2. Argument
Sculptura ca gen al artei plastice, manifestată în diversele ei feluri –
monumentală, cea de șevalet, plastică de forme mici, precum și sculptura
nonfigurativă contemporană din Moldova secolului al XX-lea prezintă un
interes vădit. Din acest motiv se impune necesitatea creării unei noi viziuni
asupra artei din perioda respectivă, fapt ce denotă și actualitatea ei.
Sculptura a constituit și constituie obiectul de cercetare a mai multor
specialiști, deoarece evoluția ei aici, în Republica Moldova a avut loc într-o
perioadă destul de îndelungată și bulversată de contradicții. Despre arta
Moldovei și în special sculptura din perioda secolului XX, dar și de la
sfârșitul secolului al XIX-lea s-au scris cărți, articole tematice în culegeri și
ediții periodice, schițe bibliografice, prospecte de la expoziții organizate
periodic, ce conțin date biografice și o scurtă prezentare analitică a operelor
artistului respectiv. Începând cu anii ′90 publicațiile la această temă capătă
un caracter mai descătușat, mai liber. Sursele primare ale acestor cercetări
sunt operele de sculptură păstrate în muzeele republicii, operele din
atelierele sculptorilor, precum și operele păstrate în cataloagele expozițiilor
care au avut loc.
3. Evoluţia sculpturii profesionale în Basarabia a fost marcată profund de creaţia lui
Alexandru Plămădeală. Aceasta cuprinde arta medaliei, portrete şi numeroase
compoziţii sculpturale
Majoritatea operelor autorilor moldoveni datează din deceniile postbelice şi
prezintă creaţia maeştrilor, care au beneficiat de studii profesionale în anii 1930:
Claudia Cobizev, Lazăr Dubinovschi, Leonid Fitov, de numele cărora sînt legate
primele etape ale evoluţiei sculpturii postbelice
Din deceniul șase sculptura este reprezentată accentuat în diverse specii şi genuri,
și este o mărturie a creaţiei valoroase a sculptorilor din generaţiile succesoare care
au studiat în Rusia, Ţările Baltice, Ucraina şi Moldova şi care s-au integrat în viaţa
culturală în anii 1960: Alexandra Picunov, Naum Epelbaum, Brunhilda Epelbaum-
Marcenko, Victor Rotaru, Galina Dubrovina, Iurie Canaşin, Iurie Horovski etc.
Începând cu anii ’60 ai secolului trecut sculptura de forme mici începe să aibă tot
mai mulţi adepţi. Aspectul decorativ al lucrărilor lor se datorează nu atît legăturii
cu mediul, cît reînnoirii limbajului plastic.
Procesul general de dezvoltare a sculpturii contemporane se caracterizează
printr-o incredibilă diversitate de curente, metode şi căutări de noi expresii.
Aceste reflecții încep cu căutările tinerilor artişti din anii ’90 ai secolului XX.
4. Etapele de dezvoltare a sculpturii naționale
Sculptura basarabeană de până la 1940
Reprezentanți – Alexandru Plămădeală, Vladimir Ocușco, Milița Petrașcu
Sculptura din perioada sovierică – anii 1940-1990
Reprezentanți: Claudia Cobizev, Lazăr Dubinovschii, Iosif Cheptenaru, Vladimir
Krakoveak, Leonid Fitov, Averbuh Lev, Canașin Iurie
Sculptura de la sfârșitul secolului XX – anii 1990 -2000
Reprezentanți: Tudor Cataraga, Grigorii Potoțki, Ion Zderciuc, Vladislav
Șevcenko, Ștefan Rusu, Valentin Vârtosu.
