Vernisajul expoziției „Anton Mater și universul său imagistic”. Expoziție de lucrări artistice ale autorului

1. ANTON MATER
ȘI UNIVERSUL SĂU
IMAGISTIC
Din arhiva pictorului...

2. ANTON MATER
(15 IULIE 1910 - 15 MAI 1984)
• Pe parcursul a cinci decenii de activitate Anton
Mater a reușit să pună bazale scenografiei în
teatru (14 spectacole), bazele scenografiei în
filmul moldovenesc (20 filme de ficțiune), a
creat o serie de peisaje și portrete în cele mai
diverse tehnici. Numele artistului a rămas în
istoria artelor naţionale și drept fondatorul
animaţiei moldoveneşti, regizor al primelor
filme cu păpuși.

3. ANTON MATER:AUTOBIOGRAFIE
(FRAGMENT)
• Autobiografie
• M-am născut în 1910 la 15 iulie în orașul Hasov-Iurta, republica Autonomă Daghestan. Tată, muncitor s-a
transferat din Hasov-Iurta în Donbas, când încă nu împlinisem un an. Mama a decedat în 1916. Tatăl a trăit și
lucrat în Donbas până în anul 1949, când a decedat. Am terminat șapte clase în 1926. Până în 1929 am lucrat
împreuna cu tata, iar toamna am intrat la școala de arte și meserii din Rostov pe Don. În 1932 am absolvit
Școala de arte și meserii și am primit de la Sfatul pedagogic îndreptare în Leningrad la continuarea studiilor.
În anii 1932-33 am făcut studiile în cadrul Institutului, dar după reorganizarea lui în Academia de arte, în
frunte cu pictorul N. Brodski, pe mine împreună cu alți 70 de studenți, ne-au transferat în clase de pregătire
pe lângă Academie. În perioada anilor 1935-1941 am făcut studiile nemijlocit în cadrul Academiei de arte. Din
anul patru am început să primesc Stipendie în numele lui Stalin. Am finisat studiile cu note foarte bine. La
începutul războiului m-am înscris în calitate de voluntar.
• După terminarea războiului în anii 1946-47 am lucrat în Teatrul pentru tineret din or. Sverdlovsk. În 1947 am
fost chemat la Leningrad, dar în locul studiilor la aspirantură am rugat să mă trimită la lucru într-un oraș
regional. Am primit îndreptare la Chișinău. Aici din 1947 până în 1951 am activat în Teatrul muzical-dramatic.
După plecarea din Teatru m-am angajat în atelierele Uniunii artiștilor plastici din Moldova. Din 1953 până în
1955 am lucrat la filmul Melodii moldovenești, apoi din nou am revenit în fondul Uniunii, dar din 1957 m-am
încadrat în calitate de pictor-scenograf la studioul Moldova-film.

4. STUDII: ACADEMIA DE ARTE DIN LENINGRAD
DIPLOMA CU MENȚIUNE COLEGII DE FACULTATE

5. FILMUL - MELODII MOLDOVENEȘTI (1955)
REGIE A. ZOLOTNIȚKI
• În 1953 începe turnarea primului film-concert Melodii
moldoveneşti, în care Anton Mater se include alături de Maria
Suratova şi N. Markin, deprinzând specificul scenografiei de film.
E perioada când se tatona terenul pentru consolidarea scenografiei
filmului naţional. Sarcina ce se afla în faţa acestor artişti ai
imaginii era, în primul rând, de a alege locuri pitoreşti pentru
realizarea filmărilor. Concomitent cu un program de dansuri
populare, filmul scoate în evidenţă şi peisajele inconfundabile ale
plaiului mioritic.

