Activitatea știițifică a Dnei Elfrida Coroliov, doctor în studiul artelor, critic de teatru

1. ELFRIDA COROLIOV
O CRONICĂ A FENOMENULUI TEATRAL

2. ELFRIDA COROLIOV
Șase decenii de activitate științifică
Pe parcursul a șase decenii de activitate științifică Dna
Elfrida Coroliov, doctor în studiul artelor, conferențiar-
cercetător a publicat 14 monografii, zeci de articole în
enciclopedii și ediții enciclopedice, 19 ediții de popularizare a
artei, peste o sută de articole în culegeri de articole, tot atâtea
articole în diverse reviste științifice din țară și de peste hotare
(Amsterdam, Atena, Beijing, New-York, Moscova, Minsk,
Sankt Petersburg etc.), cca 200 de articole de popularizare a
științei în presa periodică, precum și peste o sută de participări
la congrese, conferințe, simpozioane naționale și
internaționale, în țară și peste hotare (Moscova, Sankt
Peresburg, Minsk, Baku ș.a.).

3. Хореографическое искусство Молдавии/
Эльфрида Королева. –
Кишинев : Картя Молдовеняскэ, 1970. – 186 с
• Monografia Arta coregrafică a Moldovei urmărește
istoria dezvoltării dansului popular începând din cele
mai vechi timpuri.
• Un capitol impunător este dedicat baletului
moldovenesc, istoriei formării și dezvoltării lui,
analizei spectacolelor de balet, montate în baza
creațiilor clasice și a celor contemporane.
• Pe baza materialelor de arhivă autoarea descoperă
subiecte și teme naționale, utilizate în spectacolele de
balet montate pe scena teatrelor din Sanct Petersburg
și Moscova în secolul al XIX-lea.

4. Хореографическое искусство
Молдавии/Эльфрида Королева
• Autoarea propune în Arta coregrafică a
Moldovei o posibilă clasificare a dansurilor
populare moldovenești, luând ca bază
cercetările de teren realizate în perioada anilor
1946-1967, care aveau ca scop analiza
particularităților de interpretare a dansurilor
de către colectivele de amatori de pe teritoriul
republicii.
• În monografie, de asemenea, este reflectată
apariția artei profesioniste în Moldova, cu
referire la istoria ansamblului de dansuri
populare „Joc”.

5. Спектакль, балетмейстер.
Танцовщик/Эльфрида Королева. –
Кишинев : «Литература артистикэ», 1977. – 164 с.
• În monografia Spectacol, coregraf, dansator se urmărește
calea de creație a teatrului de balet, se analizează montările
clasice, naționale și contemporane care au determinat
identitatea baletului moldovenesc.
• Cel mai semnificativ compartiment este considerat
Spectacolele create pe scena moldovenească, în care se
analizează montările naționale, inclusiv spectacolele de balet
pe muzica compozitorilor moldoveni: Zorile de Vasile
Zagorschi (coreografie V. Varkovițki, 1960), Spada frântă de
Eduard Lazarev (coreografi S. Drecin, N. Danilova, 1960),
Antoniu și Cleopatra de E. Lazarev (coregrafie M. Lazareva,
1965), Arabescuri de E. Lazarev (coreografie M. Lazareva,
1970), Rada de David Gerșfeld (coregrafie S. Drecin, 1974) ș.
a.

6. Ранние формы танца /Эльфрида Королева. –
Кишинев: «Штиинца», 1977. – 215 с.
• Monografia Formele timpurii de dans este consacrată celor
mai vechi forme ale artei coregrafice. Autoarea în baza
materialelor arheologice, etnografice și studiul artelor nu
doar analizează funcțiile dansului în viața triburilor
primitive, structura și semantica lui lexicală, motivele lor
ornamentale, ci și încearcă să re-constituie unele trăsături
specifice, particularități, dezvăluind tendințele de evoluție.
• Lucrarea pentru prima dată pune în discuție o serie de
probleme ce țin de formele timpurii ale dansului.
Ipotezele și concluziile expuse de autoare sunt bine
argumentate, rămânând a fi preluate și continuate în
cercetările ulterioare.

