Vicleimului, prezentarea magilor si dialogul lor,
s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor cărturari, trei tipuri principale, în cele trei mari
                             ținuturi: Muntenia, Moldova si Ardeal.


                            Începând cu Ignatul şi sfârşind cu zilele Crăciunului, prin alte părţi,
                            începând cu zilele Crăciunului, iar prin altele obişnuindu-se numai
                            în ziua de Sfântul Vasile, exista obiceiul ca flăcăii să umble cu
                            turca,            capra             sau             brezaia.
                               Ca si la celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor
                            de iarna, şi în jocul caprei şi-au făcut loc, pe lângă măştile clasice
(capra, ciobanul, ţiganul, butucarul), măştile de draci şi moşi care, prin strigăte, chiote, mişcări
caraghioase, măresc nota de umor şi veselie, dând uneori o nuanţă de grotesc. Jocul "caprei"
(uciderea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un
element de cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie
anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi

31
evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Aceasta se pare că îşi
are originea în obiceiurile românilor şi elinilor: fie in jocurile şi cântecele desfăşurate în jurul
altarelor păgâne de preoţii sau cântăreţii travestiţi în dobitoace cu ocazia sărbătorilor date
pentru cinstea zeilor, ori în versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie in
amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor păsări răpitoare. Capra
joaca după fluier, iar la terminare, unul din flăcăi; apropiindu-se de masa unde sunt membrii
familiei, începe să vornicească. Flăcăii joaca pe stăpâna casei, pe fete şi chiar servitoare, daca
sunt acasă, şi apoi mulţumind se îndepărtează.
                             De la Crăciun și până la Bobotează copiii umblă cu steaua, un
                            obicei vechi ce se întâlnește la toate popoarele creștine. Acest
                            obicei vrea să amintească steaua care a vestit nașterea lui Isus și
                            i-a călăuzit pe cei trei magi. Cântecele despre stea provin din
                            surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din
                            literatura latină medievală a Bisericii Catolice, câteva din
                            literatura de nuanță Calvină și multe din ele, chiar din tradițiile
                            locale.
      Micul cor al stelarilor, care intră în casă în zilele Crăciunului, cânta versuri religioase
despre nașterea lui Isus: "Steaua sus răsare"; "În orașul Vitleem"; "Trei crai de la răsărit".


            Confecţionează singur ornamente pentru pomul de Crăciun!



                                       Globulețul se realizează din fâșii de hârtie colorată pe
                                          ambele fețe, late de aproximativ 1 centimetru.




                                      Felicitarea se realizează din hârtie colorată care se pliază,
                                                                se decupează și apoi se ornează.
                                                                          Folosește-ți imaginația!



                                   Ce ziceţi de nişte ornamente …comestibile?

                                                                 Ornamentele rotunde şi
                                                               brăduţul sunt obţinute prin
                                                               împletirea în trei a aluatului
                                                                obiţnuit de pâine. Colacul
     obţinut se unge cu albuş                                 bătut spumă, iar ornamentele
      sunt obţinute din aluat                                 colorat cu colorant alimentar.

     Celelalte forme pot fi făcute chiar din aluat de                                       turtă
                   dulce. Iată reţeta:

32
Aluat
                                         4 ouă
                                      470g miere
                                      470g faină
                                    4 linguri zahăr
                                           1/3 linguriţă bicarbonat
                                            1 linguriţă scorţişoară
                                        1 lingură şi jumătate de rom
                                        1 lingură şi jumătate de ulei
                                      1 pahar jumătate nuci măcinate
                     Preparare : se bat ouăle întregi până devin foarte spumoase,
                     se adaugă încet zahărul şi bicarbonatul. Mierea se încălzeşte
                     şi se toarnă uşor peste prima compoziţie. Se adaugă aromele,
                     uleiul şi făina. După ce se lasă la odihnit 2-3 ore, la rece, se
întinde o foaie de 2 cm, se taie forme şi se coc la foc potrivit până se rumenesc.
Când sunt reci se ornează cu o glazură obţinută din zahăr pudră, apă şi puţin albuş
de ou. Poftă bună!


                                               (Materiale propuse de învăţătoare Carmen Lupu)




                                                   Halloween
                             Halloween sau Hallowe'en este o sărbătoare care se celebrează în
                     noaptea de 31 Octombrie.
                             Povestea spune că, în această zi, de 31 octombrie, spiritele
                       persoanelor care au murit în ultimul an se întorc pe pământ în căutarea
                       unor corpuri vii pentru a le poseda pe perioada anului viitor, acesta fiind
                       singura speranţa de a avea o viaţă după moarte.
                             Celţii considerau ca toate legile spaţiului si timpului sunt
 suspendate în această zi, permiţându-le spiritelor să interacţioneze cu cei vii. Cei vii nu
 doreau să fie posedaţi. Astfel, în noaptea de 31 octombrie, sătenii stingeau focurile din
 casele lor, pentru a le fi frig şi pentru a deveni astfel nedoriţi. Aceştia se îmbrăcau în
 tot felul de costume caraghioase şi participau la parade gălăgioase în cartierul lor,
 încercând să fie cat mai distructivi posibil pentru a speria spiritele ce veneau în
 căutarea celor vii.
       Activităţile de Halloween includ "trick-or-treating" expresie tipic americana,
 survolarea împrejurimilor de către fantome, foc în aer liber, petreceri de costume,
 vizitarea "caselor bântuite", a sculpta dovleci (jack-o'-lantern), a citi povesti de groaza si a
 viziona filme horror.

33
Costumele de Halloween sunt cele tradiţionale de monştrii cum ar fi: vampiri, stafii,
  scheleţi, vrăjitoare si demoni. Costumele de asemenea au ca tema si altceva decât
  tradiţionalul horror, cum ar fi personaje de televiziune, din filme sau altele domenii
        Istoria Halloween-ului începe in timpuri străvechi, demne de un un film cu elfi,
spiriduşi si focuri aprinse de celţi în pădurile întunecate ale Irlandei. Să vedem aşadar câteva
dintre simbolurile acestui eveniment care continua să-şi câştige adepţi pe toate meridianele.
                               Cel mai cunoscut simbol al Halloween-ului este, fârâ îndoială,
                          dovleacul. Originile sale se trag din tradiţii irlandeze vechi de
                          secole. Însă pe lângă legendele şi credinţele milenare, mai exista un
                          imaginar născut din amalgamul filmelor americane, a căror latura
                          comerciala a creat aceasta imagine întunecată si misterioasa.
                               Lumea cinematografiei include schelete, poveşti cu fantome,
 magie, monştri mitici, vampiri, vulturi, case bântuite, mumii, păianjeni, extratereştri,
 pisici negre, demoni si alţi reprezentanţi ai întunericului si necunoscutului primejdios.
 Culorile oficiale ale Halloween-ului sunt portocaliul si negrul, însă pentru efecte speciale se
 folosesc       si      alte      culori,      verde,      roşu,        purpuriu,         etc.
 Vrăjitoarele şi măturile lor sunt mână-n mână. În fond, o vrăjitoare călare pe matură, o
 siluetă neagră în lumina lunii, este una dintre imaginile clasice ale lumii. O explicaţie
 mai plauzibila poate fi cea a anotimpului în care are loc sărbătoarea Halloween-ului.
 Mătura folosea gospodinelor pentru înlăturarea resturilor de frunze si a apei acumulate ca
 urmare a ploilor. Pe de alta parte, în timpul Sabatului Vrăjitoarelor, femeile obişnuiau
 să sară peste mătură. Cu cât se reuşea o săritură mai înaltă, cu atât recolta avea sa fie mai
 bogata,         matura        fiind        si        simbol         al         fertilităţii.
         Deşi considerată o sărbătoare păgână, Halloween-ul este serbat şi în ţara noastră,
 fiind o sărbătoare plină de veselie care încheie oarecum ciclul sărbătorilor de toamnă.
 (Material propus de profesor Ovidiu Sârghi)




34
Colaboratorii revistei

     Profesor Gheorghe Constantin
     Profesor Gherghel Ileana
     Profesor Sărăcuțu Ioan
     Profesor Petrea Pavel
     Profesor Dramu Rodica
     Profesor Olariu Simona
     Profesor Diaconu Daniela
     Profesor Barbu Oana
     Profesor Sârghi Ovidiu
     Învățătoare Otic Albina
     Învățătoare Moroșanu Corina


      Redactor
     Învățătoare Carmen Lupu




35

More Related Content

What's hot

66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-166416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
Sima Sorin
 
Regina maria-povestea-vietii-mele
Regina maria-povestea-vietii-meleRegina maria-povestea-vietii-mele
Regina maria-povestea-vietii-mele
Dalelina John
 
Formarea constiintei istorice
Formarea constiintei istoriceFormarea constiintei istorice
Formarea constiintei istorice
Anneroman
 
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la ...
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la ...Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la ...
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la ...
gruianul
 
Elisabeta prima Regina a Romaniei!
Elisabeta prima Regina a Romaniei!Elisabeta prima Regina a Romaniei!
Elisabeta prima Regina a Romaniei!
petragodeanu
 
Formarea constiintei istorice
Formarea constiintei istoriceFormarea constiintei istorice
Formarea constiintei istorice
Hotea Ciprian
 
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilorGheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
FrescatiStory
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
gruianul
 
Lumea uitată a locuşorului basarabean
Lumea uitată a locuşorului basarabeanLumea uitată a locuşorului basarabean
Lumea uitată a locuşorului basarabean
Biblioteca Municipala "B.P. Hasdeu"
 
Formarea conştiinţei istorice
Formarea conştiinţei istoriceFormarea conştiinţei istorice
Formarea conştiinţei istorice
Ursuletu Ucigas
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
gruianul
 
Monografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCAMonografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCA
Ionescu Ion
 
Regina Maria a României
Regina Maria a RomânieiRegina Maria a României
Regina Maria a României
Frumoasa Verde
 
Repere din istoria pompierilor militari
Repere din istoria pompierilor militari Repere din istoria pompierilor militari
Repere din istoria pompierilor militari
Pompierii Români
 
Rica fara foto
Rica fara fotoRica fara foto
Rica fara foto
Ionescu Ion
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
salaru
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
gruianul
 

What's hot (20)

66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-166416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
 
Regina maria-povestea-vietii-mele
Regina maria-povestea-vietii-meleRegina maria-povestea-vietii-mele
Regina maria-povestea-vietii-mele
 
Formarea constiintei istorice
Formarea constiintei istoriceFormarea constiintei istorice
Formarea constiintei istorice
 
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la ...
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la ...Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la ...
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la ...
 
