Igor vieru, (n. 23 decembrie 1923, Cernoleuca, Regatul României – d. 24 mai 1988, URSS). A debutat cu ilustraţii la operele marilor clasici I. Creangă, V. Alecsandri, I.L. Cragiale. 1930-1944 învaţă la şcoala primară din satul natal Cernoleuca, apoi la Liceul “I.C. Brătianu”, Piteşti. 1945-1946 revine în Basarabia, după scurte cursuri la Otaci, predă desenul şi l. franceză în satul natal, iar mai apoi la şcoala din satul Climăuţi. 1946-1949 studiază la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău. Perioada de glorie a maestrului a coincis cu activitatea lui în timpul fostei URSS. Pictorul și-a consacrat multe din lucrările sale artistice oamenilor simpli de la sat, a redat în ele sufletul basarabeanului. Aproape tote lucrările sale, realizate pe parcursul anilor ‘50-‘70 poartă titluri sugestive, de la balade despre pâmânt până la sărbători populare creștine. A participat cu diverse lucrări personale la expoziții de artă din cadrul URSS, la expoziții republicane, expoziții de grup și personale. Astfel, la expoziția republicană „Pământ și oameni”, spectatorii au luat cunoștință cu pânza lui Igor Vieru „Nopți de iulie”. Din partea Comitetului EREN (Expozitia Realizarile Economiei Nationale) a URSS, Igor Vieru, pe atunci, pictor emerit al RSSM, a fost prezent în rândul plasticienilor moldoveni, decorați cu 17 medalii. Igor Vieru a luat medalia de argint pentru tablourile „În doi”, „Nucari” și „Portretul scriitorului Grigore Vieru”. Igor Vieru a muncit și a creat, cot la cot cu alți artiști plastici în perioada anilor ‘70, pentru a transforma ținutul natal într-o grădină înfloritoare. Una din aceste direcții a fost dezvoltarea muzeelor sătești, care preconizau să-și constituie fiecare câte o secție de artă aparte. Igor Vieru și Gheorghe Vrabie au cutreerat satele din nordul, centrul și sudul Moldovei pentru a crea aceste secții. Primeau comenzi de la oamenii simpli, care doreau să schimbe aspectul estetic al localității - înfrumusețarea localurilor de cultură cu lucrări de artă, a stațiilor pentru transportul public al localității, decorau indicatorii de la diverse obiective-locații sătești. În casa sa natală din satul Cernoleuca, judeţul Edineţ, funcţionează muzeul „Igor Vieru”. În curtea casei-muzeu a regretatului pictor şi-a început activitatea o tabăra de vară de arte plastice, la care participă elevi pasionaţi de frumos de la liceul "Igor Vieru" din localitate.

1. EXPOZIŢIE VIRTUALĂ DE ARTĂ

2. 100 de ani de la naştere
igor vieru,

3. Cernoleuca,
judeţul
Soroca.
ă
ţ
ă
ţă
ş ă
ă ş
ă
ă
ş ă
ş
ă ţ
ă
Ş
ş ă
ă
ş
ţă ă
ş
ă
ă ş
ş ă
ă
ă ţ
ă ă
ş ă ţ
ă ă ş
ţ ă
ă
Ş
ă
ţ

4. ş
ş
ă
ă
ă
ş ă
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ă ă ă
ţă
ţ ţ
ţ
ţ ă ă
ş
ă ă ţ
ă
ţ
ş
ţ

