Revista electronică a bibliotecii consacrată Simpozionului Național de Studii Culturale

1. U N I V E R S U L
A R T E L O R
R E V I S T A D E C U L T U R Ă Ș I A R T Ă
F I L I A L A D E A R T E „ T U D O R A E R G H E Z I
N R . 4
S E P T E M B R I E -
O C T O M B R I E
2 0 2 1

2. Realizator:
Anastasia MOLDOVANU, Șefă a Bibliotecii de Arte
„Tudor Aghezi”
Au colaborat:
dr. hab. Victor GHILAȘ, cercetător prolific în domeniul
muzicii naţionale, directorul Institutului Patrimoniului
Cultural
dr. Mariana HARJEVSCHI, Director general al BM „B.P.
Hasdeu”
Violeta Tipa,, doctor în studiul artelor

3. Argument
Numărul prezent al revistei de cultură și artă este consacrat Simpozionului
Național de Studii Culturale, evenimentului științific de mare anvergură
realizat în luna septembrie. Semnificația lui se încadrează în conceptul
Zilele Europene ale Patrimoniului, și se regăsește în unul din cele 17
obiective ale Dezvoltării Durabile, altfel cunoscute ca Obiective Globale,
importanța cărora constă în sensibilizarea comunităților asupra
diversității culturale, limbă, artă, tradiție. Într-un final, toate acestea au
impact pozitiv și contribuie la creșterea calității și speranței de viață a
oamenilor.
Ajuns la cea de-a III-a ediție, Simpozionul devine deja o tradiție, care a
luat naștere din dorința de a crea dialogul parteneriatului pentru a evalua,
promova și informa comunitatea despre noi acumulări de cunoștințe și
experiențe, ele la rândul lor devenind platforme de lansare pentru noi
experimente. Cele trei componente ale dialogului sunt entitățile de știință
și cultură - Institutul Patrimoniului Cultural, Biblioteca Municipală „B.P.
Hasdeu” și Filiala de Arte „Tudor Arghezi”. Tot odată, acest eveniment a
pus baza elaborării unei strategii de parteneriat în studierea și promovarea
valorilor de patrimoniu, impactul căreia este participarea largă la lucrările
și sesiunile Simpozionului a doritorilor din toate domeniile conexate artei -
patrimoniul cultural-artistic, etnografic, culturologie, arte vizuale și
arhitectură.
La comunicările în Plen ale Simpozionului se face o radiografie a
domeniilor care sunt propuse spre discuții în cadrul programului
evenimentului. La ediția din anul curent, care a avutt loc online au luat
parte peste 50 de participnți, la Sesiunile de lucru au fost peste 100 de
participanți.
Simpozionul a luat naștere dintr-o inițiativă frumoasă de colaborare
între instituțiile publice, biblioteca, și instituția cu profil științific, IPC - o
nouă oportunitate în publicarea rezultatelor de cercetare științifică și
realizarea Accesului Deschis la Informație

4. Tradițional, din 1985, la inițiativa Consiliului Europei în luna
septembrie a fiecărui an țările de pe continentul european
celebrează Zilele Europene ale Patrimoniului, inițiativă preluată în
2002 de Republica Moldova.
În acest an, Zilele Europene ale Patrimoniului s-au desfășurat
sub genericul comun Patrimoniu: incluziunea tuturor.
Institutul Patrimoniului Cultural (IPC) în parteneriat cu Biblioteca
Municipală „B.P. Hasdeu”, Filiala de Arte „Tudor Arghezi” a
organizat la 28 septembrie 2021 ediția a III-a a Simpozionului
național de Studii Culturale, dedicat Zilelor Europene ale
Patrimoniului.
În baza obiectivelor Proiectului de cercetare Dimensiunea
identitară a artelor din Republica Moldova ca factor activ al
dezvoltării durabile a societății în contextul dialogului intercultural
european (2020-2023, Simpozionul de Studii culturale este înscris în
lista evenimentelor științifice ale Institutului Patrimoniului
Cultural, dar constituie o pistă de cercetare importantă și pentru
Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi”, filială din rețeaua Bibliotecii
Municipale „B.P. Hasdeu”. Biblioteca își propune să valorifice arta
și cultura națională în contextul deschiderii europene dar și
digitizarea acestui patrimoniu, care face parte din obiectivele
Dezvoltării Durabile a Uniunii Europene (ODD).
În prim plan în ediția din anul curent a Simpozionului mai multe
biblioteci publice din rețeaua BM „B.P. Hasdeu” au avut drept
sctudiu de cercetare patrimoniul orașului Chișinău, având ca
reper aniversarea de 585 ani de la prima atestare a
documentară a urbei

