SlideShare a Scribd company logo
1 of 35
Elemente de istorie
si traditii rrome
 La 8 aprilie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a
Rromilor.
 La Congresul Mondial al Rromilor, desfăşurat la
Londra, în anul 1971, s-a luat decizia ca ziua de 8
aprilie să devină Ziua Internaţională a Rromilor
din întreaga lume. Tot atunci a fost adoptat, ca
imn internaţional al rromilor, cântecul "Gelem,
gelem", de cântăreaţa şi actriţa Olivera Vuco, în
cunoscutul film iugoslav "Am întâlnit şi ţigani
fericiţi", peliculă ce datează din 1967.
Elemente de istoria rromilor
Identitate formala
 De asemenea, a fost adoptat şi steagul
internaţional al rromilor, având jumătatea de
jos verde, simbol al câmpurilor înverzite, şi
jumătatea de sus albastră, simbol al cerului
senin, iar la mijloc o roată, simbolizând, pe de o
parte, soarta, roata succesiunii vieţilor, iar pe de
altă parte nomadismul, în relaţie cu spaţiul
originar al Indiei.
Elemente de istoria rromilor
Două decenii mai târziu, la Congresul
Mondial al Rromilor din aprilie 1990,
Comisia Lingvistică a Uniunii
Internaţionale a Rromilor a oficializat
alfabetul internaţional standardizat al
limbii rromani, decizia fiind semnată de
17 specialişti în domeniu, din diferite ţări,
în prezenţa unui observator al UNESCO.
8 aprilie Ziua Internationala a Rromilor
În anul 2002, de 8 aprilie, s-a sărbătorit jubileul
milenar, reprezentând 1000 de ani de atestare a
rromilor în Europa. Cu acest prilej unic, în
numeroase ţări de pe toate continentele s-a
desfăşurat Ceremonia Râului. Lumânări aprinse
şi flori au fost aruncate pe ape, în memoria
strămoşilor rromi care şi-au început, acum un
mileniu, drumul către Europa, apoi către cele
două Americi şi mai departe.
Sarbatoarea etniei romilor
din Romania
 În anul 2006, Parlamentul
României a adoptat Legea nr.
66/2006, publicata în Monitorul
Oficial, Partea1 nr. 276 din
28.03.2006, pentru consacrarea
zilei de 8 aprilie ca "Sarbatoarea
etniei romilor din România".
Primele aparitii ale rromilor in
tarile europene
 1378 - prima atestare documentara a rromilor
pe teritoriul Bulgariei :,,bordeiele egiptenilor”
 In spatiul nord-dunarean, prima atestare
documentara a rromilor dateaza din anul
1385, cand domnitorul Tarii Romanesti, Dan I,
daruieste manastirii Tismana posesiunile care
apartinusera mai intai manastirii Vodita, intre
aceste bunuri mobile si imobile se aflau si 40
de salase de ,,atigani”.
Rrom – Tigan?
 Tiganii: rromii au primit numele de
,,athinganoi”, denumire atribuita initial
unei secte eretice prezente in Imperiul
Bizantin in secolul al XI-lea, care insemna
,,de neatins”(nu se recomanda contactul
cu ei). Este posibil ca prin modul lor de
vietuire aparte si prin neamestecul cu alte
comunitati, rromii sa se fi asemanat cu
adeptii acelei secte religioase si, ca
urmare sa fi primit aceeasi denumire din
partea populatiei bizantine.
Rrom – Tigan?
 Rromii: termenul ,,rrom” provine din
cuvantul pankrit ,,dom”, care inseamna
,,om” .
 Rromii folosesc cuvantul rrom pentru
confirmarea etniei, unii prefera sa fie
numiti ,,tigani” de catre majoritari.
Dialectele Limbii Rromani
 dialectul caldararesc - rromii
caldarari traiesc pe intreg teritoriul
tarii ; cei mai multi se intalnesc in
imprejurimile Sibiului;
 dialectul ursaresc - rromii ursari
traiesc in cateva judete situate la
granita cu Bulgaria
Dialectele Limbii Rromani
 dialectul spoitoresc - rromii spoitori
