Оlga Sivac, Filiala „I. Mangher”

1. LUMEA UITATĂ A LOCUŞORULUI
BASARABEAN.
CHIŞINĂU
2013-2014
ПОТЕРЯННЫЙ МИР
БЕССАРАБСКОГО
МЕСТЕЧКА.
КИШИНЕВ

2. PARTENERII NOŞTRI:
European Jewish Fund
Genesis Philanthropy GROUP
Yad Vashem
Biblioteca Municipală B.P.Haşdeu
Jewish Distribution Committee

3. Un fragment din sinagoga
(sec.XIX) din satul Zguriţa
raionul Drochia

4. INTRODUCERE
I. Din partea alcătuitorului.
Studiul de faţă este destinat profesorilor şi învăţătorilor tuturor tipurilor instituţiilor de
învăţământ, bibliotecarilor, precum şi tuturor celor care se interesează de istoria
meleagului natal, de istoria evreilor din Basarabia.
La elaborarea studiului au fost utilizate:
 în primul rând fondurile bibliotecii evreieşti – centrului cultural “I.
Mangher”, precum şi fondurile altor biblioteci;
materiale din Arhiva de Stat a Republicii Moldova;
acte şi mărturii istorice din colecţii private ale mai multor persoane
cointeresate – V. P. Tarnachin, V. Anichin, Т. Solovieva, О. Tihovscaia, I.
Коpanschii, D. Haham, К. Jignea, S. Şpitalinic, М. Becher şi al.;
Foarte multe date şi comentarii interesante au fost găsite pe site-ul
„Chişinău- oraşul meu” şi pe site-ul „Centrul Istoric al Chişinăului”, îngrijit
de primăria oraşului Chişinău.
Materialele inserate între coperţile acestui studiu conţin referiri marginalii la toate
sursele informative utilizate.

5. Broşură este însoţită de un disc cu ilustraţii şi prezentări video
în formatul PowerPoint. Majoriatea pozelor sunt fie preluate
de pe site-ul “Chişinău - oraşul meu”, fie se datorează
eforturilor depuse personal de către colaboratori precume M.
Guţuleac, О. Sivac, D. Ghester, N. Аlhazova, Т. Sоlоvieva.
Broşură este completată cu:
liste ale străzilor localităţilor conform perioadelor istorice
descrise;
materiale extrase din publicaţii periodice, culegeri ştiinţifice,
site-uri de pe NET;
varianta electronică a bibliografiei “Holocaust – tragedia
evreilor Europei sec. XX”.

6. II. EXCURS ISTORIC
Prima ediţie a studiului de faţă este
consacrată capitalei Republicii Moldova

7. MONUMENTE ARHITECTURALE

8. Alexandru cel Bun
Vărzărești. Shitul de maici sf.Dumitru. Se află în județul Chișinău, la
60 de verste de la orașul gubernial. Este cel mai vechi shit din
Basarabia. Încă în hrisov lui Alexandru cel Bun era menționat ca
Mănăstirea Chișinevărzărești, distrus de tătari.

9. ȘTEFAN cel MARE

10. «Скопище
«Скопище
торговоеторговое
»

11. TRATATUL DE PACE DE LA BUCUREȘTI DIN 1812
Hotelul lui Manuk - bei
de la București, unde a
fost semnat Tratatul de
pace
Manuk-bei Mirzoian
(1769 — 1817)

12. PLANUL DE CONSTRUCȚIE A CHIȘINĂULUI
INDUSTRIA URBANĂ
VIAȚA CULTURALĂ
CALDARÎM
APEDUCT
TRAMVAI TRAS DE CAI
ILUMINAREA ORAȘULUI
POȘTA. TELEGRAFUL
STRĂZI. sec. XIX.
CHIȘINĂU ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI RUSO – JAPONEZ DIN
1904 – 1905
CHIȘINĂU ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
CHIȘINĂU. ANUL 1917
SFATUL ȚĂRII
CHIȘINĂU ÎN COMPONENȚA ROMÂNIEI
1940 1941
AUGUST 1944