5. ă
ţ
ş ă ă ă ţ
ă
ă
ş
ş ă ş ă

6. Autoportret. creat în 1968, acuarelă, guaşă pe hârtie, 33 x 25 cm.
EXPOZIŢIE VIRTUALĂDE ARTĂ
www.bibartelor.com

7. •
•
•
•
•
•
•
•

8. Igor VIERU: pictor al plaiului şi sufletului basarabean
„Tot ceea ce a creat dumnealui în pictură, în grafica de carte, are un sentiment aparte. O dragoste față de pământ, față de oameni. În lucrările
domniei sale se vede foarte mult dragostea față de pământ și oameni”
(critic de artă Tudor Stăvilă)
„Igor Vieru, prin creația lui, ne deschide câteva file în istoria neamului nostru, în ceea ce înseamnă istoria Basarabiei”
(Florina Breazu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici)
Perioada de glorie a maestrului a coincis cu activitatea lui în timpul fostei URSS. Pictorul și-a consacrat multe din lucrările sale artistice oamenilor
simpli de la sat, a redat în ele sufletul basarabeanului. Aproape tote lucrările sale, realizate pe parcursul anilor ‘50-‘70 poartă titluri sugestive, de la
balade despre pâmânt până la sărbători populare creștine.
A participat cu diverse lucrări personale la expoziții de artă din cadrul URSS, la expoziții republicane, expoziții de grup și personale. Astfel, la
expoziția republicană „Pământ și oameni”, spectatorii au luat cunoștință cu pânza lui Igor Vieru „Nopți de iulie”. Din partea Comitetului EREN
(Expozitia Realizarile Economiei Nationale) a URSS, Igor Vieru, pe atunci, pictor emerit al RSSM, a fost prezent în rândul plasticienilor moldoveni,
decorați cu 17 medalii. Igor Vieru a luat medalia de argint pentru tablourile „În doi”, „Nucari” și „Portretul scriitorului Grigore Vieru”.
Igor Vieru a muncit și a creat, cot la cot cu alți artiști plastici în perioada anilor ‘70, pentru a transforma ținutul natal într-o grădină înfloritoare. Una
din aceste direcții a fost dezvoltarea muzeelor sătești, care preconizau să-și constituie fiecare câte o secție de artă aparte. Igor Vieru și Gheorghe
Vrabie au cutreerat satele din nordul, centrul și sudul Moldovei pentru a crea aceste secții. Primeau comenzi de la oamenii simpli, care doreau să
schimbe aspectul estetic al localității - înfrumusețarea localurilor de cultură cu lucrări de artă, a stațiilor pentru transportul public al localității,
decorau indicatorii de la diverse obiective-locații sătești.
În casa sa natală din satul Cernoleuca, judeţul Edineţ, funcţionează muzeul „Igor Vieru”. În curtea casei-muzeu a regretatului pictor şi-a început
activitatea o tabăra de vară de arte plastice, la care participă elevi pasionaţi de frumos de la liceul "Igor Vieru" din localitate.

9. “În concediu în satul natal”. 1960, ulei pe pânză, 145 x 140 cm.
Muzeul Naţional de Artă al Republicii Moldova
“Sat în codru”. 1969, ulei pe carton, 64 x 52 cm. Muzeul Naţional
de Etnografie şi Istorie Naturală al Republicii Moldova

10. “Primăvara în sat”.
1946, ulei pe carton, 23 x 14,5
“Amândoi”. 1968, ulei pe pânză, 160 x 110 cm. Muzeul
Naţional de Artă al Republicii Moldova

11. “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.
1955, ulei pe carton, 44 x 70 cm.
Muzeului Naţional de Istorie al Republicii Moldova.

12. Casă din Climăuţi
1953, ulei pe carton, 11 x 16 cm.
Muzeul Naţional de Istorie al Republicii Moldova

13. “Ţărancă cu basma galbenă”.
1954, ulei pe carton, 69 x 46,5 cm. Colecţie particulară.
Cipru
Panseluţe, II.
1954, ulei pe pânză, 23 x 20 cm. Colecţie
particulară

14. “Sărbătoare la Cernoleuca”.
1968 ulei pe pânză, 116 x 116 cm.
Muzeul Naţional de Artă al republicii Moldova

15. Igor Vieru pictând moara de vânt de la Cernoleuca în anii 1980

16. “Portretul lui Grigore Vieru”.
1968, ulei pe pânză, 130 x 100 cm. Muzeul Naţional de Literatură “Mihail Kogâlniceanu”
EXPOZIŢIE VIRTUALĂDE ARTĂ
www.bibartelor.com

17. Autoportret. 1948, ulei pe carton, 29 x 18,3 cm.
EXPOZIŢIE VIRTUALĂDE ARTĂ
www.bibartelor.com

18. „Creația artistului nu se rezumă numai la pictura de șevalet, pictura murală, dar abordează și un
domeniu care face legătură strânsă între artiștii vizuali și literatură, scenografi”.
(Maria Șleahtițchi)
Iată doar câteva exemple: Igor Vieru a creat o serie de lucrări, având la bază poetica lui Mihai Eminescu.
Ele nu sunt pur și simplu niște ilustrații la cărțile „Făt-Frumos din tei”, „Epigonii”, „Făt-Frumos din
lacrimă”, „Freamăt e codru”, desene grafice la cartea poemul „Călin”, ci ne prezintă o lume originală
dezvăluită de pictor, o lume poetică atinsă de razele poeziei lui Eminescu (vezi: „Lucrări ale pictorilor
consacrate lui Eminescu”/autor P. Belov, ziarul „Chișinău de aseară, 15 ianuarie,1970 )
Ion Creangă: „Amintiri din copilărie", portretul lui Ion Creangă, bojdeuca lui Ion Creangă din Iași,
decoruri pentru filmul „Podurile" de Vasile Pascaru din anul 1979, precum și ilustrații la cărțile pentru
copii „Guguță, căpitan de corabie", „Soacra cu trei nurori" de I. Creangă, din anul 1955, „Povestea
fulgilor de nea" de Grigore Vieru, din anul 1956 etc.

