Maria Bieșu

1. Destin de Om și Stea:
Maria Bieșu
Biblioteca Publică Orășenească ”Ion Creangă”, or. Florești

2. 2015-ANUL
MARIEI BIEȘU
80 ani de la naștere
(1935-2012)

3. Maria Bieșu a
îndeplinit o dublă
vocație: de artistă
lirică de faimă
internațională și de
apărătoare neobosită
a valorilor naționale.
(Viorica Cortez)

4. Născută la 5 mai 1934
(din alte surse –
3 august 1935), în satul
Volintiri din raionul
Ştefan Vodă,
Republica Moldova
în familia lui Luca şi
Tatiana Bieșu.
Talentul de a cînta şi
marea iubire pentru a
cînta ea a moştenit de
la mama, cea mai
bună cîntăreaţă din
sat.

5.  În 1955 a fost acceptată fără
examen în Conservatorul de
Stat din Chișinău în clasa
profesoarei S. Zarifian, la
care a studiat timp de patru
ani. În timpul studenției
Bieșu a devenit populară în
ţară, fiind solistă în
Orchestra de Muzică
populară din Moldova
"Flueraș". În 1961 a absolvit
Conservatorul clasei
profesorului P.A. Botezat. şi
imediat după examenele de
stat a fost invitată în teatrul
de operă și balet de stat din
Moldova.

6.  Debutul de succes pe scena de operă, Bieșu l-
a avut în primăvara anului 1962, cînd a cîntat
partida lui Tosca din opera cu aceeași denumire
a lui G. Puccini. În 1965-1967 tînăra cîntăreaţă
a operei din Moldova s-a instruit la Teatrul din
Milano "La Scala", unde sub egida pedagogului
cu ​​renume Piazza E. a pregătit în limba italiană
Tosca, Aida, Cio-Cio-San şi Leonora din
operele lui Puccini şi D. Verdi. În această
perioadă ea participă cu succes în competițiile
internaționale: a cîştigat primul concurs de
vocaliști la al 3-lea Concurs Internaţional numit
P. Ceaikovski (1966, al treilea premiu) , a
cîştigat strălucitor la Concursul Internaţional în
memoria lui Miura Tamaki, Japonia, unde a
câştigat titlul de laureat, premiul I, "Cupa de
aur" şi titlul de "Cea mai bună Cio-Cio-San din
lume". Laureată a Premiului Fondului“Irina
Arhipova” și Medalia de Aur.

7. După aceasta Bieșu a
început o viață intensă de
cîntăreţață de operă la nivel
mondial: noi roluri, premiere,
spectacole pe toate
continentele, înregistrări,
filmări în filme. Ea a cîntat la
Teatrul Bolșoi, pe scenele de
operă din teatrele din top ale
fostei URSS, în "Metropolitan
Opera" din New York, în
teatrele din Cehoslovacia,
Germania, Bulgaria,
Iugoslavia, România, Ungaria,
Polonia, Finlanda şi Austria. A
făcut un tur de concerte în
oraşele din Japonia, Australia,
Cuba si Israel. Ea a susținut
concerte solo în Rio de
Janeiro, a cîntat în
sala"Olympia" de la Paris.

8.  Cîntăreaţa de operă Bieșu parcă a fost creată pentru
interpretarea operelor romantice italiane a secolului al XIX-
lea, şi aceste lucrări sunt dominante în repertoriul ei. Cu toate
acestea, ea nu se limitează la eroinele lui D.Verdi şi
D.Puccini, şi includea cîteva eroine de-ale ei favorite din
operele lui Ceaikovski (Tatiana, Lisa, Iolanda, Kuma). Pentru
a interpreta aceste partide, cîntăreața a găsit întotdeauna
mijloace foarte precise şi de expresie vie.
 Bieșu poate fi numită muza de operă a compozitorilor
moldoveni: toate rolurile sopranei începînd cu 1960 sunt
scrise bazîndu-se pe participarea sa ("Balada eroică" A.
Styrchi, "Serghei Lazo" D. Gershfelda, "Alexandru
Lăpușneanu" G. Mustea).
 În total, în repertoriu de creaţie a cîntăreței au fost
aproape treizeci de partituri a operei mondiale și lucrări ale
compozitorilor contemporani, interpretate de către ea pe cele
mai bune scene ale teatrelor de operă din lume. Printre
acestea: Floria Tosca ("Tosca" G. Puccini, 1962), Tatiana
("Evgheni Oneghin" de Ceaikovski, 1963), Cio-Cio-San
("Madame Butterfly", G. Puccini, 1963), Lisa ( "Dama de
pică" de Ceaikovski, 1965), Aida ("Aida" de Giuseppe Verdi,
1966), Desdemona ("Othello" de Giuseppe Verdi, 1967),
Leonora ("Il Trovatore" de G. Verdi, 1969), Domnica
("Balada eroică" A. Stîrcea, 1970), Nedda ("Paiaţe" de R.
Leoncavallo, 1971), Zemfira ("Aleko" Rachmaninov, 1973),
Glira ("Glira" Ș.Neaga, 1974), Nastasia ("Vrăjitoarea" de
Ceaikovski, 1974), Norma ("Norma" de V. Bellini, 1975),
Mimi ("La Boheme" de G. Puccini, 1977), Turandot
("Turandot" G. Puccini, 1979), Iolanta ("Iolanta" de
Ceaikovski, 1979), Olga ("Serghei Lazo" D. Gershfeld,
1980), Santuzza ("Cavaleria Rustic" de Mascagni, 1980),
Natalia ("Storm" T.N. Khrennikov, 1980), Leonora ("Forţa
Destinului" de G. Verdi, 1981), Serafina ("Viva Maestro" de
G. Donizetti, 1981), Dido ("Dido şi Aeneas" H. Purcell,
1984), Rita ("Aici zorile sunt liniştite" K.V. Molchanov,
1985), Elizabeth (" Don Carlos "de G. Verdi, 1985), Ruxanda
(" Alexandru Lăpușneanu " G.Mustea, 1987), Amelia
(" Balul mascat "de G. Verdi, 1989), Abigail ("Nabucco" de
G. Verdi, 1995).
A fost vast şi repertoriul de muzică de cameră al M.Bieșu,
există peste 20 de concerte incluzînd lucrări de operă clasică
mondială, muzică clasică veche, sacră şi contemporană.