Se manifestă plenar generația tânără de artiști: Mark Verlan, IuriHorovski,
Valeriu Moșcov, Nikolae Iskimji, Simeon Rabinkov, Serghei Ganenco
5. Autori din Republica Moldova care s-au remarcat în literatura de
specialitate prin lucrările de studiu și sinteză, în lucrări colective,
în presa perodică și de specialitate:
• Tudor Braga, critic de artă
• Eleonora Brigalda-Barbas, critic de artă, doctor în studiul artelor,
profesor universitar
• Vladimir Bulat, critic de artă
• Ana Marian, conferențiar, doctor în studiul artelor
• Victoria Rocaciuc, pictoriță, doctor în studiul artelor
• Tudor Stăvilă, istoric şi critic de artă, doctor habilitat în studiul artelor
• Constantin Spânu, critic de artă, conf. univ., doctor în studiul artelor
• Ludmila Toma, critic de artă, doctor în studiul artelor
•
6. Revistă bibliografică
În colecția Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi” se regăsesc
o serie de cărți la tema Arta decorativă din Moldova, ele
constituind albume cu imagini, cărți de studiu, cărți
antologii, ghiduri, publicații-cataloage ale Bienalelor
Internaționale de Artă Decorativă, prospecte de la expoziții
organizate, publicații seriale care reflectă diferite perioade
în evoluția artei naționale
7. Lazăr Dubinovschi, sculptor
basarabean, 110 ani de la
naștere. Monografia dată
prezintă o privire de
ansamblu, asupra creaţiei şi
traseului creator al
sculptorului. În carte este
descrisă Biografia și opera de
creaţie pe capitole: Începutul
creaţiei.Devenirea maestrului;
sculptura monumentală;
Compoziţii sculpturale.
Memoriale; Sculptura
portretistică. Un capitol
aparte reflectă cronologic
viaţa şi creaţia maestrului.
Finalizează cartea Lista
expoziţiilor la care a
participat Lazăr Dubinovschi
şi Lista reproducerilor.
Барашков,
Е. Лазарь
Дубиновски
й / Е.
Барашков. –
К. : Лит.
артистикэ,
1980. – 144
с. : ил.
8. Autorul cărții Ludmila Toma,
analizează evoluţia procesului
de creaţie și particularităţile
viziunii artistice ale sculporului.
Claudia Cobizev (20.03.1905,
-28.04.1995), sculptor, Artist al
Poporului (1965). A absolvit
Şcoala de Arte Plastice din
Chişinău, a lucrat în atelierul lui
A. Plămădeală (1931), continuă
studiile la Academia de Arte din
Bruxelles în atelierele
profesorilor V. Russo şi Rembo
(1934) şi la Academia de Arte
de la Bucureşti. Lucrează la
Bucureşti. La Chişinău începe
activitatea pedagogică la Şcoala
de Arte Plastice din Chişinău..
Toma,
Ludmila.
Claudia
Cobizev =
Клавдия
Кобизева /
Ludmila
Toma ; cop. şi
macheta de T.
Terleţcaia. –
Ch. : Lit.
artistică,
1978. – 32,
[40] p. : il. –
(Col. Artişti
plastici din
Moldova
Sovietică).
9. În 1965 Olga Plămădeală
publică memorii desre
viața și activitatea de
creație a sculptorului
Alexandru Plămădeală,
soțul ei, apoi, împreună cu
Sofia Bobernaga
semnează în 1981 un alt
studiu consacrat operei de
creație a acestui sculptor,
în care se conțin valoroase
date biografice și analiza
critică a operei lui
Alexandru Plămădeală
Плэмэдеалэ,
Ольга.
Александр
Плэмэдеалэ :
Жизнь и
творчество :
воспоминания
о скульпторе.
– К. : Картя
молд., 1965. –
114 с. : ил.
10. Monografie
Despre dezvoltarea sculpturii de la sfârșitul
secolului al XIX-lea – începutul secolului al
XX-lea în Moldova a scris în studiile sale Tudor
Stăvilă în lucrarea sa Arta plastică modernă
din Basarabia 1887-1940. Autorul cerceteaza
problemele aparitiei si constituirii artei plastice
moderne in spatiul dintre Nistru si Prut. Analiza
se face in contextul proceselor analogice ce au
avut loc in Romania, Rusia, Ucraina si Europa
de Vest, fapt ce permite identificarea aspectelor
comune si a celor specifice culturii plastice
basarabene din perioada anilor 1887-1940.
Lucrarea contine doua capitole, reproduceri,
note bibliografice, o lista a ilustratiilor, index de
nume, abrevieri si un rezumat in limba
franceza.