sunt prezenti in orasele nord-
dunarene
 dialectul carpatic - rromii carpatici
traiesc in Maramures si vestul
Transilvaniei
Neamurile de rromi/Meserii
traditionale
 In cultura traditionala a rromilor,
notiunea de neam nu se refera la
inrudirea de sange, ci la gruparea
rromilor dupa urmatoarele elemente
comune: meseria traditionala,
structurile de organizare sociala,
obiceiurile de familie si sarbatorile
calendaristice.
Neamurile de rromi/Meserii
traditionale
 - boldenii/florarii:
pe vremuri se ocupau
cu confectionarea florilor
artificiale pentru coroane,
coronite, jerbe, iar astazi
vand flori;
 - richinarii/ursarii: pe vremuri se ocupau cu
,,umblatul” cu ursul, apoi, prin ,,reconversie
profesionala”, au devenit fierari, pieptanari,
ciurari si lautari;
Neamurile de rromi/Meserii
traditionale
 - gaborii: rromi unguri care se ocupa cu
tinichigeria, dar astazi fac sicomert ambulant cu
covoare, cuverturi, obiecte casnice;
 - lovarii: rromi unguri care se ocupa cu
geambasia/negustoria de cai;
 - xoraxane/turci: rromi turci musulmani,
profund influentati de limba turca, asezati mai
ales in Dobrogea (Babadag, Tulcea, Isaccea,
Casimcea);
Neamurile de rromi/Meserii traditionale
 - xanotoria/spoitorii: pe vremuri se ocupau cu
spoitul sau cositorirea vaselor din metal;
 - rudarii: rromi care si-au pierdut
limba materna si cultura rromani
traditionala si se ocupa cu prelucrarea
lemnului;
 - fierarii: se ocupau cu prelucrarea
fierului
Neamurile de rromi/Meserii
traditionale
 - lautarii: muzicieni, mai
ales instrumentisti;
cunoscuti pentru
virtuozitate si talent in
interpretare. Această
meserie se transmite din
tată în fiu; se practică în
grup, cu banda, în taraf,
mai nou, cu formaţia; are
drept ocazii nunţile,
petrecerile, târgurile;
Neamurile de rromi/Meserii
traditionale
 - rupunarii/argintarii:
prelucreaza bijuterii din
aur si argint, sunt
renumiti pentru
bijuteriile in filigran;
 se ocupa cu prelucrarea
argintului si a aurului.
Neamurile de rromi/Meserii
traditionale
 Dintre neamurile inca
existente il amintim pe cel al
caldararilor, care au ca
principal material de lucru
tabla de arama pe care o
utilizeaza la confectionarea
caldarilor, tigailor, oalelor,
sfesnicelor, etc. Acesta este
neamul care a pastrat cel mai
bine limba, portul,
obiceiurile, traditiile, modul
de viata romanes.
Meserii traditionale
 - caramidarii:
framanta lut si
prelucreaza
caramizile
necesare
constructiilor
caselor.
Pur si impur
 Un numar destul de ridicat de reguli se
refera la corpul uman, pornindu-se de la
ideea ca trupul uman este divizat in doua
parti: de la brau in sus - partea superioara
pura, iar de la brau in jos - partea
inferioara impura;
Pur si impur
 Partea de jos a corpului trebuie sa fie in
permanenta acoperita, atat la femei, cat si
la barbati;
 Femeile rrome traditionale poarta fuste
lungi, niciodata pantaloni sau fuste
scurte;
 Barbatii rromi poarta pantaloni lungi,
niciodata scurti, genunchii fiind
considerati cele mai indecente parti ale
trupului uman.
Pur si impur
 Camasile si bluzele se spala separat de
fuste si de pantaloni, in vase diferite
speciale pentru fiecare componenta a
imbracamintii, superioara sau inferioara.
Portul traditional al rromilor
 Rromii caldarari
reprezinta unul din cele
mai traditionaliste
neamuri de rromi. In
comunitatile
traditionale, femeile
poarta fuste lungi si
colorate, salbe de aur la
gat si monede in par.
Portul traditional al rromilor