13. DIVIZIUNEA ADMINISTRATIVĂ ȘI SIMBOLURILE CHIȘINĂULUI
1
2
3
4
5
1-Botanica
2-Centru
3-Buiucani
4-Râșcani
5-Ciocana
Oraşul meu din albe flori de piatră
În ploi de soare zi de zi scăldat
Mereu întinerind în vechea vatră,
Din cântec şi iubire înălţat.
Oraşul meu frumos ca niciodată,
Grădina mea cu cerul tău de dor,
În inimă te am pe viaţa toată
Şi-n graiul cel mai dulce te ador.
Îmi place să mă plimb prin el agale
Pe străzi de tei, castani şi trandafiri,
Să întâlnesc prietenii de şcoală
Cu zâmbet şi lumină în priviri.
Oraşul meu etern ca o poveste,
Mereu îţi simt în piept suflarea ta,
Destinul meu, destinul tău ne este
Cu tine toată lumea e a mea.
Visul alb al meu!

14. ISTORIA EVREILOR DIN CHIŞINĂU

15. Comunitatea evreiascĂ din ChiŞinĂu
Prima testare a unei
comunități evreiești
înființate în Chișinău
datează din anul 1774. S-a
păstrat ”Statutul frăției
funerare ”Hevra Kadiș”,
semnat de 144 de evrei pe
de o parte și de Șef rabinul
orașului Iași, pe de alta.
Frăția era o formă juridică
de asociere a evreilor. Tot
către sec.XVIII datează
încă un document: litigiul
juridic între mănăstirea
Galata și un oarecare
negustor David,
proprietarul unei prăvălii,
care refuza să plătească
impozit pe venit.

16. VIAŢA RELIGIOASĂ A EVREILOR DIN
CHIŞINĂU

17. RABINII
Zalman ben Mordke din Şargorod
Chaim ben Şlomo Cernoviţer
Arie- Iehuda Leib
Moişe-Ţvi Giterman (Savranski)
Avrom Şneerson
Benţion Şneerson
Iehuda-Leib Ţirelson
Fridman ţaddikim
Tverskie şi Skvirskie
Iosef –Şmeirl Epelboim
Leib-Zalman Abelski

18. RABINUL SUPREM AL CHIŞINĂULUI
DIN 1908 ŞI RABINUL SUPREM AL
BASARABIEI ÎNTRE ANII 1918-1941.

19. SINAGOGILE

20. HAZANUT
Lista cantorilor:
Boruh Şor (Hotiner) (1823-1904)
Nisan Spivac (Blazer) (1824 – 1906)
Avraam Berkovici (1858-1929)
Pinhas Minkovschii
(? - 1924)
Iakob-Şmuel Morogovschii
(1857-1942)
Efraim-Zalman
Razumnîi (1866-1905)
Leib Glanţ (1898-1964)

21. IEŞIVA

22. ACTIVITATEA ECONOMICĂ A EVREILOR
«Căile pe care guvernul rus
purta în decurs de un secol şi
jumătate pe evreii ruşi, cu
adevărat sunt necunoscute.
Dacă, pe de o parte, încă în
secolul XVIII una dintre
împărătese „nu se aştepta la
venit interesant de la
duşmanii lui Hristos”,
succesoarea ei vedea în evrei pe
oamenii din „categoria
mijlocie, de la care statul
aşteaptă mult bine”,
arătându-le să se aplece la
ocupaţii precum „târguiala
şi meseriile».
Serghei Urusov, Însemnările
gubernatorului.

24. SISTEMUL SĂNĂTĂŢII. INSTITUŢIILE DE
BINEFACERE.TUTELA
În iudaism persistă idea despre unitatea a
tot ce există, şi omul nu se distinge în două
elemente – trup şi spirit. Omul reprezintă prin
sine „un suflet viu”. În legătură cu aceasta, în
tradiţia evreiască grija pentru sănătate, nu
numai pentru spirit, este considerată unul
dintre principiile galaxice fundamentale,
întemeiat pe legile Torei.