Elisabeta prima Regina a Romaniei!
Elisabeta prima Regina a Romaniei!Elisabeta prima Regina a Romaniei!
Elisabeta prima Regina a Romaniei!
 
Formarea constiintei istorice
Formarea constiintei istoriceFormarea constiintei istorice
Formarea constiintei istorice
 
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilorGheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
Gheorghe Popa-Lisseanu - Originea secuilor si secuizarea romanilor
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
 
Lumea uitată a locuşorului basarabean
Lumea uitată a locuşorului basarabeanLumea uitată a locuşorului basarabean
Lumea uitată a locuşorului basarabean
 
Dobrogea mozaic etnic
Dobrogea mozaic etnicDobrogea mozaic etnic
Dobrogea mozaic etnic
 
Formarea conştiinţei istorice
Formarea conştiinţei istoriceFormarea conştiinţei istorice
Formarea conştiinţei istorice
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
Monografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCAMonografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCA
 
Regina Maria a României
Regina Maria a RomânieiRegina Maria a României
Regina Maria a României
 
Repere din istoria pompierilor militari
Repere din istoria pompierilor militari Repere din istoria pompierilor militari
Repere din istoria pompierilor militari
 
Rica fara foto
Rica fara fotoRica fara foto
Rica fara foto
 
1888 06
1888 061888 06
1888 06
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
 
Cnezi rodna
Cnezi rodnaCnezi rodna
Cnezi rodna
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 

Similar to Revista școlii 21

Fotografia țării mele
Fotografia țării meleFotografia țării mele
Fotografia țării mele
Biblioteca "Ion Creangă" Floreşti
 
formarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptxformarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptx
IcaMone
 
ion_creanga.pptx
ion_creanga.pptxion_creanga.pptx
ion_creanga.pptx
GheorghiuRaluca1
 
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
gruianul
 
vdocuments.net_dimensiunea-religioasa-a-existentei-570ac1d80c38a.pptx
vdocuments.net_dimensiunea-religioasa-a-existentei-570ac1d80c38a.pptxvdocuments.net_dimensiunea-religioasa-a-existentei-570ac1d80c38a.pptx
vdocuments.net_dimensiunea-religioasa-a-existentei-570ac1d80c38a.pptx
CristianYTB1
 
Vă invităm să călătorim prin filele istoriei
Vă invităm să călătorim prin filele istorieiVă invităm să călătorim prin filele istoriei
Vă invităm să călătorim prin filele istoriei
Alba Iulia
 
Istorie, cultură, religie
Istorie, cultură, religieIstorie, cultură, religie
Istorie, cultură, religie
Alba Iulia
 
Mehedinti, simion civilizatie si cultura - scan
Mehedinti, simion   civilizatie si cultura - scanMehedinti, simion   civilizatie si cultura - scan
Mehedinti, simion civilizatie si cultura - scan
Robin Cruise Jr.
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino
Sima Sorin
 
3colab
3colab3colab
3colab
bratu nic
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
Roxana Arhire
 
Sub semnul palosului
Sub semnul palosuluiSub semnul palosului
Sub semnul palosului
spartacus505
 
Anul 1918
Anul 1918Anul 1918
Anul 1918
Elena Negotei
 
Prezentare literatura populara biblioteca
Prezentare literatura populara bibliotecaPrezentare literatura populara biblioteca
Prezentare literatura populara biblioteca
Lazar Viorica
 
A lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoricA lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoric
vlaicu
 
Contribuția etnologului Gr. Botezatu la valorificarea folclorului românesc
Contribuția etnologului Gr. Botezatu la valorificarea folclorului românescContribuția etnologului Gr. Botezatu la valorificarea folclorului românesc
Contribuția etnologului Gr. Botezatu la valorificarea folclorului românesc
Serviciul Audiovideoteca Nationala
 

Similar to Revista școlii 21 (20)

Fotografia țării mele
Fotografia țării meleFotografia țării mele
Fotografia țării mele
 
formarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptxformarea_constiintei_istorice.pptx
formarea_constiintei_istorice.pptx
 
ion_creanga.pptx
ion_creanga.pptxion_creanga.pptx
ion_creanga.pptx
 
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
 
vdocuments.net_dimensiunea-religioasa-a-existentei-570ac1d80c38a.pptx
vdocuments.net_dimensiunea-religioasa-a-existentei-570ac1d80c38a.pptxvdocuments.net_dimensiunea-religioasa-a-existentei-570ac1d80c38a.pptx
vdocuments.net_dimensiunea-religioasa-a-existentei-570ac1d80c38a.pptx
 
Vă invităm să călătorim prin filele istoriei
Vă invităm să călătorim prin filele istorieiVă invităm să călătorim prin filele istoriei
Vă invităm să călătorim prin filele istoriei
 
Studiu de caz 2
Studiu de caz 2Studiu de caz 2
Studiu de caz 2
 
Istorie, cultură, religie
Istorie, cultură, religieIstorie, cultură, religie
Istorie, cultură, religie
 
Mehedinti, simion civilizatie si cultura - scan
Mehedinti, simion   civilizatie si cultura - scanMehedinti, simion   civilizatie si cultura - scan
Mehedinti, simion civilizatie si cultura - scan
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino
 
3colab
3colab3colab
3colab
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
 
Religie
ReligieReligie
Religie
 
Sub semnul palosului
Sub semnul palosuluiSub semnul palosului
Sub semnul palosului
 
Ganduri despre orasul meu
Ganduri despre orasul meuGanduri despre orasul meu
Ganduri despre orasul meu
 
Ganduri despre orasul meu
Ganduri despre orasul meuGanduri despre orasul meu
Ganduri despre orasul meu
 
Anul 1918
Anul 1918Anul 1918
Anul 1918
 
Prezentare literatura populara biblioteca
Prezentare literatura populara bibliotecaPrezentare literatura populara biblioteca
Prezentare literatura populara biblioteca
 
A lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoricA lugojul scurt istoric
A lugojul scurt istoric
 
Contribuția etnologului Gr. Botezatu la valorificarea folclorului românesc
Contribuția etnologului Gr. Botezatu la valorificarea folclorului românescContribuția etnologului Gr. Botezatu la valorificarea folclorului românesc
Contribuția etnologului Gr. Botezatu la valorificarea folclorului românesc
 