9. Cîntăreaţa nu numai a interpretat
partitura în scenă, dar şi a participat la şapte
filme, precum şi a înregistrat pe discuri
numeroase arii, cîntece şi romanţe. De
personalitatea ei sunt legate multe lucruri şi
evenimente importante din viaţa culturală a
Moldovei. Ea a fost aleasă în unanimitate în
calitate de preşedinte al Uniunii
Muzicienilor din ţară şi se preocupa
constant de starea de prosperitate a muzicii
naţionale, a avut grijă de nevoile
muzicienilor din Republica Moldova. O
atenţie deosebită ea le-a acordat tinerilor şi
copiilor muzicieni.
Festivalul tinerilor interpreți ce poartă
numele lui A.Stîrcea, festivaluri folclorice,
sărbători de creativitate a copiilor muzicieni
- în toate acestea Bieșu s-a implicat și a
avut grijă personal. Dar principalul ”copil”
al său din ultimii ani - cunoscut acum în
multe ţări, festivalul de operă şi balet
"Invită Maria Bieşu". În fiecare an, cei mai
buni cîntăreți, dansatori de balet, dirijori din
multe teatre, vin toamna în capitala
Republicii Moldova Chișinău, pentru a
evolua în spectacolele Operei Naţionale.

10. În anul 1970 i-a fost acordat titlul de
Artistă a Poporului din URSS, în 1990 - Erou al
Muncii Socialiste, Premiul Lenin, Premiul de
Stat al RSS Moldova şi URSS.
Ea a fost decorată cu Ordinul Lenin (1984),
„Drapelul Roşu de Muncă” (1976), „Semnul de
Onoare” (1960), Ordinul Republicii Moldova
(1992).

11. La 16 mai 2012,
primadona Operei
Naționale Maria
Bieșu s-a stins din
viață, la vârsta de 76
de ani, în urma unei
boli incurabile.

12. La 18 mai 2012,
Guvernul Republicii
Moldova a decis
acordarea Teatrului
de Operă și Balet
numele Mariei
Bieșu.

13. Publicațiile din colecția Bibliotecii Publice
”Ion Creangă”, or. Florești.
1. Bieşu, Maria. Viaţa mea e un turneu... / Maria Bieşu. –
Ch. : Cartea Moldovei. – 2009. – 208 p. : fot.
**********
1. Bieșu, M. O armată care apară sufletul // Univers
muzical.- 2007.P.2
Referințe critice:
1. Bieșu, Maria // Chișinău: Encicl.- Ch.: Museum, 1997.-
P. 77.
2. Bieşu, Maria // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2
vol. – Ch.,1985.– Vol. 1. – P. 94-96.-cu char. chir.
3. Maria Bieşu : Scena, Opera – Dragostea mea / A.
Dănilă, C. Partole, E.Vdovin; fot. : Mihai Potârniche
[et. al.]. – Ch.: Cartea Moldovei, 2005 (Combintul
Pologr.). – 237 p. : fot.; fot. color. – Text paral. : lb.
rom., engl., fr., rusă.
4 . Биешу Мария // Гордость советской музыки:
Музыканты-Герои Социалистического Труда и
лауреаты Ленинской премии / Ред.-сост: М.
Яковлев.- М.: Сов. композитор, 1987.- 544 с..- ил.- С.
47-55.
5 . Вдовина, Е. Мария Биешу : [Страницы биографии] /
Е. Вдовина. – К. : Литература артистикэ, 1977. – 123
с.: фот.
6 . Кириллова, Ю. Мария Биешу.- М.: Музыка, 1985.-
32 с.: фот.
7 . Мария Биешу / Сост. и текст: Е. Вдовина.- К.:
Тимпул, 1986.- 227 с.: fot.; fot. color. – Text paral. : lb.
rom., engl., fr., rusă.
**********
1. Codreanca, Lidia. Stelele strălucesc doar pe cer: [despre
Maria Bieșu] / Lidia Codreanca // Lit. și arta.- 2010.- 14
oct.- P.8
2. La Casa Radio este lansată colecția de CD-uri”Un zâmbet
luminos pe chipul Neamului-Maria Bieșu.In memoriam”
// Săptămâna.- 2013.- 14 oct.-P. 8
3. Maria Bieșu-vocație și destin: [despre lansarea monogr.
”Maria Bieșu-vocație și destin artistic] //Ziarul de
gardă.- 2010.- 16 sept.- P. 22.
4. Popa. N. Colinele sonore ale Mariei Bieșu // Moldova.-
2010.- Nr. 7-8.- P. 6-8.
5. Tamazlâcaru, E. Maria Bieșu, dăruind din Harul dat de
Dumnezeu.. / E. Tamazlâcaru // Lit. și arta.- 2011.- 4
aug.- P. 6.