Uploaded byIngulcik
PPT, PDF7,760 views

Compusicarboxilici

Documentul discută despre compușii carboxilici, incluzând definiția, formula generală, clasificarea și metodele de obținere. De asemenea, se analizează proprietățile fizice și chimice, precum și aplicațiile acestor acizi organici. Exemplele includ acizi comuni precum acidul acetic și benzoic, iar documentul detaliază reacțiile chimice și proprietățile specifice acizilor.

Embed presentation

Downloaded 51 times
COMPUŞI CARBOXILICI DEFINIŢIE FORMULĂ GENERALĂ CLASIFICARE NOMENCLATURĂ METODE DE OBŢINERE PROPRIETĂŢI FIZICE PROPRIETĂŢI CHIMICE COMUNE CU ALE ACIZILOR ANORGANICI SPECIFICE ACIZILOR ORGANICI APLICATII REPREZENTANŢI
DDEEFFIINNIIŢŢIIEE CCoommppuuşşiiii ccaarrbbooxxiilliiccii ssuunntt ddeerriivvaaţţii aaii ...................................................................................... ccaarree ccoonnţţiinn îînn mmoolleeccuullăă uunnaa ssaauu mmaaii mmuullttee ...................................................................... SSttrruuccttuurraa ggrruuppăărriiii ccaarrbbooxxiill:: ─CC─OOHH ║ OO FFOORRMMUULLAA GGEENNEERRAALLĂĂ ggrruuppaarree hhiiddrrooxxiill ggrruuppaarree ccaarrbboonniill R─C─OH ║ O hhiiddrrooccaarrbbuurriilloorr ggrruuppăărrii ccaarrbbooxxiill
CCLLAASSIIFFIICCAARREE AA.. DDuuppăă nnaattuurraa rraaddiiccaalluulluuii RR BB.. DDuuppăă nnuummăărruull ggrruuppăărriilloorr ccaarrbbooxxiill ssaattuurraaţţii RR nneessaattuurraaţţii:: RR alcan aarroommaattiiccii R = Ar alchenă alchină arenă monocarboxilici policarboxilici CC.. AACCIIZZII GGRRAAŞŞII:: aacciizzii mmoonnooccaarrbbooxxiilliiccii ccuu nnuummăărr ppaarr ddee aattoommii ddee ccaarrbboonn îînn mmoolleeccuullăă şşii ccaatteennăă lliinniiaarrăă..
Clasificaţi acizii după cele două criterii 1. CH3─COOH 2. 3. ssaattuurraatt ssaattuurraatt ssaattuurraatt 5. COOH │ COOH 4. ......................... mmoonnooccaarrbbooxxiilliicc HC─COOH ║ HC─COOH ......................... ......................... ppoolliiccaarrbbooxxiilliicc HOOC─ ─COOH ......................... ppoolliiccaarrbbooxxiilliicc ......................... 7. 8. ppoolliiccaarrbbooxxiilliicc 6. H─COOH HOOC─CH2─COOH aarroommaattiicc ......................... ppoolliiccaarrbbooxxiilliicc CH3─CH═CH─COOH CH3─CH2─COOH ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... mmoonnooccaarrbbooxxiilliicc ......................... ......................... ......................... ......................... ─COOH ......................... ......................... 9. ssaattuurraatt ssaattuurraatt nneessaattuurraatt nneessaattuurraatt aarroommaattiicc mmoonnooccaarrbbooxxiilliicc mmoonnooccaarrbbooxxiilliicc mmoonnooccaarrbbooxxiilliicc
NOMENCLATURĂ II.. DDeennuummiirreeaa şşttiiiinnţţiiffiiccăă:: aa.. CCuu ssuuffiixxuull OOIICC AAcciidd ++ nnuummeellee hhiiddrrooccaarrbbuurriiii ++ ppoozziiţţiiaa ggrruuppaarriilloorr ccaarrbbooxxiill ++ nnuummăărruull ggrruuppăărriilloorr ccaarrbbooxxiill ((ddii,, ttrrii,,eettcc)) ++ OOIICC bb.. CCuu pprreeffiixxuull CCAARRBBOOXXII ((îînn ccaazzuull ccoommppuuşşiilloorr ccuu mmaaii mmuullttee ggrruuppăărrii ffuunnccţţiioonnaallee)) PPoozziiţţiiaa ggrruuppăărriilloorr ccaarrbbooxxiill ++ nnuummăărruull ggrruuppăărriilloorr ccaarrbbooxxiill ((ddii,, ttrrii,,eettcc)) ++ CCAARRBBOOXXII ++ nnuummeellee hhiiddrrooccaarrbbuurriiii IIII.. DDeennuummiirrii tteehhnniiccee