Revista școlii 21

  • 1. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 1 T R I F E Ş T I Structura M I R O N C O S T I N Nr. 1 REVISTĂ ȘCOLARĂ Numărul 1, Anul I, Decembrie, 2010 1
  • 2. De ce Micii cronicari? Ne-am obişnuit – ne-a deprins astfel o tradiţie a istoriografiei – să folosim termenul de cronicari pentru o serie întreagă de autori de scrieri istorice, semnatari ai unor texte foarte greu(dacă nu chiar imposibil) de adunat într-un ansamblu omogen. Citând doar câteva nume din seriile demult constituite din cronicari moldoveni, constatăm că apar convocaţi în acelaşi spaţiu, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin şi Ion Neculce – ca să nu-i mai amintim decât pe cei mai însemnaţi. Cronicarii, boieri patrioţi, erau dominaţi de un sentiment acut al istoriei. Întoarcerea către propriul trecut, consolidarea legăturilor cu înaintaşii şi punerea în valoare a tradiţiilor naţionale – sunt forme de manifestare ale ideii de apartenenţă a prezentului la un curs comun al istoriei. Scrisul cronicăresc s-a născut dintr-o necesitate stringentă : provinciile româneşti parcurseseră veacuri de istorie care riscau să fie înecate în uitare. Prima intenă ţie a cronicarilor a fost aceea de a recupera trecutul: ca să nu se uite lucrurile şi cursul ţărâi.(Miron Costin) În viziunea lor, un popor fără istorie, care-şi ignoră trecutul, nu va şti să-şi construiască prezentul şi nici să-şi imagineze viitorul. Aşadar istoria unui neam este purtătoarea unor valori educative şi scrierea ei devine o responsabilitate integral asumată. Eu oi da seamă de ale mele, câte scriu – spunea Miron Costin în De neamul moldovenilor, scrisă la sfârşitul vieţii şi rămasă neîncheiată din pricina cumplitelor vremi. Patriotismul măsurat, dar fără echivoc, preocuparea faţă de originea noastră romanică, convingerea de sorginte umanistă că românii trebuie să iasă din întunericul neştiinţei, conştiinţa că scrisul lor rămâne dator să slujească adevărul, sentimentul unei continuităţi (prin contribuţia fiecăruia) a efortului de a scoate la ştirea tuturor istoria poporului român – sunt doar câteva din ideile, atitudinile şi sentimentele acestor mari cărturari, din rândul cărora se desprinde Miron Costin, ale cărui opere aduc un moment de început al artei narative în literatura noastră. De neamul moldovenilor şi din ce ţară au eşit strămoşii lor este o lucrare polemică a marelui cronicar în care lămureşte originile neamului. Cărturarul patriot susţine în scrierile sale tezele etnogenezei:romanitatea poporului român, latinitatea limbii române, continuitatea românilor în Dacia, unitatea poporului român. El are convingerea că scrisul trebuie să slujească adevărul, că istoria şi literatura au un rol educativ, că a scrie este un act de răspundere în faţa istoriei. Prin toate scrierile sale Miron Costin se dovedeşte cea mai luminată minte din ţara Moldovei. Consultate de autorii sintezelor moderne de istorie naţională ca izvoare de primă mână, valorificate de cercetătorii fenomenului literar, care au găsit în ele secvenţe capitale ale năzuinţei de alcătuire şi şlefuire a scrisului artist, cronicile româneşti, mai cu seamă cele din veacul al XVII-lea, şi operele celor trei cărturari – Ureche, Miron Costin şi Neculce – sunt pilduitoare în acest sens şi au reprezentat contribuţii fundamentale la complexa strădanie de în stăpânire a limbii naţionale în cultură, la cizelarea tiparelor şi matricelor stilistice ale scrisului românesc. Material propus de profesoara Ileana Gherghel 2
  • 3. Bărboşii şi Brăniştenii Frânturi de istorie Dacă ne întoarcem în timp, pe trepte de hrisov şi de cronică întâlnim, în secolul XV, pe valea pârâului Valea Neagră, veche arie de locuire, două sate: Brănişteni şi Bărboşi. Atestat documentar la 4 august 1400, în timpul domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun, satul Brănişteni îşi are numele de la Dragomir Brănişteriul. Braniştea era o porţiune de pădure care nu aparţinea satului, ci unui stăpân sau chiar domnului ţării. Pe acest teritoriu sătenii nu puteau intra (braniti provine din limba slavonă şi înseamnă a apăra) iar Dragomir era stăpânul braniştei sau o administra în interesul domniei. În perioada următoare, satul va aparţine unor importanţi boieri şi dregători ai ţării Moldovei, la 23 august 1455 îi este întărit boierului Tador Limbă-dulce, unde îşi avea curtea, iar în 1520, vistiernicului Eremia, după cum aflăm dintr-un uric de la Ştefăniţă Voievod. În anul 1520, pe locul unei biserici din lemn, vistiernicul construieşte o frumoasă biserică de piatră. Pisania scrisă de ctitor reprezintă un fragment de cronică a acelor vremuri: "Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi săvârşirea Sfântului Duh robul lui Dumnezeu Eremia Vistiernic a făcut această biserică în numele Duminicii Tuturor Sfinţilor, în vremea blagocestivului şi de Hristos iubitorului domn Io Ştefan Voievod în anul 7082 (1520) luna iunie 11 şi când ocărmuia Mitropolitul Kir Teoctist". Atestat documentar pentru prima dată în secolul al XV-lea, satul Bărboşi astăzi dispărut, a fost situat în partea de nord a satului Brănişteni, numele venind probabil de la Micul Bărbosul. Pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, satul îi este întărit la 23 august 1455 de către Petru Voievod lui Tador Limbă-dulce. Cele două sate vor intra treptat în posesia familiei Costin, ai cărui membri au urcat cele mai înalte ranguri de la căpitani de oaste la dregători şi cărturari. Primul Costin care a cumpărat părţi în aceste sate a fost Iancu (Ioan), la 1630 a intrat în posesia a jumătate din satul Bărboşi. Fiii săi, Vasile şi Miron vor fi şi ei proprietari a celor două moşii. Vasile a fost înmormântat în biserica din sat în anul 1685 după cum stă scris pe piatra de mormânt, existentă şi astăzi: „Această peatră o au făcut Velicico Costin Hatman, pe mormentul fratelui dumisale Vasile Costin, care s-au pristăvit cătră sălaşele vecinice în 7193, luna februarie, 20 zile”. Cel mai cunoscut dintre Costini a fost cu siguranţă Miron, cronicar şi învăţat al vremii. El îl continuă pe Grigore Ureche scriind Letopiseţul Ţării Moldovei, alte lucrări fiind De neamul moldovenilor, Cronica polonă. Miron conducea cancelaria domnească ocupând dregătoria de mare logofăt ceea ce a atras nemulţumirea duşmanilor săi. Aceştia l-au sfătuit pe domnul Constantin Cantemir să-l omoare pe Miron "ai vinovat, ori nevinovat să nu scapi, c-apoi încă a hi mai rău, şi de tine şi de noi". Miron Costin se afla la Bărboşi, unde se îngrijea de înmormântarea soţiei. Aceasta, Ileana Movilă, era fata lui Ion Movilă, nepoată de fiu a lui Simion Movilă domn al Moldovei şi pentru un timp al Ţării Româneşti. Petru Movilă, mitropolit de Kiev, îi era unchi. 3
  • 4. Slujitorii l-au sfătuit să fugă, dar el a refuzat crezând că la Iaşi îşi va putea dovedi nevinovăţia. A fost decapitat în Piaţa Gâdelui din Roman (azi piaţa din faţa Hotelului Roman) într-un decembrie friguros a anului 1691. În acele vremuri tulburi nu a mai fost timp să i se sape un mormânt, astfel încât a fost îngropat împreună cu soţia, în mormântul lui Vasile din biserica de la Brănişteni. V. A. Urechia află aici în 1886 mormântul Costineştilor iar osemintele, au fost transferate peste doi ani la Iaşi, unde cronicarului i s-a înălţat şi un monument realizat de sculptorul de origine polonă Wladimir C. Hegel. Monumentul a fost inaugurat la data de 18 septembrie 1888 în prezenţa a 10.000 de participanţi, printre care şi membrii a două delegaţii de studenţi din Bucovina şi Polonia, sărbătorindu-se evenimentul sub sintagma "Naţiunea română este recunoscătoare". La 8 iunie 1888 s-a încheiat un proces verbal la Brănişteni prin care preoţii Ioan Constantinescu, Ioan Tomescu şi 8 săteni din Brănişteni atestă sub semnătură că au procedat la deschiderea criptei Costineştilor şi au găsit acolo osemintele celor doi fraţi şi resturi de mătase din hainele lor. Treptat locuitorii de pe moşia Bărboşi şi-au părăsit casele venind în satul Brănişteni aici fiind mai aproape de biserică. Prin moşteniri, vânzări şi cumpărări au ajuns proprietari în Brănişteni familiile: Neculai Stratulat, Ionică Hagiu, Grigore Buicliu (senator), Jorj Kapri, Nicolae Tăutu (preşedinte al Consiliului Judeţean Roman, Deputat). Începuturile învăţământului se plasează în anul 1867, şcoala primară fiind în satul Brăniştenii de Jos, iar în anul şcolar 1886-1887 a fost frecventată de 13 elevi din cei 24 înscrişi. Un învăţător care întreaga viaţă şi-a dedicat-o şcolii a fost Toma Vasile venit de la Văleni. Viaţa oamenilor cu bucuriile şi necazurile ei a fost cuprinsă între revoltă şi jertfă. Nu au uitat să se revolte în 1830 prin Ilinca Ghinif oiu care a mers cu jalba la Iaşi pe jos şi nici în 1907 dar au dat şi tributul de sânge în cele două războaie mondiale dovadă fiind numele scrise cu sânge pe monument. Din istoria acestor locuri personalitatea lui Miron Costin oşteanul, diplomatul, dregătorul, patriotul, cărturarul străluceşte precum o nestinsă făclie: „Nu este alta mai de folos în viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”. Dacă aţi citit cu atenţie, completaţi! 1. Vistiernicul care a construit biserica din sat A 2. Primul Costin care a cumpărat părţi în Bărboşi 3. Sat din partea de nord dispărut astăzi 4. Întemeietorul satului Brănişteni 5. Soţia lui Miron Costin 6. Istoricul care a descoperit mormântul Costineştilor 7. Oraşul unde a fost ucis Miron Costin 8. Membru al familiei Costin înmormântat la Brănişteni 9. Dregătoria ocupată de Miron Costin 10. Capitala Moldovei în vremea aceea 11. Femeia care a mers la Iaşi pe jos ducând jalba locuitorilor B De la A la B – Numele cronicarului 4