5. Mesaje de salut către participanți de la tribuna
Simpozionului
Victor Ghilaș, cercetător prolific în
domeniul muzicii naţionale,
directorul Institutului Patrimoniului
Cultural
Doctor habilitat Victor Ghilaș,
director IPC a consemnat
Semnificația acestui eveniment
științific prin prisma faptului că
în această ediție el se desfășoară
în spiritul Convenției Faro – 2005,
privind valoarea patrimoniului
cultural pentru societate, fapt ce
confirmă importanța accesului la
patrimoniul cultural și luarea în
considerare a valențelor acestuia
de către fiecare comunitate, care
se identifică cu el.
Mariana HARJEVSCHI, doctor în
ştiințele comunicării, Director
general al Bibliotecii Municipale
B.P. Hasdeu, Chișinău
Dr. Mariana Harjevschi, director
general al Bibliotecii Municipale
„B.P. Hasdeu” a susținut bunele
practici ale parteneriatului dintre
Institutul Patrimoniului Cultural
și Biblioteca Municipală, ce
constituie o platformă deschisă
pentru întreaga comunitate
academică, încurajând acest
dialog pentru o cunoaștere mai
bună a potențialului
patrimoniului din Republica
Moldova și a problemelor cu care
acesta se confruntă.

6. Comunicarea supune observației unele coordonate ale vieții muzicale
chișinăuiene pe parcursul a circa o sută de ani după anexarea Basarabiei la
Imperiul Rus. Izvoarele care ne-au servit ca suport documentar pentru realizarea
acestui obiectiv sunt: scrierile istorice, literare, științifice, schițele, notele,
memoriile de călătorie ale unor persoane, aflate în trecere pe meleagurile
noastre, mărturii puțin cunoscute sau mai greu accesibile cititorului. Din sinteza
celor mai elocvente date și informații, inserate în sursele de referință, se
încearcă conturarea unui tablou general al muzicii în centrul administrativ al
Moldovei din stânga Prutului în perioada anilor 1812-1918. Priveliștea rezultată
în urma reconstituirii peisajului muzical în mediul citadin cercetat oferă o paletă
bogată în manifestări. Urmărind cronologia prezenței muzicii în societate,
evidențiem principalele ei forme de exprimare, între acestea figurând muzica
populară, muzica saloanelor boierești (mondenă), muzica religioasă, muzica
militară, activitățile cu caracter concertant, reprezentațiile muzical-teatrale.
Prin prisma componentelor muzicale înregistrate în cuprinsul intervalului
temporal specificat, identificăm stiluri, influențe diferite, gusturi artistice,
precum și ponderea muzicilor în societatea orășenească. De asemenea, atragem
atenția asupra funcțiilor sociale pe care muzica le îndeplinea în ambianța
culturală chișinăuiană la acea vreme. Radiografia întreprinsă ne conduce către
constatarea potrivit căreia muzica de factură europeană începe să câștige tot
mai mult teren pentru afirmare în viața culturală din Chișinău cu o deschidere
tot mai largă spre civilizația occidentală și asimilarea de noi forme artistice de
manifestare. Perspectiva oferită de demersul de față ne apare ca fiind una
promițătoare, așa cum, pornind de la un areal restrâns, cercetarea poate fi
extinsă către unul mai larg, îmbogâțindu-l și extinzându-i orizontul într-un
context mai larg, care ar cuprinde întregul spațiu basarabean.
Chișinăul muzical: file de istorie
(1812-1918)
PATRIMONIUL LOCAL
Chișinău, 585 ani
Victor Ghilaș,
Institutul Patrimoniului Cultural

