Prezentarea

1. Biblioteca Publică Orășenească
”Ion Creangă”, or. Florești

2. Mihail Grecu pictor român din Basarabia care a
fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la
formarea Şcolii Naţionale de Pictură. El a fost considerat un
inovator şi o „personalitate complexă şi extrem de dotată",
care „a revoluţionat artele plastice din Republica Moldova,
dar şi din spaţiul ex-sovietic", rămânând în acelaşi timp pe
terenul fertil al tradiţiei româneşti.
Considerat un colorist pasionat, căutător de armonii
inedite, pictura lui Mihail Grecu prezintă interes şi prin
inovaţii tehnologice (colajul, coloranţi fluorescenţi, efecte
metalice). Tablourile sale „Ospitalitate”, „Recruţii”, „Zi de
toamnă”, „Cina în câmp”, „Moara veche” şi „Fetele din
Ceadâr-Lunga” au intrat în colecţia de aur a picturii
moldoveneşti. Este autorul a unui număr mare de tablouri
aflate în importante muzee ale fostei Uniuni Sovietice,
printre care şi Galeria Tretiakov.
Jurnal.md

3. S-a născut la 22
noiembrie 1916 în
satul Faraonovca din
Ucraina. Copilăreşte în
s. Taşlîc în familia
părinţilor adoptivi
Elena şi Grigore
Pascaru.
Familia adoptivă a lui Mihail Grecu-
Grigore Pascaru și Elena Pascaru. În centru-
fiica lor Marusea. Satul Tașlîc. Anii 1930

4. Între anii 1937-1940 şi-a
făcut studiile la Academia
de Arte din Bucureşti, la
atelierul lui Francisc Şirato,
iar în 1940 - la Şcoala de
Arte Plastice din Chişinău,
la atelierul lui M. Gamburd,
urmînd între 1947-1948 şi
cursurile facultative la
atelierul lui I. Hazov.
Mihail Grecu la 16 ani

5. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial este
evacuat în Uralsk, Kazahstan (1941-1944), unde realizează
prima sa lucrare „Maternitate” (1944).
În această
lucrare vedem
chipurile soției
și fiicei nou-
născute a lui
Mihail Grecu.
Maternitate (1944)

6. Creaţia lui M. Grecu a cunoscut trei perioade
distincte, care i-au marcat operele. Prima
cuprinde anii 1950-1960 şi poate fi identificată
cu însuşirea profesională a limbajului plastic
profesionist în domeniul desenului compoziţiei şi
cromaticii coloristice, ce-a de-a doua cuprinde
anii 1960-1975 şi reflectă experimentele
coloritului decorative, iar ultima reprezintă un
interes sporit al maestrului pentru materiale noi şi
colaj, concomitent, se adresează tradiţiilor artei
populare prin prisma simbolicii mesajului.

7. Printre cele mai cunoscute opere
din prima perioadă figurează
„Femeie cu broboadă galbenă”
(1956), „Portretul lui Gh.
Dimitriu”, „Ţăran cu pălărie”,
”Răscoala de la Tatarbunar”
(1957), ”Între zidurile siguranței”
(1957-1958) ”Fetele din Ceadîr-
Lunga” (1959-1960).

8. Primele tablouri istorice ale lui Grecu-Răscoala din Tatarbunar (1957), Între zidurile
siguranței (1957-1958)- sînt realizate în clarobscur, artistul folosind în aceste pînze
o tehnică bazată pe tonalități.
Între zidurile siguranței
(1957-1958)
Răscoala din Tatarbunar
(1957)

9. ”Fetele din Ceadîr-Lunga”
(1959-1960)
După o serie de studii noi,
care au apărut în urma
unor frămîntări, contradicții
interioare și meditații
îndelungate, a urmat o
lucrare de sinteză, cu
valoare de manifest
artistic-Fetele din Ceadîr –
Lunga (1959-1960).
Limbajul coloristic al
acestei pînze monumental-
decorative corespunde unei
noi viziuni a autorului
asupra personajelor și
asupra existenței umane, în
general.

10. După 1960 pictura maestrului este marcată de un
decorativism sonor.
Zi de toamnă
(1964)
Recunoașterea publică a
meritelor și valorii lui Mihail
Grecu se produce în 1966,
cînd maestrului i se acordă
Medalia de Aur la Expoziția
Realizărilor Economiei
Naționale din URSS, pentru
tabloul Zi de toamnă.
Compoziția, avantajată de o
gamă cromatică foarte
bogată, sugerează armonia
dintre pământul roditor și
sufletele blînde, generoase ale
oamenilor muncii de la țară.

11. Recruții
(1964-1965)
Lucrarea Recruții, este
percepută ca un simbol al
meleagului nostru. În
acest tablou se îmbină
fericit simbolismul
coloristic al lui Van Gogh
(față de care Mihail Grecu
avea o admirație
deosebită) cu estetica
artei populare, ce se
caracterizează prin
integritate și o înaltă
măiestrie.