20. “Poveşti” de Ion Luca Caragiale.
1956, ilustraţii, tuş pe hârtie

21. “Balade” de Spiridon Vangheli.
1965, ilustraţii, guaşă pe hârtie, 64 x 47 cm.
Muzeul Naţional de Istorie Naturală al Republicii Moldova

22. Poezii de Mihai Eminescu.
1965, ilustraţii, guaşă pe hârtie.
Muzeul Naţional de Artă al Republicii Moldova.

23. EXPOZIŢIE VIRTUALĂ DE ARTĂ
Ilustrații de copertă „Călin”, de Mihai Eminescu, 1977.
Hârtie, guaşă.
Colecţia Muzeului Naţional de Istorie al Republicii Moldova.

24. “Făt - Frumos, curcubeul” de Grigore Vieru.
1960, ilustraţii, guaşă/tuş pe hârtie, 23 x 17 cm. Colecţie particulară

25. Ilustrații la cartea „Băieţelul din coliba albastră”, de Spiridon Vangheli, 1962-1964.
Colecţia MNAM
www.bibartelor.com

26. EXPOZIŢIE VIRTUALĂ DE ARTĂ
Ilustrații la cartea „Băieţelul din coliba albastră”, de Spiridon Vangheli, 1962-1964.
Colecţia MNAM

27. EXPOZIŢIE VIRTUALĂ DE ARTĂ
Ilustrații la cartea „Băieţelul din coliba albastră”, de Spiridon Vangheli, 1962-1964.
Colecţia MNAM

28. EXPOZIŢIE VIRTUALĂ DE ARTĂ
Ilustrații la cartea „Băieţelul din coliba albastră”, de Spiridon Vangheli, 1962-1964.
Colecţia MNAM

29. Ilustrații la cartea „Guguţă căpitan de corabie”, de Spiridon Vangheli, 1977.
Hârtie, guaşă.
Colecţia Muzeului Naţional de Istorie al Republicii Moldova.
www.bibartelor.com

30. EXPOZIŢIE VIRTUALĂ DE ARTĂ
Ilustrații la cartea „Guguţă căpitan de corabie”, de Spiridon Vangheli, 1977.
Hârtie, guaşă.
Colecţia Muzeului Naţional de Istorie al Republicii Moldova.

31. ț șă „ ă
ă
ș ă
„ ă ț
ț ț ț ă ț ă
ă ș ăță ș
ță ă
ț ă ț ă ă ăț
„ ț ă ț ă ă
ă ă ț „
ă ș
ă ă

32. 1962-1963
Ilustrează “Abecedarul”
Abecedar. 1968, ilustraţii, guaşă pe hârtie.
Muzeul Naţional de Istorie al Republicii Moldova

33. Abecedar. 1968, ilustraţii,
guaşă pe hârtie.
Muzeul Naţional de Istorie
al Republicii Moldova

34. ț ă ă
ă ț ă
ș
ț ș
ă ă
ș
ț
ă ă
ș ț
șă ț
ă ț ș

35. Sursa
foto:
Jurnal.md
/
Nadejda
Roșcovanu
Momente din cadrul expoziţiei Igor Vieru - 100 de ani de la naștere; Expoziție la Muzeul de Artă, 2023

36. EXPOZIŢIEVIRTUALĂ DEARTĂ

37. EXPOZIŢIE VIRTUALĂDE ARTĂ
În cadrul expoziției, a fost prezentată și o medalie cu chipul lui Igor Vieru, lucrată de sculptorul Victor Macovei.
Medalia este acordată pictorilor cu ocazia anumitor evenimente de către Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova.