  • 5. Material propus de profesor Pavel Petrea Un sincer mulţumesc! Viaţa şi munca de dascăl în arena şcolii m-a pus în situaţia de a lucra cu elevii, ajutat de colegi – învăţători, educatoare şi profesori, fără de care realizările mele ca veteran manager nu ar fi fost posibile. Dintre toţi colaboratorii mei din Şcoala Nr.1 Miron Costin un loc aparte a fost ocupat de către doamna director Olga Rugina, pe care am cunoscut- o încă din 1972, când era studentă şi familia Duma Ironim şi Vochiţa avea în gazdă pe profesoara de chimie Mitruţa Munteanu. După terminarea facultăţii de fizică – chimie, doamna profesoară Rugină Olga este repartizată ca titular la Şcoala Nr.1 Trifeşti, unde se formează ca un profesor desăvârşit ce a promovat cu succes toate treptele şi gradele didactice din învăţământul preuniversitar. Urmărindu-i evoluţia, am apreciat în mod cu totul deosebit caracterul practic – aplicativ al orelor de fizică şi chimie predate, anticipând parcă noile cerinţe ale învăţământului actual. Cultura generală solidă, calitatea de bun organizator şi gospodar nu puteau fi trecute cu vederea şi drept urmare, profesoara Olga Rugină conduce învăţământul din Miron Costin o perioadă îndelungată ce a ţinut până la pensionare. A fost pusă în situaţia de a se bate , în sensul bun al cuvântului, cu toată lumea, pentru a realiza ceea ce şi-a propus ca director împreună cu colectivul didactic din subordine. Dacă astăzi unitatea arată aşa cum arată, este şi meritul de necontestat al doamnei directoare Olga Rugină. A fost iubită şi respectată de elevi, colegi şi părinţi şi le-a întors dragostea înzecit. Rămâneţi aproape de şcoală, doamnă profesoară Olga Rugină, pentru că aceasta mai are nevoie de dumneavoastră. Profesor Constantin Gheorghe 5
  • 6. Clădirea Şcolii Nr.1 Miron Costin construită în timpul directoratului doamnei Olga Rugină Din creaţiile copiilor şi … nu numai Toamna A venit toamna bogată Prin livezi şi prin câmpii, Fructele se coc îndată, Cântă glasuri de copii. (Sandache Beatrice – clasa a IV-a) Toamna (acrostih) Toamna e o zână mare Orişicine ştie asta! Anotimpul e-o mirare, Mamă a naturii este. Norii veseli pleacă acum Anotimpul cel mai bun. (Chelariu Fernando – clasa a IV-a) Toamna Vara repede-a trecut Rândunelele se duc. Căldura ne părăseşte, Totu-n jur se vestejeşte. Oamenii au adunat Ce-n primăvară-au semănat. Iar hambarele sunt pline Pentru iarna care vine. (Durea Ionela – Alexandra, clasa a IV-a) 6
  • 7. Sosirea toamnei Toamna iarăşi a sosit Cu alai de frunze, care acum parcă au murit; suflă vânt fără-ncetare. Ploile vin iarăşi des, Păsările pleacă, Florile se vestejesc Insectele tânjesc. Îmi amintesc… Ieri ce frumos era! Dar astăzi nu mai e aşa… (Bortă Cosiela – clasa a V-a) Toamnă, toamnă… Toamnă rece şi bogată, Pleacă repede, îndată! Florile le ofileşti, Copacii vrei să-i goleşti, Păsările le alungi, Bruma, vântul le aduci. Toamnă dulce şi bogată, Eşti frumoasă, fermecată, Alungi păsări călătoare Şi-aduci frigul ierni-n zare. (Mircea Oana –Veronica – clasa a V-a) 7
  • 8. Iarna E iarnă iar Şi în zadar O rază vrea Căldură să dea. Un fulg de nea Chiar aici şedea, În palma mea, Şi se topea. Cad dintr-un nor, Omul de zăpadă Pe pământ adorm Toţi copiii sunt în stradă Şi ţes alb covor (Mircea Bogdan-clasa a IV-a) Şi facem om de zăpadă. L-am făcut aşa de bine Să placă la orişicine. I – am pus pălărie-n cap, Haine groase pe măsură, Din cărbune i-am pus gură Iar din morcov un năsuc. Din doi nasturi i-am pus ochi. I – am mai pus şi-o mătură Să pară că … mătură. Dacă-l strig, el nu răspunde. Şade mut de îngheţat De frigul venit în sat. 8
  • 9. Degeţica Nu ştiu ce vină am avut Când am venit pe-acest pământ! Sunt o fetiţă foarte mică, Răpită de lâng-a ei mămică. Am întâlnit în drumul meu, Şi buni, şi răi, dar cel mai greu E – atunci când nimeni nu te-ajută Şi te consideri clar . . . pierdută După cum ştiţi, iubiţii mei Binele învinge mereu. Norocul nu m-a ocolit Şi viaţa grea a luat sfârşit. Eu vă urez să fiţi cuminţi, Să scrieţi, bine să citiţi. De cei mai mari să ascultaţi Şi de iubirea lor să vă bucuraţi. (Învăţătoare Moro 9
  • 10. Să râdem împreună! - Mătuşa revenită după doi ani în vizită, îl întreabă pe Costel: - Mă mai cunoşti? - Da, tu eşti mătuşa care nici data trecută nu mi-a adus nimic! - Petrică, să-i spui mamei că trec mai pe seară pe la voi, să-i mulţumesc pentru cele 7 mere pe care mi le-a trimis prin tine. - Bine, unchiule, dar ce-ar fi să-i mulţumeşti pentru 10 mere? Un tânăr care şedea pe o bancă în sala de aşteptare a unei gări, mesteca gumă. Bătrânica de lângă el i se adresă după un timp: - Este frumos din partea dumitale că ai plăcerea să vorbeşti cu mine, dar să m tii că eu sunt surdă şi nu aud ce spui. La ora de chimie: - Copile,spune-mi, ce este apa? - Apa este un lichid incolor,care devine negru,când ne spălăm pe mâini. Marioara către mama ei: - Mamă , doamna învăţătoare care ne-a venit de curând nu prea ştie să socotească . Ieri ne-a spus ca 5 nuci şi cu 5 nuci fac 10 nuci . Azi ne-a spus altfel : cică 6 nuci si cu 4 nuci fac 10 nuci . - Ionele, spune-mi, din ce munţi izvorăşte Mureşul? - V-aş spune cu plăcere domnule profesor, dar nici eu nu ştiu. Un nebun ţine în mână o umbrelă cu gaură. .Trece un om pe stradă şi îl întreabă: - De ce ai gaură în umbrelă? - Ca să văd când se opreşte ploaia! Un ascultător întreabă la Radio Erevan: - Pisica neagra aduce sau nu ghinion? Răspuns: - Depinde ce ea ti: om sau şoarece. Gigel merge la dentist. Doctorul, politicos, îl întreabă: - Gigel, cu ce vrei să îţi plombez măseaua? - Cu ciocolată, domnule doctor!..." 10
  • 11. Un oltean şi un moldovean stau de vorbă. - La voi morţii se îngroapă cu popă? - Nu, la noi popa rămâne afară." Omul nu poate deveni om decât prin educaţie . O educaţie bună este izvorul întregului bine în lume. Omul lipsit de educaţie nu ştie să se servească de libertatea lui. (Immanuel Kant – Tratat de pedagogie) Prima condiţie a unei educaţii raţionale este tactul educatorului şi priceperea lui de a-şi apropia elevii. ( M.I.Kalinin – Despre educan ie) Străduința oricărei educații e să formeze în om o fire tare, hotărâtă, statornică. Numai educația poate să ne mântuiască de barbarie și sălbăticie. ( J.G.Fichte – Cuvântări către națiunea germană) A educa înseamnă a porni de la ceea ce este, cu scopul de a conduce spre ceea ce este mai bine. (A.Ferriere - Şcoala activă) A educa înseamnă a-i face pe copii să-şi însuşească prin experienţă un sistem de valori care să le dea posibilitatea să se integreze în mod inteligent şi în mod moral într-o lume în rapidă prefacere. ( Robert Dottrens – A educa, a instrui) A educa pe om să se simtă fericit, îndeplinind acte ui funcoiuni ce duc la fericirea generală, iată culmea artei de a educa. (A.S.Makarenko – Poemul pedagogic) Când închide ochii asupra anilor de educaţie din casă şi-şi pune nădejdea în minutele şcolii, fără să-şi dea seama că scrisul, cititul şi socoteala ajută numai jumătatea stângă a creierului, acele din capul locului osândeşte copilul şi-i primejduieşte viitorul. (Simion Mehedinţi – Altă creştere) Rele apucături ale tinerilor vin adesea din reaua educaţie dată de părinţii lor. 11 (Moliere – Vicleniile lui Scapin)
  • 12. Materiale propuse de învăţătoare Albina Otic Cei 7 ani de-acasă Salutul reprezintă un prim semn al unei bune creşteri. După felul cum salutăm, cei din jurul nostru îşi pot face o primă impresie despre noi. De câte ori nu auzim spunându-se despre unele persoane "Nici bună-ziua nu este în stare să zică", sau şi mai rău, "Bună-ziua căciulă, că stăpânul n-are gură." În privința salutului trebuie să respectăm nişte reguli. 1.Ce persoane vom saluta. Vom saluta toate persoanele cunoscute, indiferent de locul unde ne aflăm. Se întâmplă uneori să nu fim siguri că persoana întâlnită este o anumită persoană pe care o cunoaştem. Vom saluta şi în acest caz, chiar dacă nu ne cunoaşte, nu se va supăra. Vom saluta atunci când urcăm în autobuz sau la intrarea în diverse birouri ( ex. cancelaria școlii, biroul directorului), când oprim o persoană pentru a cere o informație, vom saluta vânzătoarele din magazinele mici, şi în general, atunci când intrăm în încăperi în care sunt puține persoane. 2.Mimica în momentul salutului. Când salutăm trebuie să privim la persoana respectivă, încercând să zâmbim, sau măcar să nu fim încruntați. Chiar dacă suntem grăbiți sau preocupați de altceva, pentru 2 secunde, cât durează un salut, vom încerca să avem o față luminoasă. Nu vom ține mâinile în buzunare, dar nici nu vom gesticula exagerat. Un semn de proastă creştere este acela de a saluta cu gura plină sau, pentru băieți, cu căciula ( şapca ) pe cap. Dacă suntem în locuri aglomerate sau unde nu putem vorbi, putem saluta cu o uşoară aplecare a capului. Trebuie să fim siguri că persoana respectivă ne-a observat gestul. 3. Formule de salut. În limba română sunt foarte multe formule de salut, în raport cu momentul zilei şi cu persoana căreia adresăm salutul. Persoanelor adulte le vom spune: "Bună dimineața!" , "Bună seara!" , "Bună ziua!" , "Sărut-mâna!" , Între copii veți mai putea folosi "Salut!" , "Bună!" sau alte formulări stabilite de comun acord. "Sărut-mâna" se spune femeilor, părinților, bunicilor şi persoanelor foarte apropiate, față de care manifestăm un respect deosebit. Adulții obişnuiesc să-şi dea mâna când se salută. Copiii nu vor întinde niciodată mâna spre un adult în semn de salut, dar, dacă un adult întinde mâna spre un copil, acesta îi va răspunde în acelaşi fel. 4. Alte situaţii când salutăm. La intonarea imnului țării, la ridicarea sau la defilarea drapelului țării, ne vom ridica în picioare şi vom adopta o poziție decentă. Băieții şi bărbații vor avea capul descoperit. 5. Cum răspundem la salut. Vom răspunde întotdeauna la salut, indiferent de situație, este un gest total nepoliticos să nu răspundem la salut. Se vor respecta cam aceleaşi reguli ca atunci când salutăm, adică zâmbim uşor, nu ținem mâinile în buzunare, nu mestecam gumă sau mâncare, răspundem cu aceeaşi formulă cu care ni sa adresat cel care ne-a salutat ( sau o formulă asemănătoare ). Dacă se întâmplă să uităm să salutăm sau din diverse motive nu răspundem imediat la salut, ne vom cere scuze față de persoana respectivă. Ştiaţi că... - În timpurile trecute supuşii îşi salutau regele sau domnitorul făcând plecăciuni adânci sau chiar stând în genunchi? - În Turcia exista obiceiul ca supuşii să sărute vârful papucului sultanului? - După sărbătoarea de Paşti, creştinii se salută cu formulările "Hristos a înviat!" , "Adevărat a 12
