Expoziţie de documente

1. Brâncuşi - sculptorul universal
Expoziţie de documente
Evaluarea colecţiei
Elaborat de Natalia Ciorbă

2. Marele Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobita, Gorj — d. 16
martie 1957, Paris)
căuta în arta sa absolutul, eliberându-se, atât cât se poate,
de teroarea materiei. Cuvântul, formele, culorile, sunetele sunt
intermediarii, care au condus la starea de har a artistului, trteapta cea
mai înaltă de spre transcendent şi tot odată, inexplicabilă. Dar
Brâncuşi a căutat în formele sale, dincolo materie, prototipurile
biblico-platonice ale vieţuitoarelor lumii reale, a creat: Animale
nocturne, Peşti, Foci, Păsări, Oameni, Ţestoase amfibii şi Ţestoase
zburătoare. Spre bâtrâneţe se simţea aproape de Dumnezeu. Şi chiar
mai mult decât atât. El a coborât pe filierea tradiţional-românească
(prin motive geometrice întâlnite în arta populară autohtonă,
semnificaţii mitologice specifice) până la formele arhetipale universal
valabile. Sacralitaea artei sale nu aparţine unei anumite religii ci este,
aşa cum afirmă Mircea Eliade, o dimensiune a conştiinţei umane.
Sculpturile lui Brâncuşi sunt hierofanii. Brâncuşi era neliniştit de
realul intangibil, întrucât el sculpta după ce se însenina şi forma se
clarifica în mintea sa. Împăcat cu sine şi cu lumea, voia să aducă prin
arta sa „bucurie pură”.
Brâncuşi a fost un artist inspirat şi a lucrat când harul divin s-a
pogorât asupra lui. Nu are el o sculptură intitulată chiar Rugăciunea?
Formele lui Brâncuşi sunt rugăciunile unui sfânt!

3. Cimpoi, Mihai. Brâncuşi, poet al ne-
sfârşirii : Eseu. – Ch. : F.E.P. „Tipografia
Centrală”, 2001. – 120 p.
Academicianul Mihai Cimpoi vorbeşte în această
carte despre arta esenţelor lui Brâncuşi,
convocând într-un divan sui-generis Măiastra sa,
Albatrosul lui Baudelaire, Bufniţa lui Hegel,
Vulturul lui Nietzsche, Şoimul lui Ortega-y-
Gasset şi păsările poeziei moderne care,
setoase de Absolut, zboară prin cerurile obscure
ale lui Hermes. Nicolae Marciuc.

4. Fondane, Benjamin. Brâncuşi /
Benjamin Fondane ; trad. din lb. fr.,
studiu, note şi comentarii : Luiza
Palanciuc, Mihai Şora ; pref. : Olivier
Salazar-Ferrer. – Cluj-Napoca : Limes,
2008. – 103 p.
Prin acest eseu, publicat în 1929, Benjamin
Fondane înscrie arta lui Brâncuşi într-un curent
subversiv de cultură. Neaderentă la istorie,
creaţia refuză simbolismul artei clasice. Opera
nu propune un act de reprezentare, ci o
revelaţie. De aici decurge importanţa
discontinuităţii întrodusă de formele artei
primitive şi în special de aşa-numita artă
„neagră”, eterogenă prin raportare la istoria artei
occidentale.

5. Geist, Sidney. Brâncuşi : un studiu
asupra sculpturii / Sidney Geist ; trad.
din engleză : Andrei Brezianu. –
Bucureşti : Ed. Meridiane, 1973. – 200,
[60] p. : il. – (Biblioteca de artă ; 400).
Principala caracteristică a cărţii este scrutarea
creaţiei lui Brâncuşi, în secvenţă cronologică.
Pentru Brâncuşi stabilirea unei astfel de
succesiuni devine aproape de la sine grăitoare.
Ea ne relevă un artist de o impunătoare statură
intelectuală, - lucru desigur intuit şi sugerat încă
mai de mult, dar nu şi demonstrat pînă acum; ea
scoate, pe de altă parte, la iveală un corp de
lucrări definit, prin reţeaua relaţiilor lui intrinseci,
drept o riguroasă demonstraţie a problemelor şi
problematicii sculpturii.