12. Ospitalitate
1965-1967)
În urma căutărilor sale
artistice insistente apare
o lucrare programatică,
intitulată Ospitalitate,
care redă bunătatea
țăranilor care îi primesc
întotdeauna pe oaspeți cu
pîine și sare. Strălucirea
motivelor albe pe un fond
de asemenea alb, cu
încorporarea culorilor
aprinse în structura
pictorală constituie niște
elemente definitorii ale
manierei sale plastice din
acea perioadă. Paleta
pictorului se îmbogățește
cu mijloace expresive
deosebit de inspirate,
poetice.

13. Tripticul Istoria unei vieți
1967
Copilăria
Tractoristul
Familia
Titlurile pînzelor din triptic consună cu substratul metaforic al lucrărilor:
Copilăria, Tractoristul, Familia. Poemul pictural de un dramatism tulburător,
numit Copilăria , înfățișează un băiețel plăpînd între doi boi uriași,
imaginea acestui ciobănel avînd, probabil, un caracter autobiografic.
Povestea vieții eroului acestei capodopere continuă în lucrarea centrală și
în partea a treia a celebrului triptic, în care limbajul plastic solemn și
totodată rafinat debordează de vitalitate.

14. Tragica Veneție
(1970)
În tabloul Tragica
Veneție, măreața catedrală
”Sf. Marcus”, îngrijită de
ape pe parcursul anilor, e
modelată din vopsea
păstoasă de un auriu stins,
întunecat, artistul dîndu-i
proporții volumetrice
impunătoare, ce reflectă cu
o mare forță emotivă
drama distrugerii și a
morții inevitabile a unui
edificiu atît de factuos.
Pînza se păstrează în
Galeria ”Tretiakov” și a
însemnat pentru autor nu
doar un succes, ci și o
bucurie imensă de a
descoperi noi orizonturi în
artă, de a explora materiale
netradiționale, care
stimulează spiritul novator.

15. M. Grecu abandonează, în pictură, după
1975 coloritul decorativ şi sonor, optînd
pentru noi tehnici şi coloranţi produşi în
industrie. Astfel, în numeroase lucrări din
această perioadă maestrul utilizează lacurile
şi vopselele sintetice cu aplicarea colajului:
„Geneză”, „Vulcan”, 1977; „Masă de piatră”,
1976; „Poarta strămoşilor”, 1977; „Luna la
Butuceni”, 1979; ”Vatră în Bugeac”, 1981;
„Toamna aurie”,1984; ”Ritualul de petrecere
a recruților din satul Văleni”,1985 etc.

16. Lucrarea Poarta
strămoșilor se
distinge prin
expresivitate
semantică și plastică.
Adîncimea unui spațiu
negru-aurit stă
sprijinită între doi
stîlpi abia luminați, ce
sugerează conturile a
două figuri-bărbat și
femeie. Ideea
începutului vieții, a
izvorului civilizației
reprezintă sensul
latent al acestei
metafore cu substrat
mitologic.
Poarta strămoșilor
(1977)

17. Vatră în Bugeac
(1981)
Ritualul de petrecere a recruților din
satul Văleni.
(1985)
Printre tablourile atît de înalt apreciate valoric sînt: Pieta (1980), Vatră în Bugeac(1981), La
sărbătoarea primăverii (1981-1982), Grăunțele de aur (1982), Ritualul de petrecere a recruților
din satul Văleni (1985).

18. Mihai Grecu a avut numeroase expoziţii personale la Chişinău, în
Rusia, Azerbaidjan, Ucraina, Lituania, Letonia şi Estonia, România etc.
Vernisajul expoziției lui Mihail Grecu consacrate celei de-a 70-a aniversări,
Chișinău. Noiembrie 1986.

19. 1966- Medalia de aur a EREN a URSS pentru maiestrie;
1970- Medalia de aur a EREN a URSS pentru tripticul “Istoria
unei vieți”;
1972- Titlul de om emerit al artelor din RSSM;
1978- Premiul de Stat al RSSM;
1987- Titlul de Artist al poporului al RSSM;
1990- Laureat al Premiului de Stat;
1991- Marele premiu al Ministerului Culturii din România pentru
tabloul “Omagiu strămoșilor”;
1992- Membru de onoare al ASM din Moldova;
1992- Ordinul Republicii Moldova.
Pentru merite deosebite în artă a fost
menţionat:
Începînd cu anul 1999, se acordă anual Premiul ”M. Grecu”
artiștilor plastici din România în cadrul vernisajelor ”Saloanele
Moldovei” (Chișinău-Bacău).

20. Vă mulțumim!
Ne puteți contacta:
www: florbib.wix.com/biblioteca
E-meil: florbib@mail.ru
Facebook: Biblioteca-Ion-Creanga-Floresti