 Simbol al norocului, rosul este culoarea
preferata in portul traditional al femeilor
rome.
 Femeile rome si-au conservat un stil
propriu: doar cele casatorite au obligatia
de a purta batic.
Portul traditional al rromilor
 Rromii traditionali
poarta palarii si
mustati lungi si
intotdeauna
camasa deasupra
pantalonilor.
Familia la rromi
 Familia roma nu se reduce doar la parinti,
copii si bunici, asa cum se intampla la
alte grupuri etnice din Romania, ci este
extinsa, relatiile dintre rude indepartate
fiind foarte stranse.
Familia la rromi
 In comunitatile
traditionale, familia
este o valoare
fundamentala iar
copiii sunt
considerati bogatia
comunitatii;
Dreptatea la rromi
 In perioada de robie, rromii nu aveau
acces la justitie. Din acest motiv, unele
bresle ale rromilor si-au creat propriul
sistem de dreptate – romano kris sau
ceacimos romano.
 Batranul grupului devenea si cel care
facea dreptate, in functie de cutumele
sociale si normele prestabilite in cadrul
comunitatii.
Personalitati de etnie roma
 Anton Pann, Ion Budai Deleanu, Stefan
Banica, Johnny Raducanu, Damian
Draghici, Marius Mihalache, Madalin
Voicu, Nelu Ploiesteanu, Farimita
Lambru, Banel Nicolita, Nicolae
Gheorghe, Vasile Burtea, Nicolae Paun,
Delia Grigore, Florin Cioaba, Maria
Ionescu, Vasile Ionescu, Letitia Mark,
Luminita Cioaba, s.a.
Alte personalităţi ale rromilor de
pretutindeni
 În diferite lucrări, sunt menţionaţi şi alţi
rromi faimoşi, ca: actriţele Rita Hayworth
şi Ava Gardner, actorii Michael Caine şi
Bob Hoskins, sportivul Eric Cantona, Jean
– Baptiste Reinhardt „Django” – interpret
de jazz, dansatorul şi coregraful Joaquin
Cortes, Gipsy Kings ş.a.
Rromii in actualitate
 Excluderea socială, discriminarea rasială si lipsa
de interes a statului de a adopta politici
proactive alcătuiesc rădăcinile etnicizării
sărăciei. Una dintre consecinţele discriminării
este aceea că, din punct de vedere economico-
social, comunitatea rromă este cea mai
defavorizată din România. Cotele înalte ale
sărăciei şi nivelul scăzut al accesului la piaţa
muncii induc familiilor de rromi dependenţa de
protecţia socială, care însă este departe de a le
asigura un trai decent.
Politici publice adresate rromilor
 Primul mare pas în această direcţie a fost
adoptarea, la 25 aprilie 2001, a H.G. 430 –
Strategia de îmbunătăţire a situaţiei
romilor, modificata ulterior prin H.G.
522/2006;
 În anul 2004, a luat fiinţă Agenţia
Naţională pentru Romi (ANR), organ de
specialitate al administraţiei publice
centrale, cu personalitate juridică.
Politici publice adresate rromilor
 Deceniul Incluziunii Romilor este un
program internaţional pe 10 ani (2005 –
2015), destinat rromilor, iniţiat de către
Institutul pentru o Societate Deschisă şi
Banca Mondială si are în vedere reducerea
sărăciei şi excluderii sociale a romilor.
 Domeniile de interes ale Deceniului
includ: educaţia, munca, sănătatea şi
locuirea.
In loc de încheiere
 Rromii au venit în Europa ca o
naţiune unită prin limbă, cultura şi
origine, dar în grupuri mici şi
răspândite pe o arie mare. Prin
urmare, rromilor le-au lipsit
mijloacele prin care alte populaţii îşi
apără interesele. Ei nu au avut putere
politică sau militară, o religie a lor sau
un teritoriu cu care să se identifice.
Cunoaşte-i înainte sa-i judeci!
“Vremea ţiganilor pe
drumuri tot mereu
Demult s-a dus,
Eu insa-i vad
Vioi
Puternici, limpezi cum e
apa”
Bronislava Warmiak Wajs - Papusza