6. FILMUL MELODII MOLDOVENEȘTI (1955)
• „Melodii moldovenești a fost primul meu film,
până atunci eu am lucrat în teatru. Trebuie de
menționat că lucru în teatru asupra decorurilor
la spectacole m-au ajutat foarte mult și în
crearea decorurilor cinematografice. Mulțumiri
aparte îi aduc pictoriței Maria Suceatova, care
din primele zile la studio, m-a familiarizat cu
„sfânta sfintelor” producției cinematografice.
Lucram noi alături, dar cu decorurile, în special,
mă ocupam eu, pentru care îi sunt deosebit de
recunoscător.”
• (din arhiva pictorului)

7. FILMUL MELODII MOLDOVENEȘTI (1955)
• „Așadar, s-a născut cinematografia moldovenească!
(..) La urma urmelor, toate celea, ce se arată pe
ecran, ni-s demult cunoscute – și actorii, și muzica,
și colectivele artistice. Însă autorii filmului Melodii
moldovenești au știut să ni le înfățișeze în așa fel, să
găsească acel punct de vedere, acel racursiu artistic,
care ne face să înțelegem și să simțim și mai adânc,
și mai bine toată frumusețea pământului natal,
toată bogăția tezaurului creației populare – izvorul
veșnic viu al artei”.
• Ziarul Tinerimea Moldovei
• (14 septembrie 1955)

8. FILMUL MELODII MOLDOVENEȘTI (1955)
• Grupul de creație al filmului Melodii
moldovenești:
• autorul scenariului - Iacob Zisking și
Alexei Zolotnițki regizor- Alexei Zolotnițki
operatori - Radomir Vasilevski și Petru
Todorovski
• pictori Maria Suceatova, Anton Mater și N.
Markin, compozitori S. Aranov și Vasile
Zagorschi

9. BALADĂ HAIDUCEASCĂ (1958)
REGIE: MIHAIL KALIC, OLGA ULIȚKI, BORIS RÎȚAREV
• Pentru Baladăhaiducească Anton Mater creează o
veritabilă scenografie. Cu această peliculă începe o
nouă perioadă în activitatea pictorului. Atmosfera
filmului de aventuri de „glugă şi hanger” se contura
la intersecţia realităţii (o filă din istoria poporului
moldav) cu mitul (legenda despre haiducul Tudor
Tobultoc). Nu mai puţină semnificație în
peliculă comportă imaginea, alături de valorile
trecutului, exprimate prin folclorul autohton.
Imaginile vechilor codri, atmosfera patriarhală cu
toate elementele sale specifice traiului cotidian
conferă veridicitate filmului.

10. LA MARGINEA ORAȘULUI (1960)
REGIE VADIM LÎSENCO
• Anton Mater în notițele sale despre crearea peliculei
menționa: „Acest film, aproape în întregime a fost
turnat la marginea Chișinăului, în raionul Râșcani,
unde deja începuse construcția blocurilor de locuit.
Alături cu un astfel de bloc, am găsit o casă pregătită
pentru a fi demolată. Pe teritoriul de lângă casă au
fost montate decorurile: un sarai pentru vacă, un
cuptoraș de vară, o fântână...”

11. LA MARGINEA ORAȘULUI (1960)
SCHIȚE

12. LA MARGINEA ORAȘULUI (1960)

13. LA MARGINEA ORAȘULUI (1960)

14. LA MARGINEA ORAȘULUI (1960)

15. CĂLĂTORIE ÎN APRILIE (1963)
REGIE VADIM DERBENIOV
• „Filmul s-a turnat pe Nistru în satul Trifăuți, mai jos
de orașul Soroca, în Egorovca, în sus pe cursul de la
Soroca, în satul Lozova, în Moscova. Cele câteva
pavilioane s-au filmat în cinematograful „1 mai”.
• Acesta a fost al treilea film, care mi-a adăugat un pic
de experiență și mai mult curaj. Dar la acest film era
nevoie și de risc și curaj, și experiență, și de simțul al
șaselea al orientării...”.

16. CĂLĂTORIE ÎN APRILIE (1963)
• „... cel mai mare decor după teritoriu era
terenul de dans și am comandat filmări
la Moscova, unde a fost arendat manejul
clubului Armatei Sovietice. Acest decor
nu era complicat, dar erau multe
dificultăți în structurarea spațiului...”.

17. CĂLĂTORIE ÎN APRILIE (1963)

18. CĂLĂTORIE ÎN APRILIE (1963)

19. CĂLĂTORIE ÎN APRILIE (1963)
• Multe probleme am avut cu livezile în
floare. Evident că am înregistrat și câteva
planuri ale copacilor în floare, dar acelea
nu erau planuri de ficțiune. Actorii erau
filmați pe imaginea livezilor în floare
pregătite de noi, înaintea filmărilor. O lună
jumătate a fost necesar ca secția noastră să
pregătească flori. Se executau direct și pe
platoul de filmare (...).”