7. Despre amenajarea Grădinii Publice (Grădina Publică „Ștefan
cel Mare și Sfânt”) din Chișinău în secolul al XIX-lea
Alla Ceastina, Institutul Patrimoniului Cultural
PATRIMONIUL LOCAL
Chișinău, 585 ani
Au trecut mai bine de 200 de ani de la fondarea Grădinii Publice Orășenești (astăzi
Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”). Conform datelor documentare, locul
pentru această grădină a fost ales de împăratul rus Alexandru I, sub guvernatorul
Alexei Bahmetiev. Deja de la sfârșitul anilor ’20 ai secolului al XIX-lea Grădina
Publică devine o podoabă a Chișinăului. Numele unor arhitecți celebri, precum G.
Gordeev, A. Bernardazzi, L. Zaușkevici, A. Peske, L. Sheidevandt și alții, precum și cel
al sculptorului A. Opekușin sunt asociate cu amenajarea grădinii. Clădirile Adunării
Nobilimii, monumentul poetului A. Pușkin și cel al împăratului rus Alexandru al II-
lea au împodobit Grădina Publică Orășenească în a doua jumătate a secolului al XIX-
lea. Pe baza documentelor de arhivă, autorul prezintă istoria amenajării Grădinii
Publice, apariția obiectivelor arhitecturale și a sculpturilor care au devenit parte
integrantă a acesteia în secolul al XIX-lea. În prezentul articol se vorbește despre
edificarea primei clădiri pentru producerea fotografiilor de către autorii A.
Sumovski și S. Plotnitski, crearea primului chioșc din Chișinău. În anii ’60 ai secolului
al XIX-lea Grădina Publică devine un loc pentru diverse acțiuni de divertisment.
Astfel, Duma orășenească a permis lui Burmițki, proprietarul teatrului din Chișinău,
să amenajeze o scenă pentru Teatrul de Vară în Grădina Publică a orașului, iar
antreprenorul M. Genbury a oferit o scenă pe care concertau artiști de diferite
genuri. În 1889 au fost instalate noi bănci pentru odihnă pe toate aleile grădinii și
bulevardului orășenesc, ale căror picioare au fost confecționate la turnătoria de fier
a lui S. Serbov. Astăzi cel mai vechi parc al orașului, numit în cinstea voievodului
Ștefan cel Mare, este un monument al artei peisajere din secolul al XIX-lea și parte
integrantă a patrimoniului cultural al Republicii Moldova, fiind una dintre cărțile de
vizită ale Chișinăului.

8. În ultimii ani comunicarea științifică produce o schimbare
de paradigmă: de la publicarea tradiţională la crearea de
arhive electronice deschise pentru comunitate. Un model
de comunicare știinţifică îl reprezintă accesul liber la
rezultatele cercetării prin crearea de repozitorii
instituționale. În 2021 Biblioteca Municipala „B.P. Hasdeu”
a setat următoarea prioritate instituțională – Biblioteca
Municipală „B.P. Hasdeu” – platformă de creare și utilizare
a conținutului digital chișinăuian. Aceasta a permis
inițierea primelor documente strategice ale BM „B.P.
Hasdeu”, care stabilesc că bibliotecile cu o rețea extinsă
de structuri, parteneri și utilizatori, organizează și
desfășoară activități de cercetare, utilizând cele mai
inovative căi de difuzare a rezultatelor științifice și a
cunoștințelor (instrumente digitale și tradiționale),
recunoaște și aplică în practică conceptul accesului
deschis, știința deschisă, știința participativă, știința
cetățenilor. Politica Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”
privind accesul deschis, Politica de cercetare și
Regulamentul de organizarea și funcționare a
Repozitoriului Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, au
susținut dezvoltarea conceptului și realizarea
repozitoriului electronic al memoriei instituționale –
HAPEs. Prin aprobarea Politicii, biblioteca a acceptat şi
recunoaște importanţa strategică a Accesului Deschis la
informaţie; exprimă viziunea instituţiei privind beneficiile
şi impactul Accesului Deschis asupra comunităţii
academice şi își asumă angajamentul de a disemina cât
mai larg posibil rezultatele activității științifice finanțate
din fonduri publice şi din proiecte colaborative pe baza
principiilor Accesului Deschis. Repozitoriul permite
conservarea și asigurarea accesului operativ și eficient la
conținuturile digitale ale producției editoriale
instituționale, precum și creșterea vizibilității bibliotecii în
spațiul global.
HAPEs – repozitoriu electronic al memoriei instituționale la
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
Mariana Harjevschi, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
MEMORIE INSTITUȚIONALĂ
DIGITIZARE
Biblioteca Municipală a reușit să conceptualizeze structura repozitoriului, scoțând
în evidență structura organizațională, dar și oferta produselor editoriale
instituționale. Structura repozitoriului este constituită din comunități,
subcomunități, colecții și subcolecții: Cercetare bibliografică, Cercetare
bibliologică, Cercetare biblioteconomică, Cercetare critico-literară, Cercetare de
marketing, Cercetare statistică, Cercetare tematică „Chișinău”, Diverse (politici,
rapoarte, strategii, planuri, Revista BiblioPolis, Revista Buletin Eminescu, Studii de
eminescologie, Studii de hasdeulogie, Studii necesități informaționale, culturale
ale comunității, Studii servicii).