  • 13. înviat!" , până la sărbătoarea de Înălțare, după care se folosesc formulările "Hristos s-a-nălțat!" , "Adevărat s-a-nălțat". (Învăţătoare Carmen Lupu) Câștigă-ți frumusețea nu la înfățișare, ci la felul de viață. Thales Thales Thales di Milet(624 – 546 î.e.n.) – considerat părintele științelor, a fost filozof grec de origine feniciană care a adus contribuții importante și la dezvoltarea matematicii și astronomiei. Considerat primul dintre Cei Șapte înțelepți ai Antichității, Thales este întemeietorul celei mai vechi școli filozofice din Milet, școala ioniană care a dezvoltat ideea de materialism în filozofie, reprezentând primii pași în constituirea unei culturi științifice. El a călătorit mult în Asia și Egipt, a străbătut Chaldeea, făcând studii și observații asupra fixării solstițiilor și revărsării Nilului, magnetismului, culturilor agricole; a studiat eclipsele de lună și de soare și a prezis cel dintâi prima eclipsă de soare din anul 585 î.e.n. Thales a exclus Divinitatea ca izvor și esență a lucrurilor din Univers, înlocuind-o cu o materie primordială și esențială, apa. Pământul era conceput ca o navă ce plutea pe un ocean. Cel mai interesant lucru observat de istoricii vremii la Thales a fost modul în care acesta observa lumea și reflecta asupra existenței umane și a constituirii Universului, depășind astfel condiția omului de știință. Thales afirma că : Dacă natura este una, atunci și cauza sau principiul lumii este unul. Și dacă părțile se nasc și mor, întregul este încă indestructibil. Cel mai înțelept este Timpul, căci el descoperă toate; cel mai iute este Spiritul, căci el aleargă pretutindeni; cea mai tare este Necesitatea, căci ea domnește peste toate; Fericit e acela cate are trup sănătos, spirit iscusit și fire educată. Thales și discipolii săi au promovat curentul materialist, dezvoltând științele prin studiul amănunțit asupra naturii. Deși biblioteca din Alexandria a fost distrusă de mai multe ori în urma deselor războaie, pierzându-se astfel și o impresionantă colecție de texte matematice, printre care și cele ale lui Thales, totuși ne rămân scrierile altor matematicieni și istorici despre el ca Herodot, Proclus, Cicero, Seneca, Plinius cel Bătrân. În matematică, Thales cunoștea că diametrul împarte cercul în două părți congruente sau că unghiul înscris într-un semicerc este drept. De asemenea, știa că suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este cât măsura a două unghiuri drepte, precum și congruența triunghiurilor precum și teoria figurilor asemenea, teorie dezvoltată de el și în care o teoremă îi poartă numele(Teorema lui Thales). A măsurat înălțimea unei piramide prin lungimea umbrei ei și distanța dintre două puncte din care unul inaccesibil cu ajutorul proporționalității laturilor triunghiurilor asemenea. Însușii faraonul Amasis rămăsese uimit de felul cum Thales măsurase înălțimile piramidelor, ajutându-se doar de o vergea înfiptă în pământ și de câteva măsurători simple. 13
  • 14. Pe mormântul său este o inscripție care spune : Aici, într-un mormânt strâmt zace marele Thales; totuși renumita sa înțelepciune a ajuns la ceruri Scrisoare către cititori Adevărurile matematice sunt ve nice. Si orice e vej nic, e divin. Deci, adevărurile matematice sunt divine. (Grassman – matematician german de la mijlocul secolului al XIX-lea) Iubite elev, Vrei să fii iubit de părinți și stimat de colegi, Semeni, prieteni și neprieteni? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ Vrei să gândești corect, clar și limpede în orice situație și la orice obiect ce-l înveți la școală? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ Vrei să fii deștept? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ Vrei să manevrezi și să folosești cât mai bine calculatorul? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ Vrei să ai noroc? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ Vrei să ai bani în mod corect și cinstit? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ Vrei să fii fericit? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ Vrei să te apropii de Dumnezeu? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ Dacă așa stau lucrurile, se ridică, în mod firesc, întrebarea: Cum se învață matematica? Matematica se învață învăţând bine teoria predată la ore de învățătorul sau profesorul tău de matematică și rezolvând probleme (din manual, din diverse culegeri, din reviste etc.). Matematica se învață oarecum diferit de cum se învață celelalte materii. Ea cere: voinţă + răbdare + putere de concentrare. Înarmat cu aceste calități te vei apropia cu încredere de temuta matematică pe care treptat, treptat o vei înțelege și care-ți va da satisfacție acum și totdeauna. Odată însușit spiritul matematic el te va însoți ca un veritabil tezaur în întreaga viață. 14
  • 15. Îți urez succes în învățarea și însușirea matematicii, acest veritabil DAR dat Omului de Dumnezeu. Materiale propuse de profesor Ioan Sărăcuţu Cancerul din alimentele nesănătoase Aţi observat cum o alimentaţie nesănătoasă de genul “fast food”, “ junk food” slăbeşte organismul şi înceţoşază mintea? În urma consumului de produse de tip fast- food care conţin numeroşi aditivi cancerigeni simţim pe moment senzaţia de saturaţie, dar la scurt timp apare din nou sentimentul de foame. În ultima vreme, în România, E-urile cancerigene fac ravagii. Aproximativ 70% dintre bolile românilor sunt provocate de alimente şi modul defectuos de hrãnire. Sarea, zahãrul şi oţetul sunt substanţe nelipsite din mâncarea noastrã şi nu sunt periculoase şi fac preparatele mult mai apetisante. În ultimii 30 de ani, în conţinutul multor produse alimentare au apãrut substanţe chimice, de sintezã, utilizate în industria alimentarã. Aceastã categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive şi induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, evidenţiază într-un interviu că această creştere alarmantã a incidenţei diferitelor forme de cancer e strâns legatã de avalanşa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. Alimentele bogate în E- uri nocive sunt parizerul şi crenvuştii, aşa-zisele băuturi răcoritoare şi preparatele conservate cu substanţe chimice , mai cu seamã supele la plic sau preparatele afumate. Cu toţii avem celule canceroase în corp. Când este diagnosticat cancerul, înseamnă că persoana respectivă are deficienţe nutriţionale multiple. Deficienţele pot să apară din cauze genetice, a noxelor din mediul înconjurător, a alimentaţiei şi stilului de viaţă greşite. Pentru a preîntâmpina deficitele nutriţionale multiple, este necesară schimbarea dietei şi administrarea de suplimente nutritive, ceea ce va duce la întărirea sistemului imunitar. 15
  • 16. O metodă foarte bună de luptă împotriva celulelor canceroase este de a le infometa, adica a se evita alimentele de care acestea au nevoie pentru a se multiplica: zahăr, laptele şi produsele lactate, ph acid,cafeaua. E-urile periculoase sunt „vinovate“ de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv şi a alergiilor. Cei mai mulţi consumatori cumpără des produse de tip fast- food pentru a-şi stinge senzaţia de foame, dar aceasta dispare doar pe moment şi pe suprafaţa corpului lor apar straturi adipoase. Cele mai sigure victime ale obezităţii sunt copiii. Copiii supraponderali sunt confruntaţi cu o serie întreagă de provocări psihologice şi sociale. Copiii sunt deschişi şi direcţi, iar terenul de joacă poate deveni un loc nemilos. Copiii supraponderali îşi fac prieteni mai greu şi probabilitatea de a avea dificultăţi comportamentale şi de învăţare este mai mare. Tinerii supraponderali au adesea niveluri ridicate ale colesterolului ceea ce constituie un semnal pentru multe boli fatale. Probabilitatea ca ei să prezinte intoleranţă la glucoză este mai mare şi sunt mai predispuşi la a face diabet. Diabetul de tip 2 întâlnit înainte numai la adulţi creşte în ritm vertiginos în rândul adolescenţilor. Copiii obezi prezintă o predispoziţie de nouă ori mai mare de a face hipertensiune arterială, ceea ce la un adult poate conduce la atac de cord. Apneea din timpul somnului, care poate cauza probleme neuro - cognitive se întâlneşte la unul din zece copii obezi. La ei se întâlnesc mult mai multe probleme legate de oase. Un tânăr obez are toate şansele de a devein un adult obez, aşadar cu un risc mai mare de a fi confruntat cu probleme de sănătate pe tot parcursul vieţii. Societatea de consum a zilelor noastre favorizează publicitatea agresivă şi determină apariţia pe piaţă a alimentelor cu un cost de producţie mic, însă umflat de banii cheltuiţi pe reclame. Aceste alimente au valoare nutritivă îndoielnică, aditivi alimentari îndelung criticaţi de nutriţionişti şi urme de pesticide, erbicide şi alte tipuri de substanţe chimice folosite intens în agricultura industrială. Majoritatea companiilor care ne furnizează mâncarea sunt în goană după profit, fără a da atenţie răspunderii morale. • Există o ALTERNATIVĂ>> produsele alimentare certificate ecologic (bio). Costul lor de producţie este mai mare datorită tehnicilor speciale care nu folosesc substanţele chimice în agricultură şi nici aditivii alimentari în procesarea mâncării, dar aceste produse respectă standarde stricte de producţie, procesare şi chiar comercializare. Eticheta bio, sau eticheta “acest produs nu te omoară încet”, este o garanţie a calităţii. 16