More Related Content

What's hot

Ziua mondiala a apei
Ziua mondiala a apeiZiua mondiala a apei
Ziua mondiala a apei
dalex4c
 
Lacurile si marea neagra
Lacurile si marea neagraLacurile si marea neagra
Lacurile si marea neagra
1oredana
 
Organisme transgenice
Organisme transgeniceOrganisme transgenice
Organisme transgenice
Dumitru Maros
 
Legea lui pascal
Legea lui pascalLegea lui pascal
Legea lui pascal
Ioana Popa
 
Mari si oceane
Mari si oceaneMari si oceane
Mari si oceane
fs38
 
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
pierre965568
 
Stereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminareStereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminare
Rodica B
 

What's hot (20)

9 mai Ziua Europei
9 mai Ziua Europei9 mai Ziua Europei
9 mai Ziua Europei
 
Ziua mondiala a apei
Ziua mondiala a apeiZiua mondiala a apei
Ziua mondiala a apei
 
2.-Formele-educatiei.ppt
2.-Formele-educatiei.ppt2.-Formele-educatiei.ppt
2.-Formele-educatiei.ppt
 
Factorii geoecologici
Factorii geoecologiciFactorii geoecologici
Factorii geoecologici
 
Jocuri copii
Jocuri copiiJocuri copii
Jocuri copii
 
Etnogeneza
EtnogenezaEtnogeneza
Etnogeneza
 
Vuk s, o podeli narodnih pesama
Vuk s, o podeli  narodnih pesamaVuk s, o podeli  narodnih pesama
Vuk s, o podeli narodnih pesama
 
Lacurile si marea neagra
Lacurile si marea neagraLacurile si marea neagra
Lacurile si marea neagra
 
Organisme transgenice
Organisme transgeniceOrganisme transgenice
Organisme transgenice
 
Legea lui pascal
Legea lui pascalLegea lui pascal
Legea lui pascal
 
Ion Creanga.powerpoint
 Ion Creanga.powerpoint Ion Creanga.powerpoint
Ion Creanga.powerpoint
 
Regimul fanariot
Regimul fanariotRegimul fanariot
Regimul fanariot
 
Балкански полуостров - географско положение, граници и брегове
Балкански полуостров - географско положение, граници и бреговеБалкански полуостров - географско положение, граници и брегове
Балкански полуостров - географско положение, граници и брегове
 
Patrimoniul cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitate
Patrimoniul cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitatePatrimoniul cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitate
Patrimoniul cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitate
 
рила
риларила
рила
 
Mari si oceane
Mari si oceaneMari si oceane
Mari si oceane
 
Marea neagră
Marea neagrăMarea neagră
Marea neagră
 
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
arte-vizuale-si-abilitati-practice-manual-pentru-clasa-a-ii-a-radu-dumitra-ar...
 
Stereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminareStereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminare
 
Dialog intercultural in Republica Moldova
Dialog intercultural in Republica MoldovaDialog intercultural in Republica Moldova
Dialog intercultural in Republica Moldova
 

Similar to vdocuments.mx_ziua-internationala-a-romilor-8-aprilie.ppt

Radu anton roman bucate vinuri si obiceiuri romanesti
Radu anton roman   bucate vinuri si obiceiuri romanestiRadu anton roman   bucate vinuri si obiceiuri romanesti
Radu anton roman bucate vinuri si obiceiuri romanesti
macocco1
 
Carte bucate radu_anton_roman
Carte bucate radu_anton_romanCarte bucate radu_anton_roman
Carte bucate radu_anton_roman
Monica Ungureanu
 

Similar to vdocuments.mx_ziua-internationala-a-romilor-8-aprilie.ppt (14)

Rromii poporul fără țară
Rromii   poporul fără țarăRromii   poporul fără țară
Rromii poporul fără țară
 
Explorarea traditiilor romanesti
Explorarea traditiilor romanestiExplorarea traditiilor romanesti
Explorarea traditiilor romanesti
 
Regatul dacia 2011
Regatul dacia 2011Regatul dacia 2011
Regatul dacia 2011
 
Taifas literary magazine 2 2020
Taifas literary magazine 2 2020Taifas literary magazine 2 2020
Taifas literary magazine 2 2020
 
Citeste 10 ...
Citeste 10 ...Citeste 10 ...
Citeste 10 ...
 