9. Bibliografia creatoare de patrimoniu
Lidia Kulikovski, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
Paradigma bibliografică nu este, cum s-a considerat o vreme, nici exclusiv
cantitativă, nici exclusiv tehnicistă, nici exclusiv tehnologică și nici evident
tradiționalistă (prof. ion Stoica). Referitor la tradiționalism principiul bibliografic a
traversat toate epocile. O cultură fără instrumente bibliografice și fără un exercițiu
bibliografic curent, rămână oarbă și debusolată, atât în fața trecutului cât și în fața
viitorului. Bibliografia ordonează informația din orice domeniu, pe orice subiect
sau despre o personalitate. Herder, preferindu-se la specificul spiritual al epocilor
istorice, afirma că ele sunt compuse din individualități și care, ca și epocile, trebuie
să fie examinate și judecate prin raportare la „esența și scopurile” lor specifice. Noi
ne referim la epoca noastră iar Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, angajată civic,
cultural și științific practică instrumentul și principiul bibliografic în activitatea de
cercetare. Rămânem în compania lui J. G. Herder : „Pretutindeni formele vieții
colective, afirma el, răspund unor nevoi particulare, în care își găsește expresia
spiritul unui popor, al unei epoci istorice”. Omul, prins în cotidianul nefavorabil,
incert, vrea mai mult ca niciodată să-și cunoască trecutul pentru a-și putea
înfrunta viitorul, la fel, incert. Ei au nevoie de răspunsuri la multiplele întrebări, au
nevoie, mai ales de modele. Noi ne referim la epoca noastră iar Biblioteca
Municipală „B.P. Hasdeu”, angajată civic, cultural și științific practică instrumentul
și principiul bibliografic în activitatea de cercetare. În 30 de ani am elaborat peste
150 de bibliografii – tematice, biobibliografice și de alte tipuri șlefuind continuu
abilitățile de cercetare, metodologiile, abordările, valorificând trecutul bibliografic
și tezaurizând prezentul. Cercetarea bibliografică este partea forte și partea
grande a procesului general de cercetare a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”,
partea aduc valoare, premii și imagine: Prin aceste lucrări biobibliografice, după
cum afirmă lingvistul și primul cititor, redactor al acestor lucrări, Vlad Pohilă, BM
„B. P. Hasdeu” aduce originala sa contribuție la investigarea și înveșnicirea unor
certe valor spirituale ce răsar și înfloresc în rodnicul sol basarabean, multe dintre
acestea desfăcându-și crengile spre Vest și spre Est, spre Europa și întreaga lume.
Cercetarea bibliografică la Biblioteca Municipală a fost apreciată de mari bibliologi
din România ca dr. Gheorghe Buluță, prof. univ. Ion Stoica, acad. Gabriel Ștrempel,
profesor Zamfira Mihail ș.a. Referitor la lucrările noastre scriitorul dr. Iurie
Colesnic scria: …lucrările bibliografice sunt de fapt acel răboj din care comunitatea
v-a desprinde adevărul despre vremurile, oamenii, faptele noastre.