  • 17. Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi, în special cei numiţi emulgători, cunoscuţi omului obişnuit sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au dovedit a fi periculoase pentru om. Cercetătorii au întocmit liste pozitive şi negative cu E-urile conţinute în produsele alimentare. Se spune cã suntem ceea ce mâncãm, iar acest adevãr este dovedit de statistici. E-uri bune şi E-uri rele Există E-uri bune şi E-uri rele şi fără să ne dăm seama, şi pe unele, şi pe altele le mâncăm în fiecare zi. Se impune întrebarea: cum putem deosebi "prietenii" de "duşmani"? În privinţa E-urilor, se poate spune că nu substanţele sunt periculoase, ci cantitatea şi numărul lor. Pentru copiii până la 1 an, nutriţioniştii recomandă numai aditivii naturali. Când cercetăm etichetele de pe produse la secţiunea ingredient, trebuie să înţelegem, cu cât într-un aliment sunt mai mulţi aditivi, cu atât produsul este mai nociv şi nu trebuie oferit copiiilor sub 3 ani. Copiii sunt mai sensibili decât adultii. Din nefericire, piaţa dulciurilor pentru copii este şi cea mai bogată în E-uri. Pentru ca micii degustători sunt greu de convins, iar culoarea învelişului alimentelor, a produselor reprezintă primul element care îi atrage. De aceea, sucurile, budincile, jeleurile sunt pline de coloranţi nu tocmai inofensivi. E 123, spre exemplu, este interzis în multe ţări civilizate, dar la noi este permis în anumite produse şi, mai grav, producătorii nu respectă legislaţia deoarece îl mai strecoară şi în bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brânzeturi topite şi creme de brânză. Din aceeaşi categorie fac parte şi E 110 şi E 102. Aceştia sunt coloranţi prezenţi mai ales în dulciuri şi prafuri de budincă. Aproape toate sucurile conţin E 330, o substanţă care cauzează o serie de afecţiuni ale cavităţii bucale. Recomandări pentru cei mici 17
  • 18. Lista aditivilor permişi în produsele destinate copiilor este restricţionată şi admite doar substanţe cât mai naturale. Din rândul acestora fac parte acidul lactic (E 270), pentru sugarii sănătoşi, lecitina (E 322), care e întâlnită şi în ciocolată, acidul fosforic (E 338), pectinele (E440), caragenon (E 407). Alimentele care pot fi date copilului, după înţărcare, pot conţine acidul acetic (E 260), carbonaţii (E 500), care se găsesc în biscuiţi, cereale şi pesmeţi. Sunt permise mono şi digliceride (E 471) şi acidul tartric (E 334). La produsele pe baza de fructe şi care au un conţinut redus de zahăr, sunt permişi citraţii (E 333) şi fosfaţii (E 341). În momentul când alegem o dietă pentru copii este bine să ţinem cont de piramida alimentelor şi de numărul de calorii necesare unui copil pentru a se descurca la şcoală şi pentru a fi sănătos. Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi 18
  • 19. 3.000 - 3.900 1.800 - 3.000 2.000- 3.000 Proteine totale - necesar mediu 44 - 51 g 61 - 70 g 82 - 94 g 106 - 121 g 120 - 137 g 89 - 101 g 96 - 109 g - variaţii posibile în nivelul caloric 31 - 70 g 44 - 90 g Fete 1–3 ani 4–6 ani 7 – 10 ani 11 – 14 ani 15 – 19 ani 11 – 14 ani 15 – 19 ani 19
  • 20. E-urile bune sunt vitamina E naturalã, E 306 care este antioxidant puternic (prezent în ficat, ouã, peste, soia);- vitamina C naturalã – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic- clorofila E 140 – colorant natural - lecitina E 322 – antioxidant natural - pectina E 440 – gelifiant natural - caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o algã marinã. Alte vitamine , factori de nutriţie de origine vegetală indispensabili bunei funcţionări a vieţii omului sunt: vitaminele liposolubile alcătuite din carbon, hidrogen şi oxigen (vitamina A, vitamina D, vitamina E, vitamina K) şi vitaminele hidrosolubile formate din carbon, hidrogen, oxigen, azot ( complexul de vitamine B – B1, B2, B6, B12, B15, vitamina C, vitamina P, vitamina PP şi acidul folic). Vitamina A se găseşte în sânge în cantitate de 150 unităţi internaţionale la 100 ml. Necesarul organismului este de 1,5 mg pe zi sau 5000 unităţi internaţionale pe zi. Vitamina D se găseşte sub zece forme distincte. Normal în sânge se găseşte în cantitae de 66-165 unităţi internaţionale la 100 ml. Necesarul organismului este de 100 unităţi internaţionale pe zi. Vitamina E se găseşte normal în sânge în cantitate de 1 mg%. Nevoia nu este cunoscută precis, ea variind în funcţie de compoziţia raţiei alimentare. Vitamina K – necesarul organismului este în cantitate de 0,1 g pe zi. Vitamina B1 se găseşte normal în organism în cantitate de 4 – 10 gama%, necesarul de raţie alimentară fiind 1,5 mg pe zi. Vitamina B2 se găseşte normal în sânge în cantitate de 3 gama%. Necesarul în alimentaţie este de 1,8 -3 mg pe zi. Vitamina B6 – necesarul în alimentaţie este de 2-3 mg pe zi. Vitamina PP – necesarul în alimentaţie este de 12 – 18 mg pe zi. Acidul folic este necesar în cantitate de 0,5 -1 mg pe zi. Vitamina B12 se găseşte normal în sânge în cantitate de 320 microgama la 1000. 20
  • 21. Vitamina C se găseşte normal în sânge în cantitate de 0,3 -2,1 mg%. Necesarul în alimentaţie este de 75 mg pe zi. Vitamina P – necesarul în alimentaţie este de 3 g pe zi. "Nu există dragoste mai sinceră decat dragostea faţă de mâncare" , spunea George Bernard Shaw. Însă, aş adăuga că trebuie să mâncăm pentru a trăi şi nu să trăim pentru a mânca! Cum îşi poate asigura copilul necesarul zilnic nutriţional: Cercetătorii susţin următoarele: • Copiii cu vârsta între 1-3 ani, au nevoie de 500 miligrame de calciu zilnic. • Copiii cu vârsta între 4-8 ani au nevoie de 800 miligrame pe zi. • Copiii cu vârsta între 9-13 ani au nevoie de 1300 miligrame pe zi. Calciu este soluţia pentru a avea oase sănătoase şi puternice, din copilărie până la maturitate. Potrivit unor experţi, calciul lipseşte din dieta multor copii şi acest lucru este mai evident când ei încep să consume băuturi cum ar fi sucurile acidulate şi sintetice. Sursele de calciu sunt: • o ceaşcă de iaurt conţine 380 mg • o ceaşcă de lapte - simplu sau cu ciocolată – conţine aproximativ 300 mg • o ceaşcă de suc de portocale sau mere îmbogăţit cu calciu conţine între 300 şi 350 mg • o felie de brânză are între 202-272 mg • o ceaşcă cu lapte de soia îmbogăţit cu calciu are 257 mg • o felie de caşcaval (mozzarella) conţine 183 mg • o jumătate de ceaşcă de macaroane cu brânză conţine 181 mg • o jumătate de ceaşcă de îngheţată conţine în jur de 75 mg • o jumătate de ceaşcă de budincă conţine 150 mg • o bucată de pizza cu brânză conţine 117 mg • 2 biscuiţi graham conţin 100 mg • 2 smochine conţin în jur de 49 mg Necesarul zilnic de fier al copilului Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 8 ani au nevoie de 10 mg de fier zilnic. Fetele între 11 şi 14 ani au nevoie de 15 mg; băieţii de aceeaşi vârstă au nevoie de 12 mg zilnic. Fierul ajută la dezvoltarea creierului. Organismul uman asimilează cu uşurinţă fierul dn carnea de vită. Asimilarea fierului din vegetale, cum ar fi spanacul sau cerealele se face mai greu. Cercetătorii susţin ca după ce consumaţi aceste alimente, este bine să consumaşi şi unele produse bogate în vitamina C, cum ar fi portocale, căpşuni, ardei, papaya, broccoli, grapefruit, roşii, mango şi cartofi. Dacă se specifică faptul că o porţie asigură 100% din necesarul zilnic recomandat de fier, mai exact 18 mg. , care reprezintă doza zilnică necesară pentru un adult. 21
  • 22. Surse de fier: • o jumătate de ceaşcă de cereale conţine 18 mg. • o jumătate de ceaşcă de făină de ovăz conţine 6 mg. • o jumătate de ceaşcă de spanac fiert conţine 3 mg. • o bucată de carne de mărimea unui pachet de cărţi de joc conţine 2 mg. • un hamburger de mărime medie conţine 2 mg. • jumătate de piept de pui conţine aproximativ 1 mg. • un ou mare conţine 6 mg. Necesarul zilnic de zinc al copilului: Copiii între 2 şi 8 ani au nevoie de 10 mg de zinc zilnic. Fetele între 9 şi 14 ani au nevoie de 12 mg, iar băieţii de aceeaşi vârsta au nevoie de 15 mg zilnic. Copiii care nu primesc suficient zinc, pot prezenta stagnări în creştere. Surse de zinc: • o bucată de carne de mărimea unui pachet de cărţi de joc conţine între 4 şi 6 mg • un hamburger de mărime medie conţine 4 mg. • o jumătate de ceaşcă de fasole fiartă conţine 2 mg. • un sfert de ceaşcă de nuci conţine 1 mg. • un sandwich cu ton conţine 8 mg. • o lingură cu unt de arahide conţine 5 mg. • o lingură cu seminţe de floarea soarelui conţine 5 mg. • un gălbenuş de ou conţine 4 mg. Necesarul zilnic de vitamina D al copilului Copiii între 2 şi 13 ani au nevoie de 200 UI (unitati internaţionale), sau echivalentul a 5 mg. zilnic. Vitamina D este numită şi vitamina soarelui deoarece organismul uman o produce atunci când pielea este expusă razelor soarelui. Copilul are nevoie zilnic de 200 UI din vitamina D, din surse alimentare, mai ales iarna. Vitamina D contribuie la absorbţia de către organism a mineralelor, cum ar fi calciul. Surse de vitamina D: • o felie de somon de dimensiunea unui pachet de cărţi de joc conţine 155 UI • o ceaşcă de lapte (gras, parţial degresat sau degresat) conţine 98 UI • un gălbenuş de ou conţine 90 UI • o felie de brânză conţine 69 UI • o linguriţă cu margarină conţine 34 UI Necesarul zilnic de vitamina A al copilului Copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani au nevoie de 400 micrograme de vitamină A zilnic. Copii între 4 şi 6 ani au nevoie de 500 micrograme zilnic. Copiii între 7 şi 10 ani au nevoie de 700 micrograme zilnic. Fetele cu vârsta de 14 ani au nevoie de 800 micrograme zilnic, iar băieţii de aceeaşi vârstă au nevoie de 1000 micrograme zilnic. Vitamina A protejază organismul împotriva infecţiilor şi reduce riscul apariţiei cancerului. Această vitamină este un 22