7. Творчество артиста балета. Опыт системного анализа
на примере молдавской балетной труппы / Эльфрида
Королева. – Кишинев : «Штиинца», 1983. – 233 с.
• Monografia Arta artistului de balet explorează din
perspectiva psihologiei creației activitatea artistului
de balet, dezvăluind diversele aspecte ale procesului
de formare și devenire a personalității balerinului,
începând de la cea mai fragedă vârstă în mediul
școlar și terminând cu evoluția sa pe scena teatrală.
Chipurile artistice create de artiști prin intermediul
dansului clasic sunt analizate în contextul
spectacolului de balet, în particular, precum și al
vieții teatrale, în general.

8. Молдавский народный танец /
Эльфрида Королева, В. Курбет, М. Мардарь. –
Москва : «Искусство», 1984. – 207 с.
• În această monografie Elfrida Coroliov semnează capitolul Din
istoria dansului popular moldovenesc, în care analizează elementele
caracteristicile dansurilor primitive, depistând originile coregrafiei
antice, păstrate în dansurile populare moldovenești. Autoarea
clasifică dansurile populare moldovenești în dansuri ritualice și
tradiționale. În prezent multe dintre dansurile ritualice au fost date
uitării, iar cele care au supraviețuit sunt interpretate ca tradiționale
sau scenice. La aceste dansuri se referă „Călușarii”, „Capra”,
„Căluțul”, dansurile de nuntă: „Ostropățul”, „Zestrea”, „Hora mare”
sau „Joc mare”, „Sârba nunții”. O atenție deosebită autoare acordă
dansului „Călușarii, dans căruia în secolului al XVIII-lea și începutul
secolului XIX-lea i s-a acordat o semnificație magică specială.

9. Unde joacă moldovenii =Твои танцы Молдова
Эльфрида Королева. –
Кишинев : Тимпул, 1989. – 159 с.
• Unde joacă moldovenii – o ediție bilingvă, care ne transferă
în lumea dansurilor populare moldovenești.
• „Pe parcursul secolelor în arta populară s-a cristalizat viața poporului
sub toate aspectele ei. În dansurile moldovenești ei astăzi reînvie
spontaneitatea străvechilor hore, plasticitatea splendidă a artei coregrafice
de odinioară. (...)
• La joc, acest original bal rustic, muzica și dansul se contopeau, formând
un spectacol integral. În diversitatea dansurilor se manifesta o adevărată
bogăție plastică și ritmică. Dansurile ba liniștite și parcă îngăduitoare,
ba vertiginoase și înflăcărate, au concentrat în sine istoria poporului
moldovenesc, căruia i-a fost dat să îndure multe nenorociri, dar
întotdeauna și-a păstrat nealterată dragostea de viață”.

10. Молдавский балетный театр /
Эльфрида Королева. –
Кишинев : «Штиинца», 1990. – 303 с.
• Monografia Teatrul de balet moldovenesc ne
dezvăluie istoria formării și dezvoltării artei
dansului clasic în Republica Moldova de la
originile sale până la sfârșitul anilor 90 ai
secolului XX. În centrul cercetărilor se află
spectacolele de balet, care adună sub egida
coregrafiei – muzica, arta plastică și cea teatrală.
Evoluția teatrului de balet este analizată pe
fondalul fenomenului culturologic al timpului.

11. Танец и художественная культура.
От возникновения человечества до первых великих
цивилизаций / Эльфрида Королева. –
Минск : «Армита-Маркетинг, Менеджмент», 1997. – 188 с.
• Monografia Dansul și cultura artistică prezintă o incursiune în
istoria și civilizațiile umane, prin prisma amprentelor sale lăsate pe
pereții peșterilor, a vaselor de lut, în podoabe și obiecte de uz
casnic etc., care ne vorbesc despre formele arhaice ale culturii și
artei.
• În procesul de studiere a dansurilor, se acordă o atenție deosebită
teoriilor lui Vladimir Vernadski, învățat și filosof rus, despre
unitatea civilizației așa-numitei „umanități culturale”, care
reprezintă o „formă nouă de organizare a forței geologice, create
în biosferă” și care formează noosfera. Aceasta i-a permis autoarei
să urmărească geneza și evoluția dansului în contextul culturii
artistice. Monografia dezvălui cele mai semnificative teorii care
explică esența și semnificațiile dansului.