Regatul dacia
Regatul daciaRegatul dacia
Regatul dacia
 
Radu anton roman bucate vinuri si obiceiuri romanesti
Radu anton roman   bucate vinuri si obiceiuri romanestiRadu anton roman   bucate vinuri si obiceiuri romanesti
Radu anton roman bucate vinuri si obiceiuri romanesti
 
Carte bucate radu_anton_roman
Carte bucate radu_anton_romanCarte bucate radu_anton_roman
Carte bucate radu_anton_roman
 
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
 
Magazin istoric ian 1968
Magazin istoric ian 1968Magazin istoric ian 1968
Magazin istoric ian 1968
 
Prezentare1
Prezentare1Prezentare1
Prezentare1
 
Prezentare1
Prezentare1Prezentare1
Prezentare1
 
Prezentare1
Prezentare1Prezentare1
Prezentare1
 
Monografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCAMonografia comunei RÂCA
Monografia comunei RÂCA
 

vdocuments.mx_ziua-internationala-a-romilor-8-aprilie.ppt

  • 1. Elemente de istorie si traditii rrome
  • 2.  La 8 aprilie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Rromilor.  La Congresul Mondial al Rromilor, desfăşurat la Londra, în anul 1971, s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie să devină Ziua Internaţională a Rromilor din întreaga lume. Tot atunci a fost adoptat, ca imn internaţional al rromilor, cântecul "Gelem, gelem", de cântăreaţa şi actriţa Olivera Vuco, în cunoscutul film iugoslav "Am întâlnit şi ţigani fericiţi", peliculă ce datează din 1967. Elemente de istoria rromilor
  • 3. Identitate formala  De asemenea, a fost adoptat şi steagul internaţional al rromilor, având jumătatea de jos verde, simbol al câmpurilor înverzite, şi jumătatea de sus albastră, simbol al cerului senin, iar la mijloc o roată, simbolizând, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vieţilor, iar pe de altă parte nomadismul, în relaţie cu spaţiul originar al Indiei.
  • 4. Elemente de istoria rromilor Două decenii mai târziu, la Congresul Mondial al Rromilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistică a Uniunii Internaţionale a Rromilor a oficializat alfabetul internaţional standardizat al limbii rromani, decizia fiind semnată de 17 specialişti în domeniu, din diferite ţări, în prezenţa unui observator al UNESCO.
  • 5. 8 aprilie Ziua Internationala a Rromilor În anul 2002, de 8 aprilie, s-a sărbătorit jubileul milenar, reprezentând 1000 de ani de atestare a rromilor în Europa. Cu acest prilej unic, în numeroase ţări de pe toate continentele s-a desfăşurat Ceremonia Râului. Lumânări aprinse şi flori au fost aruncate pe ape, în memoria strămoşilor rromi care şi-au început, acum un mileniu, drumul către Europa, apoi către cele două Americi şi mai departe.
  • 6. Sarbatoarea etniei romilor din Romania  În anul 2006, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 66/2006, publicata în Monitorul Oficial, Partea1 nr. 276 din 28.03.2006, pentru consacrarea zilei de 8 aprilie ca "Sarbatoarea etniei romilor din România".
  • 7. Primele aparitii ale rromilor in tarile europene  1378 - prima atestare documentara a rromilor pe teritoriul Bulgariei :,,bordeiele egiptenilor”  In spatiul nord-dunarean, prima atestare documentara a rromilor dateaza din anul 1385, cand domnitorul Tarii Romanesti, Dan I, daruieste manastirii Tismana posesiunile care apartinusera mai intai manastirii Vodita, intre aceste bunuri mobile si imobile se aflau si 40 de salase de ,,atigani”.
  • 8. Rrom – Tigan?  Tiganii: rromii au primit numele de ,,athinganoi”, denumire atribuita initial unei secte eretice prezente in Imperiul Bizantin in secolul al XI-lea, care insemna ,,de neatins”(nu se recomanda contactul cu ei). Este posibil ca prin modul lor de vietuire aparte si prin neamestecul cu alte comunitati, rromii sa se fi asemanat cu adeptii acelei secte religioase si, ca urmare sa fi primit aceeasi denumire din partea populatiei bizantine.