10. La 28 septembrie anul curent s-a desfășurat a treia ediție a
Simpozionului
Național de Studii Culturale dedicat Zilelor europene ale Patrimoniului,
simpozion inițiat în parteneriat dintre Institutul Patrimoniului Cultural
și
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, filiala de Arte „Tudor Arghezi”.
Colaborarea dintre aceste două instituții a început acum un deceniu cu
întâlniri în cadrul Bibliotecii de Arte la lansări de carte, discuții, mese
rotunde, serate de creație etc. Anume aceste manifestări artistico-
științifice au devenit un imbold pentru lansarea unui eveniment de
amploare, precum este Simpozionul Național de Studii Culturale. Deși
suntem abia la a treia ediție, Simpozionul a devenit cunoscut în mediul
academic și al instituțiilor de cultură nu doar din republică, ci și de
peste hotare. E semnificativ că fiecare ediție în parte își are genericul
său sugestiv, în acest fel lărgind aria tematică și abordând cele mai
diverse aspecte ale artei și culturii naționale. Ne dorim, ca Simpozionul
Național de Studii Culturale să devină o frumoasă tradiție în activitatea
celor două instituții, o platformă deschisă pentru colaborare și noi
inițiative, iar volumele cu materialele Simpozionului - un suport
științific pentru documentare și imbold la noi cercetări.
Impresii de la simpozion
Violeta Tipa, dr. în studiul artelor

11. În vizită la bibliotecă
Compozitorul Eugen Doga, însoțit de Dna Valentina Volontir, șefă a Direcției
Cultură a Primăriei mun. Chișinău au fost oaspeții care ne-au pășit pragul
bibliotecii.
O vizită studiu în luna septembrie ne-a încurajat în pregătirile noastre către
Simpozion
Maestrul a Doga a fost surprins plăcut de ambientul plăcut al spațiului de bibliotecă
deși se află în pragul unei reparații extinse. Excursia prin bibliotecă i-a atras atenția la
colecțiile disponibile, în special documentele de muzică tipărită, în care și-a regăsit
partiturile sale, donate bibliotecii. De atenție din partea compozitorului Eugen Doga s-
au bucurat și utilizatorii care se aflau în acel moment în bibliotecă.
Luându-și rămas bun de la noi, maestrul n-a întârziat să-și expună impresiile -
Biblioteca este foarte frumoasă și în ea aveți o bogăție imensă. Dar aici este
necesară multă muncă
În colecția bibliotecii se păstrează
partiturile muzicale ale compozitorului
la creații pentru instrumente și la
muzica de film, la care a colaborat între
anii 1975-1992. Documentele sunt de
fapt manuscrisele autorului care au
fost fotografiate, facsimile
La începutul anilor 2000 compozitorul
Eugen Doga a făcut o donație
impunătoare Bibliotecii, peste 200 de
titluri, cărți din domeniul artei
muzicale - muzicologie, genuri
instrumente și muzicale. Aflându-se în
orașul Moscova, el a întrținut legăturile
de colaborare cu biblioteca. Lucrările
apărute după anii 2000 se află pe
rafturile bibliotecii la colecția specială
Documente de muzică tipărită