12. Петр Леонарди. Жизнь и судьба /
Эльфрида Королева. –
Кишинев : «Inessa», 2002. – 128 с.
• Monografia Piotr Leonardi. Viața și destinul prezintă o captivantă
incursiune în viața unui dintre cei mai talentați soliști de balet autohtoni.
Un artist înnăscut, o personalitate complexă, multilaterală, dar totodată
neînțeles. În anii de activitate (1958-1966) în trupa de balet a Teatrului
moldovenesc din Chișinău a reușit să creeze irepetabile chipuri, precum
Siegfried (Lacul lebedelor de P. Ceaikovski), Paolo (Francesca da Rimini după
poemul omonim de P. Ceaikovski), Cezar (Antoniu și Cleopatra de E.
Lazarev), Abert (Giselle de A. Adam), Frantz (Dunărea albastră pe muzica lui
J. Strauss), Dezire (Frumoasa în pădurea adormită de P. Ceaikovski) ș.a.
• Dar soarta crudă mereu îl pune la încercări, în fața cărora sufletul sensibil
de artist nu rezistă... În memoria celor care l-au cunoscut pe Piotr
Leonardi, el a rămas asemeni unui prinț din poveste, care nu trăiește, ci se
află într-o lume a sa aparte, a visurilor fantastice, a Artei.

13. Театр и время / Эльфрида Королева. –
Кишинев : «Inessa», 2006. – 269 с.
• Monografia Teatrul și timpul reflectă problemele plasticii în
spectacolele teatrale. După o analiză a dezvoltării esteticii
teatrale, începând din epoca preistorică și cea antică ajungând
la epoca Iluminismului și cea contemporană, autoarea se
oprește în mod aparte la conceptele teoretico-practice ale
marilor regizori ruși: Constantin Stanislavski, Evgheni
Vahtangov, Vsevolod Meierhold și Alexandr Tairov, precum și
la contribuția lor în arta teatrală contemporană.
• În partea a doua a monografiei, se urmărește evoluția
limbajului teatral în spectacolele a doi regizori din Republica
Moldova: Victor Gherlac și Petru Vutcarău, care s-au format la
aceeași școala teatrală rusă. Trăind și activând în diverse
perioade istorice ei au montat spectacolele fiecare în stilul său,
aducându-și contribuția la evoluția artei teatrale autohtone.

14. Teatrul Național de operă și balet - 50 ani /
Elfrida Coroliov, Aurelian Dănilă. –
Chișinău : Prut Internațional, 2007. – 311 p.
• Lucrarea este dedicată celor 50 de ani de activitate a Teatrului
de Operă și Balet. Elfrida Coroliov semnează compartimentul
Baletul, care dezvălui arta baletului începând din secolul al
XVIII-lea când locuitorii Basarabiei au început să se
familiarizeze cu dansul clasic pe stadioanele generalului G.
Potiomkin din Iași, Dubăsari și Bender. În 1947 pe scena
teatrului moldovenesc se joacă primul balet Dumnișoara-
țărancă de B. Asafiev și Mirandolina de S. Vasilenko.
• O atenție deosebită se acordă trupei de balet moldovenesc,
formată în 1957 de către A. Proșenko, și primele spectacolele
montate pe scena teatrului Fântâna din Bahcisarai de B.
Asafiev, Fata rău păzită de P. Hertel, Straussiana pe muzica
lui J. Straruss. Se analizează evoluția baletului național pe
parcursul celor cinci decenii, cu accentul pe spectacolele
naționale precum Andrieș de Zlata Tcaci, Luceafărul de Eugen
Doga ș.a.

15. Театр. Классика. Стиль/Эльфрида Королева. –
Chișinău: «Reclama», 2011 – 228 (32) р
• Monografia Teatrul. Clasica. Stilul urmărește procesul
și caracteristicile principale ale dezvoltării artei
teatrale din Republica Moldova în ultima decadă a
secolului XX. Autoarea, bazându-se pe studiile de
estetică, teoria teatrului și cele din domeniul
culturologiei, analizează spectacolele teatrale în
contextul timpului. În atenția cercetătoarei se află atât
particularitățile stilistice ale spectacolelor de balet, cât
și ale celor dramatice, montate în baza literaturii
clasice în teatrele moldovenești în anii ʼ90 ai secolului
trecut.