  • 9. Rrom – Tigan?  Rromii: termenul ,,rrom” provine din cuvantul pankrit ,,dom”, care inseamna ,,om” .  Rromii folosesc cuvantul rrom pentru confirmarea etniei, unii prefera sa fie numiti ,,tigani” de catre majoritari.
  • 10. Dialectele Limbii Rromani  dialectul caldararesc - rromii caldarari traiesc pe intreg teritoriul tarii ; cei mai multi se intalnesc in imprejurimile Sibiului;  dialectul ursaresc - rromii ursari traiesc in cateva judete situate la granita cu Bulgaria
  • 11. Dialectele Limbii Rromani  dialectul spoitoresc - rromii spoitori sunt prezenti in orasele nord- dunarene  dialectul carpatic - rromii carpatici traiesc in Maramures si vestul Transilvaniei
  • 12. Neamurile de rromi/Meserii traditionale  In cultura traditionala a rromilor, notiunea de neam nu se refera la inrudirea de sange, ci la gruparea rromilor dupa urmatoarele elemente comune: meseria traditionala, structurile de organizare sociala, obiceiurile de familie si sarbatorile calendaristice.
  • 13. Neamurile de rromi/Meserii traditionale  - boldenii/florarii: pe vremuri se ocupau cu confectionarea florilor artificiale pentru coroane, coronite, jerbe, iar astazi vand flori;  - richinarii/ursarii: pe vremuri se ocupau cu ,,umblatul” cu ursul, apoi, prin ,,reconversie profesionala”, au devenit fierari, pieptanari, ciurari si lautari;
  • 14. Neamurile de rromi/Meserii traditionale  - gaborii: rromi unguri care se ocupa cu tinichigeria, dar astazi fac sicomert ambulant cu covoare, cuverturi, obiecte casnice;  - lovarii: rromi unguri care se ocupa cu geambasia/negustoria de cai;  - xoraxane/turci: rromi turci musulmani, profund influentati de limba turca, asezati mai ales in Dobrogea (Babadag, Tulcea, Isaccea, Casimcea);
  • 15. Neamurile de rromi/Meserii traditionale  - xanotoria/spoitorii: pe vremuri se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal;  - rudarii: rromi care si-au pierdut limba materna si cultura rromani traditionala si se ocupa cu prelucrarea lemnului;  - fierarii: se ocupau cu prelucrarea fierului
  • 16. Neamurile de rromi/Meserii traditionale  - lautarii: muzicieni, mai ales instrumentisti; cunoscuti pentru virtuozitate si talent in interpretare. Această meserie se transmite din tată în fiu; se practică în grup, cu banda, în taraf, mai nou, cu formaţia; are drept ocazii nunţile, petrecerile, târgurile;
  • 17. Neamurile de rromi/Meserii traditionale  - rupunarii/argintarii: prelucreaza bijuterii din aur si argint, sunt renumiti pentru bijuteriile in filigran;  se ocupa cu prelucrarea argintului si a aurului.
  • 18. Neamurile de rromi/Meserii traditionale  Dintre neamurile inca existente il amintim pe cel al caldararilor, care au ca principal material de lucru tabla de arama pe care o utilizeaza la confectionarea caldarilor, tigailor, oalelor, sfesnicelor, etc. Acesta este neamul care a pastrat cel mai bine limba, portul, obiceiurile, traditiile, modul de viata romanes.
  • 19. Meserii traditionale  - caramidarii: framanta lut si prelucreaza caramizile necesare constructiilor caselor.
  • 20. Pur si impur  Un numar destul de ridicat de reguli se refera la corpul uman, pornindu-se de la ideea ca trupul uman este divizat in doua parti: de la brau in sus - partea superioara pura, iar de la brau in jos - partea inferioara impura;
  • 21. Pur si impur  Partea de jos a corpului trebuie sa fie in permanenta acoperita, atat la femei, cat si la barbati;  Femeile rrome traditionale poarta fuste lungi, niciodata pantaloni sau fuste scurte;  Barbatii rromi poarta pantaloni lungi, niciodata scurti, genunchii fiind considerati cele mai indecente parti ale trupului uman.
  • 22. Pur si impur  Camasile si bluzele se spala separat de fuste si de pantaloni, in vase diferite speciale pentru fiecare componenta a imbracamintii, superioara sau inferioara.