12. Numele lui îl găsim oriunde în aceste oaze de cultură ale Chișinăului. Începând cu
anul 2008 la bibliotecă a început să activeze Secția de „Grafică” la inițiativa și sub
președenția dl Valeriu Herța, ca mai apoi, această activitate să devină prioritară,
transformâdu-se în Cenaclul de grafică și arhitectură „Viața formelor”. Pe parcursul
a câtorva ani consecutiv el a reușit să coaguleze această entitate a graficienilor în
mediul bibliotecar, a întrunit în mijlocul ei profesioniști care și-au promovat lucrări,
și-au exprimat opiniile și au făcut bilanțuri. Am coordonat împreună organizarea şi
realizarea multiplelor programe de specialitate: mese rotunde, şedinţe, expoziţii
tematice de grafică, pictură, arhitectură şi caricatură, lecţii interactive şi „Work –
Shop”, ateliere profesionale cu prezentări în domeniu: „Grafica şi fotografia:
intercalări, tendinţe şi tehnologii grafice de calculator”, „Fotografia modernă”,
informarea despre noi apariții editoriale în domeniu precum şi programe libere pe
motiv de creaţii proprii, muzicale şi literare. Aici s-au luat atitudini faţă de
problemele abordate în domeniul dat. Artistul plastic, graficianul Lică Sainciuc, în
fața unui numeros public cu cunoștințe în domeniu a vorbit despre cartea sa „Colina
antenelor de bruiaj”, un document valoros despre oraşul Chişinău. Prezentarea
cărţii s-a făcut în format electronic prin intermediul ecranului şi a calculatorului,
ceea ce a făcut posibilă expunerea reuşită a materialului, după principiul
continuităţii, de la Chishinăul medieval până la cel actual. De la Valeriu Herța am
învățat multe, deoarece am fost ghidați în activitățile la care participau și alți
reprezentanți ai artei naționale, precum maestrul Gheorghe Vrabie cu tema
„Simbolică”, noțiune artistică nemărginită”, Lică Sainciuc cu grafica la calculator,
Alexandru Ermurache cu grafica la calculator și fotografia, deasemenea și subiecte
la tema ex-librisului basarabean. În cadrul programului „Practici interactive de la
carte la computer” la Biblioteca de Arte s-au preconizat activităţi vis-a-vis de
provocările erei digitale, în colaborare cu Secţia de Crafică a UAP din RM şi Asociaţia
Arhitecţilor din Moldova, în special la tema „Designul cărţii” şi mai multe proiecte
(preconizări) ca (de ex) desen, grafică la computer, tehnici tradiţionale în grafică,
fotografie modernă, imagine digitală, publicaţii editoriale (editarea şi tpărirea),
expoziţii tradiţionale şi virtuale de grafică şi arhitectură, noi tendinţe în caricatura
modernă. Valeriu Herța s-a implicat în realizarea activităților de parteneriat a
bibliotecii. În cadrul Cenaclului condus de el, în incinta bibliotecii au fost lansate cu
succes expozițiile de artă plastică a colegilor de breaslă din România – expozițiile
„Ritmuri” și „Anotimpuri”, la care au participat personalități cunoscute, artiști
plastici de la noi și din România, pedagogi și studenți de la UPS “I.Creangă”, Ofelia
Huţul şi Mariea Boz din România, maeștri, artiști plastici autohtoni – Eleonora
Brigalda, Ion Mărărescu, Ștefan Popa, Gheorghe Oprea, Alexandru Vatavu ș.a.
Valeriu Herța, artist plastic, grafician
Creația artistică a pictorului Valeriu Herța, destul de
impresionantă și complexsă, este fără doar și poate
cunoscută publicului de la noi și de peste hotarele țării. Cu
o simplă căutare în resursele pe care le oferă Google ne
putem convinge de afirmația dată. Însă în aceste rânduri
din acest spațiu, și cu ocazia celor 61 de ani împliniți în
septembrie, am dori să relevăm unele aspecte din profilul
său în calitate de creator de frumos dar și ca un bun
prieten al Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi” și al tuturor
filialelor din rețeaua Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.
O
m
a
gi
er
iSince
2012