  • 23. catalizator implicat în maturizarea celulelor şi a ţesuturilor, asigură sănătatea părului, unghiilor şi pielii copilului . Zvonurile legate de morcovi şi alte alimente bogate în vitamina A, sunt adevărate : sunt esenţiale pentru nişte ochi sănătoşi. Copilul îşi poate asigura necesarul de vitamină A prin consumul de morcovi, de legume şi fructe colorate în galben şi portocaliu. 6 miligrame de betacaroten – care se găseşte într-un morcov mare – sunt convertite în 2000 micrograme de vitamină A în organism. Prea multă vitamină A din produse de origine animală, cum ar fi ficatul, poate determina probleme de sănătate. Nutriţioniştii recomandă aportul de vitamin A prin consumul de legume şi fructe. Surse de vitamină A: • un morcov de dimensiune medie conţine cca 2000 mcg. • O jumătate de ardei capia conţine 339 mcg • O jumătate de ceaşcă de cereale conţine între 141 (Cheerios) şi 250 mcg (Total) • O ceaşcă de lapte conţine 139 mcg. • Un ou conţine cca 84 mcg. • O jumătate de ardei verde conţine cca 37 mcg. • O felie de somon de dimensiunea unui pachet de cărţi de joc conţine 11 mcg. Necesarul de vitamină C Copiii între 1 şi 3 ani au nevoie de 15 mg. de vitamină C zilnic. Copii cu limitele de vârstă cuprinsă între 4 şi 8 ani au nevoie de 25 mg. zilnic. Copii între 9 şi 13 ani au nevoie de 45 mg. zilnic. Vitamina C ajută la formarea celulelor roşii ale sângelui, la dezvoltarea oaselor şi ţesuturilor. Totodată ajută la întărirea gingiei şi întăreşte vasele de sânge, reducând învineţirea în cazul căzăturilor sau rănilor. Vitamina C ajută la cicatrizarea rănilor, întăreşte sistemul imunitar şi previne apariţia infecţiilor. Ajută la producerea de colagen de către organism, catalizează absorbţia fierului din alimente, mai ales din legume. Această vitamină se găseşte în foarte multe alimente, de aceea deficienţa ei este foarte rară. Surse de vitamină C: • o jumătate de ardei capia conţine 142 mg. • o ceaşcă cu suc de portocale conţine cca 100 mg • o jumătate de papaya conţine 94 mg. • o portocală de dimensiune medie conţine 70 mg • o jumătate de ceaşcă cu broccoli conţine 62 mg. • 5 căpşuni întregi conţin 51 mg. • o jumătate de grapefruit conţine 47 mg. • un mango conţine 16 mg. • o jumătate de roşie conţine 12 mg. • o jumătate de ceaşcă cu spanac conţine 9 mg. • o jumătate de cartof copt conţine 8 mg 23
  • 24. (Material propus de profesor Oana Barbu) Să învăţăm…jucându-ne Statuile egiptene s-au spart. Găsiţi-le perechea! Ştiaţi că . . . Atât bărbaţii cât şi femeile egiptene purtau machiaje elaborate. Machiajul pentru ochi era in general verde (făcut din cupru) sau negru (făcut din plumb). Egiptenii credeau ca 24 machiajul are puteri vindecătoare.
  • 25. Găseşte 7 deosebiri! LES MOIS DE L’ANNÉE Devine les mois : vierjan , évfrier J’ai froid au nez sarm , rilav Quitons la ville iam , niuj Prenons le train ! jutille ,oûta Pour aller où ? tembresep ,tobreoc Qui nous apporte vemnobre , cemdébre des jouets dans la chambre ? Materiale propuse de învăţătoare Carmen Lupu Mon beau sapin Mon beau sapin, roi des Pe malurile Senei forêts Que j’aime ta verdure Quand par l’hiver ,bois et guérets Sont dépourvus de leurs attraits Mon beau sapin,roi des forêts Tu gardes ta parure. Toi que Noël planta chez nous À saint anniversaire 25 Joli sapin ,comme ils sont doux Et tes bonbons et tes joujoux !
  • 26. Materiale propuse de profesoară Rodica Dramu My favourite country I love the English language , so among my tourist destinations , the English speaking countries are a priority.And the first one that comes to my mind is the United States of America. 26
  • 27. The USA is a big and interesting country , not only because of its scenery , but also because of the people living there. If I were to describe it in one word , that would be “diversity”. From the East Coast to the West Coast , I would love to visit the famous American cities – New York , Chicago , Washington , Los Angeles , San Francisco , Huston and Las Vegas.America has also got some of the most beautiful mountains , lakes , planes , valleys and ocean views in the world. I would like to see the Grand Canyon and have a ride on a mustang , as well as visit Mount Rushmore where the faces of the four American presidents are carved into stone. Finally , I would like to go to visit the Native American’s Reservation , where the native people are trying tp preserve their traditional way of living and to pass on to the next generation their rich culture , their language and their beliefs.A visit to the USA will be a great opportunity to encounter another way of life and a different culture , as well as to improve my English. Written by your penfriend! Tongue twisters Faster Peepo peeps at his peers Pears appear to be in tears Plums among the pears Peter loses precious stones. What's up Mr. Jones? Peter throws pebbles in the pond Ducks and ducklings swim and bond A fistful of brown plums Brown prunes in fists with crumbs Plums and prunes, Fists of raspberry, How many plums can your hand carry? Materiale propuse de profesor Daniela Diaconu Despre Moş Nicolae Mi s-a sugerat să scriu câteva rânduri despre Moș Nicolae(pentru revista școlii) și am preferat să mă îndrept mai degrabă spre Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, zi în care toată lumea își aduce aminte cel puțin de dărnicia recunoscută a sfântului, identificat cu Moș Nicolae. 27
  • 28. Dacă privim icoana sa, îi descoperim chipul blând, ochii săi privindu-ne cu blândețe și, în același timp, parcă îndemnându-ne să fim cu luare aminte. Ne dăruiește veșnica binecuvântare cu mâna sa dreaptă ridicată spre cer, arătând de unde ne vine tot ajutorul. Și dacă pentru cei mici ochii Sfântului Nicolae din icoană cu blândețe, bucuroasă când ei sunt cuminți și iarăși una tristă când sunt obraznici, aidoma ochii lui privesc pe noi, cei mari, cu aceeași blândețe veselă ori îndurerată. Despre viața Sfântului Nicolae toți cunoaștem câte ceva, mai ales din minunile sale. Știm că s-a născut, conform tradiției, prin anul 270 d.Hr., într-o familie de oameni bogați (tatăl – Teofan, mama – Nona),în localitatea Patara din ținutul Lichia, Asia Mică. Din tinerețe ți-a arătat dragostea de cele sfinte, credința, postul, rugăciunea, bunătatea, milostenia caracterizându-l si de aceea, până în zilele noastre, el este chip al virtuților acestora. După trecerea la cele veșnice a părinților săi, tânărul Nicolae a dăruit averea săracilor și s-a retras la mănăstirea Sion(înființată chiar de unchiul său), a devenit preot, apoi și episcop în Mira Lichiei, fiind un bun pastor al credincioșilor săi. Era un model pentru aceștia, blând, fără de răutate și smerit, ferindu-se de îngâmfare. Îmbrăcămintea sa era simplă, hrana pustnicească, numai odată pe zi, seara. Toată ziua asculta nevoile celor ce veneau la dânsul, iar ușile lui erau deschise tuturor. Sărmanilor le era tată, săracilor milostiv; ajutător celor năpăstuiți; și tuturor mai mare făcător de bine. Este unul din marii ierarhi făcător de minuni și mult iubit de întreg poporul credincios. Dintre minunile sale, amintesc pe cea în care a ajutat trei fete, salvându-le de la sărăcie și mai ales de la căderea în păcat, învierea celor trei copii omorâți de un hangiu, salvarea de la naufragiu a unor corăbii, scăparea unor condamnați pe nedrept, tămăduirea multor oameni, orbi, surzi, paralizați, muți. A avut și de suferit, în vremea împăratului Dioclețian (mare persecutor), fiind trimis în temniță, dar, după Edictul de la Milan(313 d.Hr.) s-a reîntors în scaunul episcopal din Mira, fiind ajutat de Binefăcătorul său, de fapt, al nostru, al tuturor, Dumnezeu. A trecut la cele veșnice, conform Tradiției, la 6 decembrie 342 d.Hr.,dar au rămas sfintele sale moaște – drept dovada că Dumnezeu există și că este izvor de sfințenie, drept dovadă că Sfântul Nicolae nu este un simplu personaj. Multe ar fi de spus despre Sfântul Nicolae! Am încercat doar să creionez în câteva cuvinte, gânduri, imaginea Sfântului Nicolae – prietenul copiilor și nu numai al lor. Să nu uităm că fiind în Rai, se roagă acolo lui Dumnezeu, fiind mijlocitor pentru noi! Chipul său blând, lumina feței din icoană ne rămân mângâieri în vremurile destul de grele prin care trecem. Așteptându-l pe Moșul Nicolae, îl regăsim, măcar în suflet, pe Sfântul Nicolae – făcătorul de minuni! 28
  • 29. Profesoară Simona Olariu Descoperă câte ferestre are ghetuţa lui Moș Nicolae Naşterea Domnului Deprinderea de a saluta cu mare bucurie Nașterea lui Iisus Hristos, de a-L întâmpina cu urări, daruri, colinde, petreceri, este străveche și cunoscută tuturor popoarelor europene. Caracterul esențial al sărbătorii este bucuria și încrederea cu care omul întâmpină Nașterea Domnului, 29
  • 30. trecerea de anul vechi la cel nou, începutul unei noi perioade , a unei noi etape în viața oamenilor. Din iubirea fără sfârșit a lui Dumnezeu Tatăl, L-a trimis în lume pe Fiul Său iubit, Hristos, să se nască și să crească, iar prin suferințele, moartea și Învierea Sa să se mântuiască. Sosește din nou Crăciunul! Trăim iarăși voia bună legată de acest mate praznic al creștinătății. Da, este oarecum umbrit de situația materială a multora! Cu toate acestea ne facem, ca întotdeauna, speranțe și gânduri de viitor, pregătim casele de sărbătoare, mesele festive, primim, oferim mici daruri…dar este oare, numai sărbătoarea unor pregătiri? Sau încercăm să facem în primul rând o pregătire sufletească prin post, rugăciune, milostenie, Spovedanie, Împărtășanie pentru a – L putea primi în ieslea sufletului nostru pe Pruncul Iisus Hristos? Încercați să răspundeți cu sinceritate la această întrebare măcar vouă înșivă. Crăciunul este important în primul rând pentru că, în fiecare an, el ne amintește în mod deosebit că Dumnezeu este cu noi, că S-a întrupat într-un Prunc Sfânt – Dumnezeu Omul, născut în ieslea boilor. Ne oferă din nou prilejul negrăitei bucurii de a ne afla, sufletește, lângă staulul din Betleem, împreună cu păstorii, cu magii, cu îngerii și de a ne închina dumnezeiescului Prunc. Dragi copii, Pruncul Iiisus a luat chipul vostru, al copiilor, și a mântuit neamul omenesc. În voi vedem semnul iubirii lui Dumnezeu! Voi puteți fi cei care să – L mărturisiți prin cuvintele și faptele voastre, voi puteți fi cei care să aduceți celorlalți vestea Nașterii Sale prin colinde, prim umblarea cu steaua, momente în care vă asemănați cu îngerii care, în noaptea sfântă au cântat primul colind Mărire între cei de sus lui Dumnezeu, Și pe pământ pace, între oameni bună voire! Probabil cei mai mulți știu amănunte despre Nașterea Sa, deși pentru unii aceasta nu reprezintă decât o simplă povestioară. De aceea, în câteva rânduri, reamintesc câteva lucruri despre acest eveniment sfânt. Despre Nașterea Domnului știm că a avut loc în al 14-lea an al domniei cezarului Octavian August(31 î.Hr. – 14 d.Hr.), pe când guvernator al Siriei era Quirindus. Împăratul a dat poruncă locuitorilor din Țara Sfântă să se înscrie fiecare în orașul natal. Sfânta Fecioara Maria și bătrânul Iosif au plecat din Nazaret la Betleem, pentru că de acolo era neamul lor. Când au ajuns era seară și orașul era deja plin de oameni. Nu au mai găsit nici un loc unde să se odihnească. Au plecat la marginea orașului. Acolo au găsit un adăpost într-un staul. În liniștea nopții, în acel loc, Fecioara Maria L-a născut pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Atunci o stea mare și luminoasă a apărut pe cer și o mulțime de îngeri a cântat cu bucurie. Trei păstori din apropiere au fost înconjurați de o lumină cerească și înștiințați de un înger să meargă să se închine Pruncului Iisus. Trei crai de la Răsărit, care au văzut steaua luminoasă, au venit să se închine și ei. Aceștia i-au dăruit aur, smirnă și tămâie. Ne apropiem cu pași grăbiți de această mare sărbătoare a întregii lumi creștine, a fiecărei familii. Purtând în inimi și în cugete bucuria acestei sfinte sărbători, vă doresc tuturor să o petreceți cu pace, sănătate și alese bucurii, potrivit datinilor străbune. Să rugăm 30