6. Grigorescu, Dan. Brâncuşi / Dan
Grigorescu ; red. : Nina Stănculescu. –
Bucureşti : Ed. Meridiane, 1980. – 76
[32] p. : il.
Dan Grigorescu urmăreşte în textul alăturat,
prezenţa lui Brâncuşi în universalitate şi
unghiurile de receptare ale operei sale cu totul
ieşite din comun, care îşi diversifică sensurile şi
se îmbogăţeşte pe măsură ce apar date noi din
arhiva brâncuşiană, pusă recent la dispoziţia
cercetătorilor.

7. Mocioi, Ion. Estetica operei lui
Constantin Brâncuşi. – Craiova : Scrisul
Românesc, 1987. – 204 p. – Bibliogr. : p.
149-163.
De-a lungul timpului, conf. univ. dr. Ion Mocioi a
studiat şi a elaborat o serie de lucrări de
importanţă majoră despre opera şi viaţa
sculptorului modern, Constantin Brâncuşi, cel
mai de seamă aparţinător al artei româneşti şi
universale, care a revoluţionat arta secolului XX,
deschizând drumul sculpturii moderne în
lume. Cartea conţine curentele artistice ale
secolului XX, opera lui sub semnul diversităţii
estetice, sensuri filosofice în opera lui Brâncuşi,
catalogul general al sculpturilor lui Brâncuşi.

8. Kay, Helen. Toiagul ciobănesc : Povestea
copilăriei lui Constantin Brâncuşi / Helen
Kay ; trad. din engleză : C. Vonghizas. –
Bucureşti : Ed. Ion Creangă, 1983. – 52 p.
: il.
Legenda spune că din rândul ciobănaşilor se
aleg mai târziu marii artişti. Constantin Brâncuşi
a fost acea legendă. Dar el a mai deprins şi
toate meşteşugurile ţărăneşti, inspirându-se din
ele în creaţia sa avântată. Povestea Măiestrei
este o temă permanentă a preamăririi zborului.

9. Pandrea, Petre. Brâncuşi, amintiri şi
exegeze. – Bucureşti : Ed. Meridiane,
1976. – 276 p. : il. – (Col. Biblioteca de
artă).
Cartea conţine biografia artistului şi unele idei
teoretice despre opera lui. Consemnez în cele
ce urmează fragmente de conversaţii din
oralitatea sa prestigioasă, ca şi povestiri ale
ucenicilor români ai lui Brâncuşi despre neuitatul
maestru care avea o doctrina clară: doctrina
morală a strămoşilor. Petre Pandrea

10. Uscătescu, George. Brâncuşi şi arta
secolului / George Uscătescu ; trad. din
lb. spaniolă : Dorel Lucian Filipescu. –
Bucureşti : Ed. Meridiane, 1985. – 386 p.
: il. – (Biblioteca de artă ; 400).
Înţelesurile artei lui Brâncuşi implică o problemă
fundamentală a culturii moderne: felul cum s-a
împlinit aspiraţia la totalitate într-o lume în care
multe direcţii artistice insistau asupra efemerului
şi fragilului, a accidentalului şi iluzoriului.
Universitarul madrilez George
Uscătescu cercetează influenţa lui Brâncuşi în
arta secolului al XX-lea.

11. Constantin Brâncuşi [Resursă electronică] :
Enciclopedia Virtuală : [dublu CD] /
Societatea Culturală „Noesis” ; editori :
Remus Cernea, Gabriela Bagrinovschi,
Cătălin Teniţa. – Ed. a doua. – Bucureşti :
Premiul IT&C, 2002. – 2 CD în container.
Proiect realizat în colaborare cu Societatea Culturală
Noesis sub patronajul UNESCO, Enciclopedia Virtuală
Constantin Brâncuşi a fost prima realizare de acest
gen din România, dedicată marelui sculptor.
CD-ul conţine:
• peste 900 de fotografii (cu lucrările marelui artist,
documente, fotografii din atelier, din expoziţii,
imagini cu Brâncuşi).
• cărti şi studii despre Brâncuşi în limbile română şi
engleză semnate de Barbu Brezianu, V.G.
Paleolog, Mircea Eliade, Sidney Geist, Carola
Geidion-Welcker, Petru Comarnescu, Sorana
Georgescu-Gorjan, Ion Pogorilovschi, Friedrich Teja
Bach.
• un film documentar de 77 de minute în regia lui
Cornel Mihalache, despre opera şi viaţa celui care a
revoluţionat sculptura modernă.
• scurtă filmare cu Brâncuşi (65 de secunde).