13. Unele dintre cele mai de prestigioase activități realizate au fost cele ce aveau scopul de
promovare și înaintare a pictorilor pentru a fi primiți in calitate de stagieri sau membri
ai Uniunii Artiștilor Plastici. De numele lui Valeriu Herța este legat și primul concurs de
ex- libris, care a trezitpromovare și înaintare a pictorilor pentru a fi primiți in calitate de
stagieri sau membri ai Uniunii Artiștilor Plastici. De numele lui Valeriu Herța este legat
și primul concurs de ex-libris, care a trezit un mare interes în rândurile colaboratorilor
Bibliotecii Municipale şi ca rezultat, în anul 2007 s-a dat start unui nou concurs cu
genericul Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu” – 130 de ani”. Concursul a adunat 35 de
participanţi – artişti plastici şi studenţi de la Universitatea Pedagogică de Stat “I.
Creangă”. Acest eveniment, important atât prin mesajul său, cât şi prin conţinut, ca gen
de artă a propulsat şi ideea de a edita un volum aparte cu produsele ex-librisurilor, care
conform regulamentului, au rămas în patrimoniu colecţii speciale la Biblioteca
Municipală. Ca rezultat, a apărut volumul Creatori de es-libris basarabeni : mic
dicţionar, aclătuit de BM “B.P.Hasdeu”. De fapt, BM „B.P. Hadeu” a fost prima instituţie
bibliotecară care a organizat primul, de la 1989 încoace, concurs de ex-libris, consacrat
celor 125 de ani ai bibliotecii, cu genericul Cartea. Biblioteca. Comunitatea. Mesajul
acestui concurs, propus de BM a fost exprimat de participanţi în veritabile lucrări de
artă. Filialele din rețeaua BM s-au ales din acesl concurs cu insemnele ex-librisului,
transformate în logo şi sigiliu, utilizându-le până în prezent. Interesantă și plină de
inspirație prezintă confesiunea maestrului Valeriu Herța despre lansarea concursului
„Crinii latini”, un gen al artei grafice, mai puțin cunoscut mediului nostru, dar până la 31
august, de Ziua Limbii Române, în 2004, când a fost lansată prima ediție a acestul
concurs la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Începând cu a treia ediţie a
concursului, graţie generozităţii dnei director general al BM „B.P. Hasdeu” Lidia
Kulikovski, dar şi acceptării ideii acestui concurs, netipic la acel moment pentru noi,
acesta s-a desfăşurat la Biblioteca Municipală – scrie Valeriu Herța în Revista de
biblioteconomie, ştiinţe ale informării și de cultură „BiblioPolis”, vol. 43, nr.2 din 2012. A
fost timpul când și în incinta Bibliotecii de Arte dl. Valeriu Herța a realizat cele mai
frumoase work-shop-uri de scriere artistică, caligrafie pentru copii și tineri, scopul fiind
unul dintre cele mai nobile – relevarea frumuseții grafiei latine, promovarea caligrafiei
în Republica Moldova, în demonstrarea și dezvoltarea capacităților creatoare ale
tinerilor, în propagarea caligrafiei moderne și a cărților-manuscris. Prin activitatea
nemiljlocită a lui a fost pusă baza studierii caligrafiei tradiționale. Valeriu Herţa este
persoana nobilă, compatibilă spiritual şi sufleteşte în anturajul prietenilor, colegilor de
muncă şi profesie, a discipolilor săi. Este un neobosit activist în spaţiul bibliotecar,
indeplineşte şi realizează mai multe sarcini printre care și executarea design-ului şi
graficii copertei «BiblioPolis», revistă de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării,
editată de BM «B.P.Hasdeu».
Cu ocazia vizitei în 2011 la Chișinău și în mod special a Bibliotecii de Arte a distinsei
Doamne Constanța Abălaței-Donosă, pictor grafician, poetă și scriitoare din România,
am întreprins o mică excursie la aterierele de creație a unor artști plastici din Chișinău,
printre care și atelierul de stampe unde lucra în acel moment Valeriu Herța. Oaspetele
nostru a rămas surprinsă de ce a avut norocul să vadă, după care s-a expus…
Felicitări, domnule și prieten drag VALERIU HERȚA. M-aș bucura să mă primiți și pe
mine în cenaclul d-voastră, pe care îl conduceți. O spun și cer acest lucru, fiindcă am
avut marea plăcere de a vă cunoaște personal, prin prezența mea la Chișinău, cu
expoziția ce am avut-o la Biblioteca B.P. Hașdeu, impresie care mi-a rămas în suflet
pentru felul Dvs. de a fi ca om, ca om ales pentru cultură, spirit de rară noblețe.
Cu alese gânduri, Constanța Abălașei-Donosă