38. EXPOZIŢIE VIRTUALĂDE ARTĂ
ă
ț
ă ă
ț ă
„ ț „
„ ă „ ș „ ă
ș
ță „
„
Sursa foto: pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Disponibil: https://bnm.md/ro/content/iv

39. ș
Igor Vieru, 1923-1983 : [plic obliterat
cu Ștampila Prima Zi] / machetator :
E. Leșcu . – Chişinău : Poşta
Moldovei, 1994 . – 1 plic : il., 1
timbru aplicat, ȘPZ ; 11,6x16,2

40. Igor Vieru, 1923-1983 : nominal: 2,50 l. : [marcă
poștală] / [machetă : Elena Leșcu] . – Chişinău :
Poșta Moldovei, 1994 . – 1 marcă ; 41x26 mm
Igor Vieru
Mărci poştale, timbre -- Rep. Moldova
Pictură moldavă şi basarabeană
Chişinău -Cărți poștale, plicuri, timbre

42. Decoruri pentru filmul “Podurile” de Vasile Pascaru.
1979, guaşă pe hârtie.
Muzeul Naţional de Istorie al Republicii Moldova

44. Sursa foto: screenshot Youtube

46. ță ă
ș ă ă ș ş ă ş
ă
ţă
ă ş
ă ș ă
ă
ş ă ă
ș ă

47. ă ț
ș ă
ş ă ă ş ă ş
ă
ţ ş
ă ş
ă ă ş ă
ă
ș ă ă ț ș

48. ă ș ă
ă ş ă ș
ă
ţ ă
ă ş
ă ă ş ă
ș ă
ș ă ă ț ș

50. De-a lungul activității sale creatoare, stilul de autor al Maestrului în Artă (1963) Igor Vieru (1923–1988) a parcurs
unele schimbări. Observăm în primele ilustrații de carte, semnate de artist în perioada anilor 1950, cunoașterea
perfectă a principiilor stilului realist în abordările lirico-epice ale naturii. Prin mijloace artistice și materiale utilizate
aceste ilustrații pot fi comparate și cu cele semnate de Leonid Grigorașenco, Ghennadii Zîkov etc. Astfel sunt
ilustrațiile artistului pentru „Povestiri” de Ion Luca Caragiale (1956, hârtie, tuș) sau diverse forme stilistice de
ilustrare a poveștii „Soacra cu trei nurori” de Ion Creangă (1955–1956, hârtie, acuarelă, guașă, tuș; linogravură) etc.
În ilustrațiile la povestea „Soacra cu trei nurori” de Ion Creangă, create de Igor Vieru în tehnica linogravurii, sesizăm
căutările și studierea principiilor plastice de stilizare bazate pe renașterea valorilor artei populare naționale. Către
anii 1960, căutările plastice ale pictorului Igor Vieru vor căpăta și alte conotații stilistice și semantice. Principiile
monumentale de abordare a formelor și volumelor în colaborare cu elemente decorative se vor resimți și în grafica
de carte semnată de artist. Deși mai multe ilustrații ale sale erau de dimensiuni miniaturale, schemele
compoziționale, principiile formalstilistice liniare, tonale și coloristice adesea aveau o doză anumită de monumental.
Sesizăm asemenea trăsături în ilustrații la poezia eminesciană, la cartea „Limba noastră” de Alexe Mateevici (1960),
la povestea „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă (anii 1960 și reeditată în anii 1990), la cartea „Băiețelul din coliba
albastră” de Spiridon Vangheli (1962–1964), „Păcală și Tândală” (1966, hârtie, linogravură) sau la „Abecedar” (anii
1970), la „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă (1973–1974) etc. Fiecare din aceste exemple descoperă talentul și
măiestria, reflectând trăsăturile inedite ale mijloacelor artistice descoperite de plasticianul Igor Vieru.
Sursa: https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/182355, autor Victoria Rocaciuc