  • 23. Portul traditional al rromilor  Rromii caldarari reprezinta unul din cele mai traditionaliste neamuri de rromi. In comunitatile traditionale, femeile poarta fuste lungi si colorate, salbe de aur la gat si monede in par.
  • 24. Portul traditional al rromilor  Simbol al norocului, rosul este culoarea preferata in portul traditional al femeilor rome.  Femeile rome si-au conservat un stil propriu: doar cele casatorite au obligatia de a purta batic.
  • 25. Portul traditional al rromilor  Rromii traditionali poarta palarii si mustati lungi si intotdeauna camasa deasupra pantalonilor.
  • 26. Familia la rromi  Familia roma nu se reduce doar la parinti, copii si bunici, asa cum se intampla la alte grupuri etnice din Romania, ci este extinsa, relatiile dintre rude indepartate fiind foarte stranse.
  • 27. Familia la rromi  In comunitatile traditionale, familia este o valoare fundamentala iar copiii sunt considerati bogatia comunitatii;
  • 28. Dreptatea la rromi  In perioada de robie, rromii nu aveau acces la justitie. Din acest motiv, unele bresle ale rromilor si-au creat propriul sistem de dreptate – romano kris sau ceacimos romano.  Batranul grupului devenea si cel care facea dreptate, in functie de cutumele sociale si normele prestabilite in cadrul comunitatii.
  • 29. Personalitati de etnie roma  Anton Pann, Ion Budai Deleanu, Stefan Banica, Johnny Raducanu, Damian Draghici, Marius Mihalache, Madalin Voicu, Nelu Ploiesteanu, Farimita Lambru, Banel Nicolita, Nicolae Gheorghe, Vasile Burtea, Nicolae Paun, Delia Grigore, Florin Cioaba, Maria Ionescu, Vasile Ionescu, Letitia Mark, Luminita Cioaba, s.a.
  • 30. Alte personalităţi ale rromilor de pretutindeni  În diferite lucrări, sunt menţionaţi şi alţi rromi faimoşi, ca: actriţele Rita Hayworth şi Ava Gardner, actorii Michael Caine şi Bob Hoskins, sportivul Eric Cantona, Jean – Baptiste Reinhardt „Django” – interpret de jazz, dansatorul şi coregraful Joaquin Cortes, Gipsy Kings ş.a.
  • 31. Rromii in actualitate  Excluderea socială, discriminarea rasială si lipsa de interes a statului de a adopta politici proactive alcătuiesc rădăcinile etnicizării sărăciei. Una dintre consecinţele discriminării este aceea că, din punct de vedere economico- social, comunitatea rromă este cea mai defavorizată din România. Cotele înalte ale sărăciei şi nivelul scăzut al accesului la piaţa muncii induc familiilor de rromi dependenţa de protecţia socială, care însă este departe de a le asigura un trai decent.
  • 32. Politici publice adresate rromilor  Primul mare pas în această direcţie a fost adoptarea, la 25 aprilie 2001, a H.G. 430 – Strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor, modificata ulterior prin H.G. 522/2006;  În anul 2004, a luat fiinţă Agenţia Naţională pentru Romi (ANR), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică.
  • 33. Politici publice adresate rromilor  Deceniul Incluziunii Romilor este un program internaţional pe 10 ani (2005 – 2015), destinat rromilor, iniţiat de către Institutul pentru o Societate Deschisă şi Banca Mondială si are în vedere reducerea sărăciei şi excluderii sociale a romilor.  Domeniile de interes ale Deceniului includ: educaţia, munca, sănătatea şi locuirea.
  • 34. In loc de încheiere  Rromii au venit în Europa ca o naţiune unită prin limbă, cultura şi origine, dar în grupuri mici şi răspândite pe o arie mare. Prin urmare, rromilor le-au lipsit mijloacele prin care alte populaţii îşi apără interesele. Ei nu au avut putere politică sau militară, o religie a lor sau un teritoriu cu care să se identifice.
  • 35. Cunoaşte-i înainte sa-i judeci! “Vremea ţiganilor pe drumuri tot mereu Demult s-a dus, Eu insa-i vad Vioi Puternici, limpezi cum e apa” Bronislava Warmiak Wajs - Papusza