Denumiţi acizii utilizând sufixul OIC. Denumiri tehnice ale unor acizi: 1. CH3─COOH 2. 3. 5. COOH │ COOH 4. ......................... Acid acetic HC─COOH ║ HC─COOH ......................... ......................... HOOC─ ─COOH ......................... ......................... 7. 8. Acid etandioic 6. H─COOH HOOC─CH2─COOH Acid para benzendioic ......................... CH2═CH─COOH CH3─CH2─COOH ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ─COOH ......................... 9. ......................... Acid etanoic Acid propandioic Acid propanoic Acid metanoic Acid 2 butendioic Acid propenoic Acid benzoic Acid acrilic Acid propilic Acid formic Acid maloic Acid oxalic Acid tereftalic Acid maleic 10. CH3─CH═CH─COOH Acid 2 butenoic Acid crotonic ......................... .........................
MMEETTOODDEE DDEE OOBBŢŢIINNEERREE AA.. MMEETTOODDEE OOXXIIDDAATTIIVVEE:: ● ALCANI: cu oxigen molecular la temperaturi înalte R─CH3 + 3/2O2 R─COOH + H2O ● ALCHENE: cu oxigen atomic provenit din KMnO7 şi H2SO4 KMnO7 H2SO4 R─CH═CH2 + 5[O] R─COOH + CO2 + H2O KMnO7 H2SO4 R─CH═CH─R’ + 4[O] R─COOH + R’─COOH
MMEETTOODDEE DDEE OOBBŢŢIINNEERREE ● ARENE: cu oxigen molecular la temperaturi înalte ─CH3 + 3/2O2 ─COOH + H2O ● ALCOOLI: cu oxige atomic provenit din KMnO7 şi H2SO4 KMnO7 H2SO4 R─ CH2─OH + 3[O] R─COOH + H2O + R─ CH─OH │ R’ KMnO7 H2SO4 4[O] R─COOH + R’─COOH + H2O
METODE DE OBŢINERE B. METODE HIDROLITICE: ● Hidroliza derivaţilor trihalogenaţi geminali R─X3 + 2 H─OH R─COOH + 3 HX ● Hidroliza esterilor, în mediu acid,(H2SO4) sau bazic,(NaOH). R─COOR’ + + H2O R─COOH R’─OH
Completati ecuaţia reacţiei şi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, ( ştiinţific şi tehnic). .................. CH3─CH3 + ...... O2 CH3─COOH + H2O Acid etanoic .................. .................. .................. etan Acid acetic 3/2
Completati ecuaţia reacţiei şi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, ( ştiinţific şi tehnic). CH3─CH═CH2 + 5[O] KMnO7 + + ........................ H2SO4 ........................ Acid etanoic CH3─COOH CO2 H2O ........................ Acid acetic propena ........................
Completati ecuaţia reacţiei şi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, ( ştiinţific şi tehnic). CH3─CH═CH─CH3 4[O] KMnO7 2 CH3 + ─COOH H2SO4 .................. .................. ....................... .................. acid etanoic acid acetic 2 butena
Completati ecuaţia reacţiei şi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, ( ştiinţific şi tehnic). 2[O] H2 CH3─OH + KMnO7 H─COOH + O H2SO4 Acid metanoic Acid formic .................. .................. .................. metanol
Completati ecuaţia reacţiei şi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, + H2O ( ştiinţific şi tehnic). ─CCl3 ─COOH + 3HCl .................. acid benzoic carboxibenzen triclorotoluen .................. .................. .................. fe..n..il.t.r.i.c.l.o..r.o..m..e. tan NaOH .................. aci.d.. .c.l.o..r.h..id..r.i.c...