14. Campaniile în bibliotecă întotdeauna aduc un suflu proaspăt. Pentru
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” luna septembrie este perioada cea mai
intensă și mai activă de înscriere și de obținere a cardului de acces. Este o
perioadă atractivă și pentru Filiala de Arte, pentru că, așteptările noastre se
realizează. După perioada festivală elevii se reîntorc în sălile de clasă, și în
mod sigur, trec pe la bibliotecă. E doar timpul Campaniei în care le reamintim
părinților, elevilor și studenților că înscrierea și primirea unui card de acces
la bibliotecă oferă posibilități pentru o reușită mai bună și este calea ta spre
cunoaștere. Am specificat, că anume în perioada Campaniei de atragere a
noilor utilizatori, bibliotecari fac cunoștință cu potențialul viitorilor cititori,
indiferent de statut sau categorie socială cu care urmează șă
lucrăm/interacționăm pe parcursul unui nou an. Și deoarece majoritatea din
ei fac parte din categoria elevilor din clasele mici, noi ne construim strategia
de comunicare cu ei, astfel încât să le formăm percepția de model de
instituție de educație, platformă, laborator pentru știință și inovație, cu
multiple valențe sociale, după cum ne îndrumă Lidia Kulikovski, autoarea a
multor proiecte de cercetare bibliografică și coordonatoarea națională a
proiectelor europene.
Ziua Cunoștințelor
În luna Septembrie ne-am făcut vocali prin ambasadorii care au aderat la
Campania Bibliotecii, dintre aceștea s-au profilat personalități din domeniul
culturii și învățământului - scriitori, profesori, vârstnici.
Din
viața
bibliotecii
Since
2012

15. Ziua Mondială a Frumuseții
sau
Frumusețea va salva lumea
(Fiodor Dostoievski)
Ziua Mondială a Frumuseţii este
marcată la iniţiativa Comitetului
Internaţional de Estetică şi
Cosmetologie (CIDESCO), la 9
septembrie, începând cu anul 1995.
Frumuseţea este un termen abstract,
ale cărui aspecte sunt legate de
gusturile omului, iar stabilirea
frumosului sau aprecierea lui sunt de
natură subiectivă. Abilitatea unei
persoane de a percepe frumuseţea este
condiţionată de mediul în care a crescut
sau de educaţia primită, dar
dintotdeauna şi oriunde în lume,
frumuseţea a ocupat un loc de preţ în
viaţa tuturor.
„Frumusețea este în ochii privitorului”,
spune un vechi proverb anglo-saxon. Ce
ne facem, însă, când privitorul suntem
noi înșine, uitându-ne în oglindă? Cum
ne percepem în acele momente ale…
adevărului? Aspectul nostru exterior nu
poate decât să scoată în evidență sau să
ascundă, mai bine sau mai rău, ce
transmitem de la acest nivel profund.
Trăsăturile noastre de caracter și
măsura în care avem o viață sănătoasă
și împlinită, personal și profesional,
sunt cele care ne aduc lumina în ochi și
un zâmbet cald pe față și care dau
adevărata măsură a feminității și
frumuseții noastre.
Biblioteca ocupă un rol deosebit în
dezvoltarea personalității și în acest
context, Filiala de Arte „Tudor Arghezi”
propune o expoziţie de carte cu acelaşi
generic „Ziua Mondială a Frumuseţii”.
Scopul acestei expoziții este de a susține
dezvoltarea personală a utilizatorilor ca
sa devină intelegenți, sănătoși la chip și
suflet.
„Frumosul se simte, nu încape într-
o definiţie”… Parafrazându-l pe
celebrul Honoré de Balzac, putem
conchide, „Frumosul se simte, nu
încape într-o … „expoziție” .
Or, această expoziție nu este
altceva decât un altfel de îndemn
de a veni la bibliotecă, unde, vă
așteaptă o variată și amplă colecție
de albume, monografii, cataloage
de artă plastică, note și partituri de
muzică clasică, discuri, CD–uri,
literatură de istorie și civilizație
universală (Tamara Cotoman).
Di
ve
rs
e
Since
2012

16. Adresa noastră:
or. Chișinău, str. Grădinilor, 21
Date de contact:
https://biblioart.wordpress.com/
email: bibartelor@gmail.com
tel. 022 27 45 75