/
Tudor Stăvilă. Arta plastică modernă din
Basarabia : – Ch. : Ştiinţa, 2000. – 160 p. : il.
11. Din anul 2000 încep să
apară studii atât în lucrări
aparte, cât și în lucrări
colective. O primă încercare
de analiză și sinteză a
evoluției procesului cultural
din secolul XX este și
lucrarea Anei Marian
Sculptura din Republica
Moldova. Secolul XX :
studiu de sinteză / Ana
Maria . – Chişinău :
Universul, 2007 . – 131 p. +
24 f. il.Colecția „Maeștri
bsarbeni din secolul XX”, o
selecție a lucrărilor-album
realizată de către experți în
artă precum Tudor Stavilă,
Constantin I. Ciobanu,
Eleonora Brigalda-Barbas,
Vladimir Bulat, Ludmila
Toma, Gheorghe Vida, Irina
Calașnicov, Ioana Vlasiu,
Tudor Braga, Natalia
Vasilieva
12. Un studiu-album realizat de
Tudor Braga, critic de artă în
anul 2007, documentat până în
detalii asupra activității lui A.
Plămădeală, oferă a
caracteristică pertinentă a
operei de creație a maestrului.
În creaţia sa a practicat toate
genurile sculpturii: portretul,
nudul, sculptura monumentală,
bustul funerar, compoziţia de
gen, plastica mică. În domeniul
plasticii de forme mici a realizat
o serie de portrete ale oamenilor
de creaţie şi ale unor celebri
intelectuali români, inclusiv
basarabeni. Alexandru
Plămădeală a fost iniţiatorul
lansării în Chişinău al unui
muzeu în aer liber, ansamblul
sculptural Aleea clasicilor
literaturii române, amplasat în
grădina publică a capitalei.
Braga, Tudor.
Alexandru
Plămădeală :
[album-cat.] /
trad. în engl. :
Iulian Robu ;
red. : Varvara
Colibaba. –
Ch. : ARC,
[2007]. – 96
p. : il, fot. –
(Maeştri
basarabeni din
sec. XX).
13. . Autoarea prezinta aparitia și evolutia
compozitiei sculpturale ca gen in Basarabia,
incepand cu o privire de ansamblu asupra
perioadei interbelice si incheind cu
tendintele din ultimii ani. Schimbarile socio-
politice (Basarabia interbelica din
componenta Regatului Romaniei; RSSM ca
parte a Uniunii Sovietice; Republica
Moldova independenta), au determinat teme
si stiluri, au permis libertatea de creatie.
Inceputurile se proiecteaza in contextul artei
nationale romanesti; epoca sovietica a
subordonat lucrarile creatorilor principiilor
realismului socialist; ultima perioada se
caracterizeaza printr-o deschidere larga spre
tendintele universale in arta fara frontiere.
Studiul este și un catalog al compozitiilor
sculpturale de referinta din acest spatiu,
include informatii si analize la cele mai
reprezentative compozitii tematice create in
special in anii 1940 – 2010.
Cartea este adresata specialistilor in arta
plastica, profesori, studenti, artisti, dar si
consumatorilor de arta.
Compoziții
tematice în
sculptura
moldoveneasc
ă : anii 1940-
2010 / Ana
Marian ; red.
șt. Tudor
Stavilă ; resp.
de ed. :
Mircea V.
Ciobanu . –
Chișinău :
Știința, 2018 .
– 272 p. : il.
14. Artă contemporană din Moldova
Изобразительное
искусство Молдовы :
живопись, скульптура,
графика, декоративно-
прикладное искусство:
[альбом] = Artă
contemporană din
Moldova : pictură,
sculptură, grafică, atră
decorativă / вступ. ст.: К.
Спыну . – Moskva :
Galart, 2013 . – 207 s. :
il.
15. Bienala Internaţională de Artă Decorativă = International Biennial of
Decorative Art, Ed. a 2-a– Chișinău : Bons Offices, 2012 . – 91 p. : foto
/
Arte decorative,
Republica Moldova,
expoziții de artă. Text:
Bulat Vladimir,
Hașegan Teodor,
Vânaga Valeriu, Ajder
Ecaterina, Budeanu
Veronica, Stoian
Cristina, Foca Iurie