Completati ecuaţia reacţiei şi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, ( ştiinţific şi tehnic). CH3 │ ─C─O─C ║ │ O CH3 + H2O ─COOH + CH3 │ C─OH │ CH3 .................. acid benzoic carboxibenzen benzoat de izopropil propan 2 ol .................. .................. ....................................... . .................. .................. .................. Alcool izopropilic NaOH
PROPRIETĂŢI FIZICE Acizii organici pot fi substanţe lichide sau solide, în funcţie de masa lor moleculară. Cei inferiori sunt solubili în apă. Acizii superiori sunt solubili numai în solvenţi organici. Punctele lor de fierbere şi de topire sunt anormal de ridicate, pentru că între moleculele de acid se formează legături de hidrogen, care sunt legături foarte puternice de atracţie electrostatică. Pentru desfacerea lor, (la dizolvare sau topire), se consumă energie, ceea ce ridică temperaturile de fierbere şi topire. R─C═O R─C═O R─C═O R─C═O │ │ │ │ O─H.....O─H.......O─H......O─H δ- δ+ δ- δ+ δ- δ+ δ- δ+ legături de hidrogen
PROPRIETĂŢI CHIMICE A. PROPRIETĂŢI COMUNE CU ALE ACIZILOR ANORGANICI 1. ACIDITATEA: . . . . . . . . - + . . .. . . H+ R─COO─ H + H2O R─COO + H3O . . . . Ion carboxil Ion hidroniu • • Tăria acizilor carboxilici = uşurinţa de a ceda protoni în soluţie apoasă. Tăria acizilor carboxilici variază astfel: - odată cu creşterea numărului de atomi de carbon scade aciditatea; - odată cu creşterea numărului de grupe carboxil creşte aciditatea; - odată cu creşterea gradului de ramificaţie a catenei acidului scade aciditatea;
Aranjaţi în ordine crescătoare a tăriei următoarelor grupe de acizi: CH3─COOH H─COOH CH3─CH2─COOH CH3─CH─COOH │ CH3 I. a. b. c. R : Kb ≥ Ka ≥ Kc II. a. b. c. CH3─CH2 ─CH2─COOH HOOC─CH2─CH2─COOH R : Kc ≥ Ka ≥ Kb
a. Acţiunea asupra indicatorilor acido-bazici: TURNESOL METILORANJ b. Dizlocuirea acizilor mai slabi din sărurile lor: 2 R─COOH + Na2CO3 → 2 R─COO-Na+ + CO2 + H2O R─COOH + NH4HCO3 → R─COO-NH4 + + CO2 + H2O bicarbonat de amoniu (amoniac alimentar)
c. Reacţia cu metalele alcaline: R─COOH + Na → R─COO-Na+ + ½ H2↑ sare organică de natriu 2R─COOH + K2O → 2R─COO-K+ + H2O sare organică de potasiu e. Reacţia cu bazele ( reacţia de neutralizare) R─COOH + NaOH → R─COO-Na+ + H2O sare organică de natriu d. Reacţia cu oxizii metalici
B. PROPRIETĂŢI SPECIFICE ACIZILOR ORGANICI: a. Reacţia de esterificare: R─COOH + OH─R’ → R─COOR’ + H2O acid organic alcool ester( sare organică) b. Reacţia de deshidratare: obţinerea anhidridelor acide O R─C R─COOH + OH─COOR’ O R’─C O - H2O APLICAŢII