16. Baletul Moldovenesc. Actori, roluri, spectacole/
Elfrida Coroliov, Nicolae Aga. –
Chișinău: Biblioteca Științifică Centrală, 2015 –303 p., il.
• Baletul moldovenesc înglobează universul dansului clasic autohton
prin prisma creatorilor săi – regizori, coregrafi, dirijori, scenografi,
artiști de balet, compozitori. Prima parte a enciclopediei conține
Biografii de creație: fiecare din cele peste 400 de personalități sunt
prezentate printr-o mini-biografie de creație, cu trecerea în revistă a
activității, roluri și spectacole, precum și referințe bibliografice. Tot la
acest capitol sunt înregistrate peste 20 de noțiuni specifice domeniului
și spectacole naționale, care reprezintă arta baletului național.
• Al doilea compartiment al acestei ediții de lux Interpreți din Basarabia în
spectacole de balet, conține un bogat material ilustrativ: portretele
creatorilor, imagini (atât alb/negru, cât și color) din spectacole,
machetate cu mult gust, fac lucrarea destul de atractivă. Ultimele file
conțin lista tuturor premierelor spectacolelor de balet montate pe
parcursul anilor.

17. Baletul Moldovenesc.
Actori, roluri, spectacole.
Cercetătorii Elfrida Coroliov (Koroliova)
și Nicolae Aga, autorii primei
enciclopedii consacrate baletului
moldovenesc.
Foto: Ion Xenofontov,
27 noiembrie 2015

18. Elfrida Coroliov. Regizor. Actor. Spectacol.
Anii 1930-2010/Elfrida Coroliov. -
Chișinău : UNITEM, 2016. – 272 р.

19. Elfrida Coroliov
la întâlnire cu cititorii Bibliotecii de Arte
„La 27 aprilie 2017 a avut loc o întâlnire a
elevilor de la Liceul Teortic „Kiril și
Metodii” cu Efrida Koroliova, doctor în
studiul artelor, critic de teatru, pedagog, în
trecut – balerină. Este una din cele mai
indicate personalități în studiul artei
dansului de la noi, fiind autor de ample
monografii și zeci de studii de cercetare în
domeniul dat. Se pronunță și împărtășește
stilul clasic în arta coregrafică, pledează
pentru păstrarea tradițiilor, convinsă find că
doar așa se pot crea valori autentice”.
https://biblioart.wordpress.com/2017/05/01/
o-intalnire-cu-elfrida-koroliova/

20. Jubileul Elfridei Coroliov
()
Meritele Elfridei Coroliov au fost înalt apreciate de
stat, ea fiind deţinătoarea titlurilor de Om emerit
(1995), a Diplomei de onoare a Prezidiului AŞM
(2001), a Medaliei Meritul Civic (2005), a Diplomei
şi premiului Moştenire Culturală pentru cartea
Teatrul Naţional de Operă şi Balet, a Diplomei de
merit AŞM (2010) pentru activitatea ştiinţifică
prodigioasă, a Premiului „Gheorghe Cincilei”
pentru un şir de articole despre Teatrul Naţional
„Satiricus I. L. Caragiale” (2012), a Premiului
criticii „Leonid Cemortan” (2014), a medaliei
„Dimitrie Cantemir” (2015), Diploma de Onoare
(2019) ș.a.
(vezi: Nadejda Axionova, Arta 2015, p. 242-243)

21. Elfrida Coroliov (12 mai 1935), doctor în studiul artelor,
cercetător-conferențiar, critic în artă, pedagog,
în prezent cercetător științific coordonator la Institutul
Patrimoniului Cultural continuă să cerceteze fenomenul
teatrului național. În pragul unei frumoase aniversări îi
dorim multă sănătate și inspirație. La mulți ani!
Ideea și realizarea colajului bibliografic Violeta Tipa