  • 31. împreună pe Mântuitorul Nostru Iisus Hristos să ne dăruiască toate cele ce ne sunt de folos, bucurându-ne de sărbătoare întru mulți ani! (Profesoară Simona Olariu) Obiceiuri de Crăciun Începând din seara de 24 decembrie și până pe 25 decembrie, prin sate și orașe există obiceiul umblatului cu colindatul. Astfel copii și tineri, îmbrăcați de sărbătoare, merg pe la casele oamenilor și cântă "Buna dimineața la Moș Ajun, Ne dați ori nu ne dați", si daca cei din casa le deschid ușa spre a le împărți colindeți, încep să cânte mai departe: "Am venit si noi odată La un an cu sănătate, Și la anul să venim Sănătoși să vă găsim. Ne dați, ne dați, Ori nu ne dați" Cu acest prilej gazda le împarte colindețe: covrigi, nuci, mere, colăcei. În ajunul Crăciunului, ca și în ajunul Anului Nou în toate provinciile românești, copiii formează grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor cântând cântece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe", "Leru- i ler", "Ziurel de ziuă", ori "Valerim" și "Veler Doamne". În unele locuri, în noaptea Crăciunului putem întâlni și cântarea religioasă cunoscută sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participă copiii. Aceasta dramă religioasă ne înfățişează misterul Naşterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod şi ceata sa de Vicleim, un ofițer şi soldați îmbrăcați în portul ostaşilor români, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc şi, în unele părți, o paiață. Vicleimul apare la noi pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseană şi se leagă de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania şi Ungaria, a pătruns la noi prin saşii din Transilvania. Din prima forma a Vicleimului, prezentarea magilor si dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor cărturari, trei tipuri principale, în cele trei mari ținuturi: Muntenia, Moldova si Ardeal. Începând cu Ignatul şi sfârşind cu zilele Crăciunului, prin alte părţi, începând cu zilele Crăciunului, iar prin altele obişnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, exista obiceiul ca flăcăii să umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si la celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor de iarna, şi în jocul caprei şi-au făcut loc, pe lângă măştile clasice (capra, ciobanul, ţiganul, butucarul), măştile de draci şi moşi care, prin strigăte, chiote, mişcări caraghioase, măresc nota de umor şi veselie, dând uneori o nuanţă de grotesc. Jocul "caprei" (uciderea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi 31
  • 32. evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Aceasta se pare că îşi are originea în obiceiurile românilor şi elinilor: fie in jocurile şi cântecele desfăşurate în jurul altarelor păgâne de preoţii sau cântăreţii travestiţi în dobitoace cu ocazia sărbătorilor date pentru cinstea zeilor, ori în versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie in amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor păsări răpitoare. Capra joaca după fluier, iar la terminare, unul din flăcăi; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe să vornicească. Flăcăii joaca pe stăpâna casei, pe fete şi chiar servitoare, daca sunt acasă, şi apoi mulţumind se îndepărtează. De la Crăciun și până la Bobotează copiii umblă cu steaua, un obicei vechi ce se întâlnește la toate popoarele creștine. Acest obicei vrea să amintească steaua care a vestit nașterea lui Isus și i-a călăuzit pe cei trei magi. Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanță Calvină și multe din ele, chiar din tradițiile locale. Micul cor al stelarilor, care intră în casă în zilele Crăciunului, cânta versuri religioase despre nașterea lui Isus: "Steaua sus răsare"; "În orașul Vitleem"; "Trei crai de la răsărit". Confecţionează singur ornamente pentru pomul de Crăciun! Globulețul se realizează din fâșii de hârtie colorată pe ambele fețe, late de aproximativ 1 centimetru. Felicitarea se realizează din hârtie colorată care se pliază, se decupează și apoi se ornează. Folosește-ți imaginația! Ce ziceţi de nişte ornamente …comestibile? Ornamentele rotunde şi brăduţul sunt obţinute prin împletirea în trei a aluatului obiţnuit de pâine. Colacul obţinut se unge cu albuş bătut spumă, iar ornamentele sunt obţinute din aluat colorat cu colorant alimentar. Celelalte forme pot fi făcute chiar din aluat de turtă dulce. Iată reţeta: 32
  • 33. Aluat 4 ouă 470g miere 470g faină 4 linguri zahăr 1/3 linguriţă bicarbonat 1 linguriţă scorţişoară 1 lingură şi jumătate de rom 1 lingură şi jumătate de ulei 1 pahar jumătate nuci măcinate Preparare : se bat ouăle întregi până devin foarte spumoase, se adaugă încet zahărul şi bicarbonatul. Mierea se încălzeşte şi se toarnă uşor peste prima compoziţie. Se adaugă aromele, uleiul şi făina. După ce se lasă la odihnit 2-3 ore, la rece, se întinde o foaie de 2 cm, se taie forme şi se coc la foc potrivit până se rumenesc. Când sunt reci se ornează cu o glazură obţinută din zahăr pudră, apă şi puţin albuş de ou. Poftă bună! (Materiale propuse de învăţătoare Carmen Lupu) Halloween Halloween sau Hallowe'en este o sărbătoare care se celebrează în noaptea de 31 Octombrie. Povestea spune că, în această zi, de 31 octombrie, spiritele persoanelor care au murit în ultimul an se întorc pe pământ în căutarea unor corpuri vii pentru a le poseda pe perioada anului viitor, acesta fiind singura speranţa de a avea o viaţă după moarte. Celţii considerau ca toate legile spaţiului si timpului sunt suspendate în această zi, permiţându-le spiritelor să interacţioneze cu cei vii. Cei vii nu doreau să fie posedaţi. Astfel, în noaptea de 31 octombrie, sătenii stingeau focurile din casele lor, pentru a le fi frig şi pentru a deveni astfel nedoriţi. Aceştia se îmbrăcau în tot felul de costume caraghioase şi participau la parade gălăgioase în cartierul lor, încercând să fie cat mai distructivi posibil pentru a speria spiritele ce veneau în căutarea celor vii. Activităţile de Halloween includ "trick-or-treating" expresie tipic americana, survolarea împrejurimilor de către fantome, foc în aer liber, petreceri de costume, vizitarea "caselor bântuite", a sculpta dovleci (jack-o'-lantern), a citi povesti de groaza si a viziona filme horror. 33
  • 34. Costumele de Halloween sunt cele tradiţionale de monştrii cum ar fi: vampiri, stafii, scheleţi, vrăjitoare si demoni. Costumele de asemenea au ca tema si altceva decât tradiţionalul horror, cum ar fi personaje de televiziune, din filme sau altele domenii Istoria Halloween-ului începe in timpuri străvechi, demne de un un film cu elfi, spiriduşi si focuri aprinse de celţi în pădurile întunecate ale Irlandei. Să vedem aşadar câteva dintre simbolurile acestui eveniment care continua să-şi câştige adepţi pe toate meridianele. Cel mai cunoscut simbol al Halloween-ului este, fârâ îndoială, dovleacul. Originile sale se trag din tradiţii irlandeze vechi de secole. Însă pe lângă legendele şi credinţele milenare, mai exista un imaginar născut din amalgamul filmelor americane, a căror latura comerciala a creat aceasta imagine întunecată si misterioasa. Lumea cinematografiei include schelete, poveşti cu fantome, magie, monştri mitici, vampiri, vulturi, case bântuite, mumii, păianjeni, extratereştri, pisici negre, demoni si alţi reprezentanţi ai întunericului si necunoscutului primejdios. Culorile oficiale ale Halloween-ului sunt portocaliul si negrul, însă pentru efecte speciale se folosesc si alte culori, verde, roşu, purpuriu, etc. Vrăjitoarele şi măturile lor sunt mână-n mână. În fond, o vrăjitoare călare pe matură, o siluetă neagră în lumina lunii, este una dintre imaginile clasice ale lumii. O explicaţie mai plauzibila poate fi cea a anotimpului în care are loc sărbătoarea Halloween-ului. Mătura folosea gospodinelor pentru înlăturarea resturilor de frunze si a apei acumulate ca urmare a ploilor. Pe de alta parte, în timpul Sabatului Vrăjitoarelor, femeile obişnuiau să sară peste mătură. Cu cât se reuşea o săritură mai înaltă, cu atât recolta avea sa fie mai bogata, matura fiind si simbol al fertilităţii. Deşi considerată o sărbătoare păgână, Halloween-ul este serbat şi în ţara noastră, fiind o sărbătoare plină de veselie care încheie oarecum ciclul sărbătorilor de toamnă. (Material propus de profesor Ovidiu Sârghi) 34
  • 35. Colaboratorii revistei Profesor Gheorghe Constantin Profesor Gherghel Ileana Profesor Sărăcuțu Ioan Profesor Petrea Pavel Profesor Dramu Rodica Profesor Olariu Simona Profesor Diaconu Daniela Profesor Barbu Oana Profesor Sârghi Ovidiu Învățătoare Otic Albina Învățătoare Moroșanu Corina Redactor Învățătoare Carmen Lupu 35