Specificaţi ce proprietate chimică a acizilor organici ilustrează următoarele ecuaţii chimice. Denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie. Reacţia acizilor cu metalele acid acetic acetat de sodiu Reacţia de esterificare CH3─COOH + CH3OH → CH3─COOCH3 + H2O H3C─C═O CH3─COOH + CH3─COOH → O H3C─C═O acid acetic acid acetic Anhidrida acetica + H2O H2SO4 1. 3. CH3─COOH + Na → CH3─COONa + ½ H2↑ Deshidratarea acizilor 2. H2SO4 metanol acetat de metil acid acetic
H─COOH + CaO → (H─COO-)2Ca2+ + H2 4. O acid metanoic acid formic metanoat de calciu formiat de calciu 5. COOH COO- │ + Ca(OH)2 │ Ca2+ + H2O acCidO oOxaHlic COO-oxalat de calciu Reacţia acizilor cu oxizii metalici Reacţia acizilor cu bazele, (reacţia de neutralizare) Reacţia acizilor cu metalele alcaline 6. ─COOH + Na → ─COO-Na+ + ½ H2↑ acid benzoic benzoat de sodiu
REPREZENTANŢI ACIDUL METANOIC ACIDUL ETANOIC ACIDUL BENZOIC
ACIDUL METANOIC (ACID FORMIC) H─COOH SSee ggăăsseeşşttee îînn mmoodd nnaattuurraall îînn ffuurrnniiccii,, îînn uunneellee ffrruuccttee,,((ccăăppşşuunnii,,mmeerree,, zzmmeeuurrăă)),, ddaarr şşii mmiieerree şşii uurrzziiccii.. EEssttee uunn lliicchhiidd iinnccoolloorr,, ccuu mmiirrooss nneeppllăăccuutt,, ssoolluubbiill îînn aappăă şşii ssoollvveennţţii oorrggaanniiccii.. EEssttee uuttiilliizzaatt îînn ccaalliittaattee ddee ccoonnsseerrvvaanntt ffaaţţăă ddee mmiiccrroooorrggaanniissmmee îînn bbăăuuttuurrii,, dduullcciiuurrii,, pprroodduussee ddee ppaattiisseerriiee,, îînngghheeţţaattăă.. DDiinn ccaauuzzaa mmiirroossuulluuii nneeppllăăccuutt,, ffoolloossiirreeaa eessttee lliimmiittaattăă.. EEffeeccttee sseeccuunnddaarree:: ttooxxiicc.. EEssttee mmeettaabboolliizzaatt ddee ffiiccaatt şşii eexxccrreettaatt.. CCoonncceennttrraaţţiiiillee mmaarrii aauu eeffeecctt ddiiuurreettiicc.. LLaa ccoonncceennttrraaţţiiii mmaarrii ppoott aappăărreeaa rreeaaccţţiiii aalleerrggiiccee llooccaallee ((ccuumm aarr ffii mmuuşşccăăttuurriillee ddee ffuurrnniiccii ssaauu ccoonnttaaccttuull ccuu uurrzziicciillee)).. AAllttee uuttiilliizzăărrii:: îînn ttăăbbăăccăărriiee,, llaa ttrraattaarreeaa ppiieeiilloorr şşii iinndduussttrriiaa ssoollvveennţţiilloorr..
ACIDUL ETANOIC (ACID ACETIC) AAcciidduull aacceettiicc eessttee uunn lliicchhiidd iinnccoolloorr,, ccuu mmiirrooss ccaarraacctteerriissttiicc,, îînnţţeeppăăttoorr.. - TTeemmppeerraattuurriillee ddee ttooppiirree/ffiieerrbbeerree ssuunntt 1166,,77°°CC rreessppeeccttiivv 111188,,22°°CC.. - SSee ffaabbrriiccăă pprriinn ffeerrmmeennttaarreeaa aacceettiiccăă aa ssoolluuţţiiiilloorr ddiilluuaattee ddee aallccooooll,, pprriinn ddiissttiillaarreeaa uussccaattăă aa lleemmnnuulluuii ssaauu pprriinn ooxxiiddaarreeaa aallddeehhiiddeeii aacceettiiccee.. - SSee aammeesstteeccăă îînn oorriiccee pprrooppoorrţţiiii ccuu aappaa - SSoolluuţţiiaa ddee ccoonncceennttrraaţţiiee ddee 33-99%% ssee nnuummeeşşttee ooţţeett.. - LLaa ccoonncceennttrraaţţiiaa ddee 9988-9999,,88%% ssee nnuummeeşşttee aacciidd aacceettiicc ggllaacciiaall şşii eessttee ccrriissttaalliizzaatt.. EEssttee ccaarraacctteerriizzaatt pprriinnttrr-oo mmaarree ccaappaacciittaattee ddee aa aattrraaggee aappaa ddiinn mmeeddiiuull îînn ccaarree ssee ggăăsseeşşttee ((hhiiggrroossccooppiiee)).. - EEssttee ccoorroossiivv,, pprroodduuccee aarrssuurrii aallee ppiieelliiii,, iirriittaarreeaa mmuuccooaasseelloorr,, lleezziiuunnii ooccuullaarree.. CH3─COOH