20. ULTIMA LUNĂ ÎN RAI (1964)
REGIE ALEXANDR GORDON

21. ULTIMA LUNĂ ÎN RAI (1964)

22. ULTIMA LUNĂ ÎN RAI (1964)

23. ULTIMA LUNĂ ÎN RAI (1964)

24. GUSTUL PÂINII (1966)
REGIE VALERIU GAGIU
• „În acest film au fost două decoruri mari, complexe.
Una la natură – casa popii, un sarai, mormântul
frățesc și moara, care apoi arde. Acesta era inclus pe
teritoriul satului Gura-Camenca, rnul Florești,
alături de biserica sătească. (...) Eu voiam să găsesc
acea arhitectură, care să se includă în stilul bisericii
existente. Și o astfel de casă am construit și s-a
inclus în designul pieții și se privea de parcă a fost
ridicată odată cu biserica. Dar, aceasta a fost posibil
după multe pregătiri și muncă (...).”
• (Din arhiva pictorului)

25. GUSTUL PÂINII (1966)

26. GUSTUL PÂINII (1966)

27. GUSTUL PÂINII (1966)

28. GUSTUL PÂINII (1966)

29. CAPRA CU TREI IEZI (1968)

30. CAPRA CU TREI IEZI (1968)

31. PUNGUȚA CU DOI BANI (1969)

32. PUNGUȚA CU DOI BANI (1969)

33. POVÂRNIȘUL (1970)
REGIE IACOB BURGHIU

34. POVÂRNIȘUL (1970)

35. POVÂRNIȘUL (1970)

36. POVÂRNIȘUL (1970)

37. POVÂRNIȘUL (1970)

38. POVÂRNIȘUL (1970)

39. OFIȚER ÎN REZERVĂ (1971)
REGIE I. BOREȚKI, I. DIOMIN

40. OFIȚER ÎN REZERVĂ (1971)

41. PODURILE (1973)
REGIE VASILE PASCARU
• „Pentru pictorul-scenograf filmul Podurile a fost
unul dintre cele mai dificile, pentru care s-a cerut
maxim de energie, putere, mult timp, și chiar nervi.
Film, pentru care era nevoie nu doar de
inventivitate, ci și o bună cunoaștere a perioadei
istorice în care avea loc acțiunea, trebuia să meargă
prin sate după material etnografic, fotografii și
materiale, să caute natură, să pregătească schițele
etc...”
• (din arhiva pictorului)

42. PODURILE (1973)

43. PODURILE (1973)

44. TOATE PROBELE SUNT CONTRA LUI
(1974), REGIE VASILE BRESCANU

45. TOATE PROBELE SUNT CONTRA LUI (1974)

46. TOATE PROBELE SUNT CONTRA LUI (1974)

47. TOATE PROBELE SUNT CONTRA LUI (1974)

48. TOATE PROBELE SUNT CONTRA LUI (1974)

49. CE-I TREBUIE OMULUI (1975)
REGIE MIHAIL IZRAELEV
• „...Acesta e un film dificil, pentru care trebuiau
create nu unul-două decoruri, ci zece și toate
diferite ca perioadă istorică, diverse ca factură.
Anturajul contemporan și ultra-contemporan,
cel postbelic și belic – la toate decorurile
trebuiau găsite nu doar mărime, formă,
factură, anturaj, ci și concept concret, corect să-
i creezi imaginea. Zece decoruri – ușor de spus.
• (din arhiva pictorului)

50. CE-I TREBUIE OMULUI (1975)

51. CE-I TREBUIE OMULUI (1975)

52. BĂTRÂNUL ȘI CALUL (1980)
REGIE SERGHEI IORDANOV

53. BĂTRÂNUL ȘI CALUL (1980)
REGIE SERGHEI IORDANOV

54. BĂTRÂNUL ȘI CALUL (1980)

55. BĂTRÂNUL ȘI CALUL (1980)

56. BĂTRÂNUL ȘI CALUL (1980)

57. CHIȘINĂU,17IULIE2020
Concept și realizare
Violeta Tipa