25. SPITALUL EVREIESC DIN CHIŞINĂU

26. SOCIETATEA DE PĂSTRARE A SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI
EVREIEŞTI (OZE)
SOCIETĂŢILE DE AJUTORARE A EVREILOR SĂRACI„EZRAS
ANIIM”
CANTINELE IEFTINE
AZILURILE
СASELE PENTRU ORFANI
SOCIETATEA„SOIMEH NOIFLIM”
„AJUTORUL GMILAS HESED”(„ÎMPRUMUTUL DE
BINEFACERE”).
SOCIETATEA DE AJUTORAR A BOLNAVILOR EVREI SĂRMANI
„Ezras Hoilim”

27. SISTEMUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

28. ACTIVITATEA POLITICĂ
PARTIDELE NAŢIONALE SOCIAL-DEMOCRATICE
BUNDUL
MIŞCAREA REVOLUŢIONARĂ
MIŞCAREA SIONISTĂ INTERNAŢIONALĂ

29. POGROMURILE EVREIESTI DIN
ANII 1903 şi 1905
ÎN STUDIUL DE FAŢĂ EXPUNEM
VIDEOPREZENTAREA „GEOGRAFIA
POGROMULUI”, ELABORATĂ ÎN BAZA
CULEGERII DE DOCUMENTE „POGROMUL DIN
CHIŞINĂU DIN ANUL 1903”, EDITATĂ ÎN 2000 DE
INSTITUTUL RELAŢIILOR INTERETNICE AL
ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A REPUBLICII
MOLDOVA, SUB CONDUCEREA LUI
I.M.KOPANSCHII.

30. PIAŢA CIUFLEA Piaţa Ciuflea reprezenta la acea
vreme o suprafaţă deschisă în
partea de sud-este a oraşului,
nu departe de Piaţa Nouă. Pe
această piaţă se aflau căluşeii,
balaganurile, diferite alte diverse
instituţii de divertismenrt.
E l a privit cu atenţie la mulţime şi i-a
somat pe cei care erau sub
influenţa alcoolului să plece. Unii
dintre aceştia au început să se
împotrivească, spunînd că „nu-i o
asemenea lege, care ar interzice
într-o zi, cum e asta, să serbăm”.
În a doua jumătate a
zilei situaţia ieşea
de sub control. Spre
sfărşit grupe mici au
început a tece de pe
piaţă pe stradelele
învecinate.

31. REPARTIZAREA ADMINISTRATIVĂ
În 1903 Chişinăul era împărţit în 4 sectoare de poliţie, iar în al cincilea erau incluse suburbiile.În
ziua de 7 аpilie dezordinile au încins întreg oraşul, dar în unele raioane ele au căpătat o amploare
deosebită.

32. BARIERA SCULENI
(CONTINUARE)
În saraiul casei lui Haţkelevici
au fost ucişi stăpânul casei-
David Haţkelevici, Simha Buler
şi bunica acestuia – Elea
Bergher. Aici, printre roţile şi
alte părţi ale căruţelor, se afla
un divan îmbibat cu sânge,
sub care este o mare baltă de
sânge. Pe perete se poate
vedea o mare pată de sânge
de aproape ½ de arşin în
diametru.

33. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ŞI
CATASRTOFA EVREILOR DIN
CHIŞINĂU
Despre primele zile de ocupaţie ale Chişinăului, despre viaţa
cotidiană din cheto-ul din oraş, despre acţiunile de masă
privind masacrarea sistematică a prizonierilor gheto-ului până
la deportările în masă ne va vorbi prezentarea video „Gheto-ul
din Chișinău-a o istorie ce nu se uită!”. În anexă la materialul
de faţă poate fi accesat şi variante electronică a indicelui
bibliografic cu genericul „Catastrofa evreimii europene -a
tragedia secolului XX”.

34. OPERAȚIUNEA GHETOU
Articol din ziarul BASARABIA din 06 august 1941 privind
formarea ghetoul evreiesc din Chișinău.
Oficial ghetou a fost creat la
25 iulie 1941.

35. Decizia finală

37. EVREII DIN CHIŞINĂU ÎN ANII
PUTERII SOVIETICE

38. ЕVREII DIN CHIŞINĂU ŞI
DOUĂZECI DE ANI DE
INDEPENDENŢĂ

39. Restabilirea comunităţii evreieşti din Chişinău
ÎN LUNA FEBRUARIE 1991 S-A DESCHIS
BIBLIOTECA EVREIASCĂ ”I.MANGHER”.
ÎN 1998 BIBLIOTECA A OBȚINUT STATUT
DE CENTRU CULTURAL
PESTE 20 DE ANI DE ACTIVITATE BIBLIOTECA –
CENTRU CULTURAL RĂMÎNE O
ORGANIZAȚIE UNICĂ ÎN FELUL SĂU PE
TOT SPAȚIUL CSI, CARE PROMOVEAZĂ
CULTURA, TRADIȚIA ȘI ISTORIA
POPORULUI EVREU.