52. Ronald Vieru, fiul pictorului, artist plastic, monumentalist, regizor de filme. S-a născut la 10
august 1947, la Horodişte, Donduşeni. Studiază limbile engleză şi franceză la Facultatea de limbi
moderne a Universităţii de Stat din Moldova, apoi urmează studiile la Institutul Unional de Stat de
Cinematografie din Moskova, specialitatea „Regie de film şi TV”. În 1961 debutează în calitate de
caricaturist şi ilustrator de carte. Colaborează cu publicaţiile: Chipăruş, Tinerimea Moldovei, Femeea
Moldovei, Nistru, Moldova, Molodeji Moldavii, Cultura, Literatura şi Arta, Iunosti (Moskova), Krokodil
(Moskova), Peres (Kiev), Eulens-piegel (Berlin), şi cu editura Lumina (1961-2001). Debutează, în calitate
de regizor de film documentar, cu filmul Explozia, la studioul cinematografic Moldova-film (1969), cu
filmul de ficţiune de lung metraj Întâmplare la festival (1972), după care au urmat pelicolele montane
la studioul cinematografic Moldova-film.: filmul de ficţiune de scurt metraj Vica, eu şi foiletonul; filmele
documentare Crescuţi, porniţi şi aşteptaţi (1974), Usturici (1979); filmul de ficţiune Căruţa, la studioul
Mosfilm (Moskova, 1979) etc. În calitate de artist plastic monumentalist debutează în 1975, apoi ca
monumentalist în arta religioasă, executând iconostasul bisericii Sf. Împăraţi Constantin şi Elena
(1989). Au urmat apoi o serie de creaţii monumentale în for public: monumentul funerar Dumitru şi
Ana Vieru, cimitirul comunei Ernoleuca, Donduşeni (1985), Capela Igor Vieru, com. Cernoleuca şi
muzeul privat în Casa –atelier Igor Vieru (1989-2004); Covor în lemn se află la Muzeul Naţional de
Etnografie şi Istorie Naturală, Uşile; Alexei Mateevici (1990); iconostasul bisericii episcopale Dubăsari
(1991). Ornamentează Sala de recepţie la Fabrica de vin şi coniac din Călăraşi (1992). Execută
iconostasul bisericii Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, com. Trifăneşti, Floreşti; Iconostasul Bisericii
Bunăvestire (1994); chivotul pentru capela familială Nicolae Lupan (Paris, 1996). Are o concepţie
proprie asupra sculptatului în lemn, păstrând tradiţia populară de a lucra în lemn. Organizează pe
cont propriu expoziţia Igor Vieru – necunoscut, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei (2004). Este
participant la Concursul Internaţional de satiră şi umor Gabrovo (Bulgaria) (1968-1998); la Festivalul
Unional de Filme de scurt metraj al tineretului de creaţie (Moskova) (1980). Este membru al UAP din
Moldova (1989), membru al Uniunii Cineaştilor din Moldova (1997). Operele sale de artă se află şi în
colecţii private: Franţa, Italia, Republica Moldova. Televiziunea Naţională a produs un film despre viaţa,
activitatea şi creaţia lui Ronald Vieru (1997). Alte filme despre el: Ispita lemnului (film documentar
despre creaţia de monumentalist a lui R.Vieru) în regia lui Vladimir Plămădeală. Chişinău, Televiziunea
Naţională, 1977; Orologiu sentimental: Roland Vieru, sculptor în lemn (film documentar, Televiziunea
Naţională, 1997). Deţine Diplomă de gradul I al Festivalului Unional de filme de scurt metraj al
tineretului creator (Moskova, 1980). Diplomă de recunoştinţă, decernată de Mitropolia Chişinăului şi a
întregii Moldove (1992).
ș ă

53. Trei zile cu Igor Vieru : interviu text, fonogramă : nuvele, confesiuni /
Vladimir Beșleagă . – Chișinău : Epigraf, 2020 . – 55 : fot., il. 978-9975-60-
361-4
75.071.1(478)Vieru, I.=135.1 929 Vieru, Igor=135.1 821.135.1(478)-
32=135.1
„Prima dată când m-a fermacat creionul, trăsătura de creion, mișcarea
creionului pe hârtie era făcută de tată-meu”
Este motto-ul pictorului Igor Vieru, preluat de scriitorul Vladimir Beșleagă
pentru cartea sa „Trei zile cu Igor Vieru: Interviu text, fonogramă; nuvele,
confesiuni”, apărută la editura Epigraf, Chișinău, în anul 2020.
Aceste două nume mari din arta literaturii române basarabene, scriitorul
Vladimir Beșleagă și artistul plastic Igor Vieru, au avut trei zile în care s-au
întreținut în dialogul lor, care apoi s-a transformat în reflecții și idei, diriguite
din valul amintirilor reciproce.
De aici și ideea apariției acestei cărți, în care autorul descoperă destinul
artistului, marcat de marile și grelele încercări... „și la început, în tinerețe, și
mai târziu, la maturitate...”
O carte, care merită cunoscută și citită.

54. Igor Vieru : biobibliografie / alcăt. : Svetlana Miron .
– Chișinău : BNRM, 2003 . – 120 p. : il.
012:75.071.1(478) Vieru, I.=135.1 75.071.1(478)
Vieru, Igor(01)=135.1 929 Vieru, Igor(01)=135.1

55. ş ă ă
ă ă
ș ă
ţ
ă ş
ă ă ţ
ă

56. ş ă
ă ă ş ă
ş
ă

57. ș
ă ă ș
ţ
ş ă
ț ă ă
ă

58. strada Igor Vieru

59. Autoportret. 1968, ulei pe pânză, 70 x 50 cm.
Muzeul Naţional de Istorie al Republicii Moldova
www.bibartelor.com
EXPOZIŢIE VIRTUALĂDE ARTĂ

60. •

63. о