Biochimie GGrruuppaarreeaa aacceettiill,, ddeerriivvaattăă ddiinn aacciidduull aacceettiicc,, eessttee ddee bbaazzăă îînn bbiioocchhiimmiiaa ttuuttuurroorr ffoorrmmeelloorr ddee vviiaaţţăă.. AAttuunnccii ccâânndd ssee lleeaaggăă ddee ccooeennzziimmaa AA,, ddeevviinnee cceennttrruull mmeettaabboolliissmmuulluuii ccaarrbboohhiiddrraaţţiilloorr şşii aall ggrrăăssiimmiilloorr.. ÎÎnn oorriiccee ccaazz,, ccoonncceennttrraaţţiiaa ddee aacciidd aacceettiicc lliibbeerr îînn cceelluullee ssee ppăăssttrreeaazzăă llaa uunn nniivveell rreedduuss ppeennttrruu aa ssee eevviittaa ddeezzeecchhiilliibbrruull ppHHuulluuii ddiinn cceelluulleellee ccaarree îîll ccoonnţţiinn.. SSpprree ddeeoosseebbiirree ddee uunniiii aacciizzii ccaarrbbooxxiilliiccii ccuu llaannţţ lluunngg ((aacciizziiii ggrraaşşii)),, aacciidduull aacceettiicc nnuu ssee pprroodduuccee îînn ttrriigglliicceerriiddeellee nnaattuurraallee.. TTrriigglliicceerriiddaa aarrttiiffiicciiaallăă nnuummiittăă ttrriiaacceettiinnăă ((ttrriiaacceettaatt ddee gglliicceerriinnăă)) eessttee uunn aaddiittiivv aalliimmeennttaarr uuzzuuaall;; ssee rreeggăăsseeşşttee şşii îînn ccoossmmeettiiccee ssaauu mmeeddiiccaammeennttee ttooppiiccee.. AAcciidduull aacceettiicc eessttee pprroodduuss şşii eexxccrreettaatt ddee ccăăttrree aannuummiittee bbaacctteerriiii,, mmaaii aalleess ddee ggeennuull AAcceettoobbaacctteerr şşii CClloossttrriiddiiuumm aacceettoobbuuttyylliiccuumm.. AAcceessttee bbaacctteerriiii ssuunntt oommiinniipprreezzeennttee îînn pprroodduusseellee aalliimmeennttaarree,, aappăă şşii ssooll,, iiaarr aacciidduull aacceettiicc eessttee pprroodduuss îînn mmoodd nnaattuurraall pprriinn ddeepprreecciieerreeaa ffrruucctteelloorr ssaauu aa aallttoorr aalliimmeennttee.. AAcciidduull aacceettiicc eessttee,, ddee aasseemmeenneeaa,, uunn ccoommppoonneenntt aall sseeccrreeţţiieeii uunnoorr mmuuccooaassee,, uunnddee ssee ppaarree ccăă sseerrvveeşşttee ddrreepptt aaggeenntt aannttiisseeppttiicc mmooddeerraatt..
IISSTTOORRIICC Oţetul este cel puţin la ffeell ddee vveecchhii ccaa şşii cciivviilliizzaaţţiiaa.. BBaacctteerriiiillee pprroodduuccăăttooaarree ddee aacciidd aacceettiicc ssuunntt pprreezzeennttee ppeessttee ttoott îînn lluummee şşii oorriiccee ccuullttuurrăă ccaarree aa ccuunnoossccuutt pprroocceessuull ddee ffeerrmmeennttaaţţiiee aallccoooolliiccăă ppeennttrruu aa pprroodduuccee bbeerree ssaauu vviinn aa ddeessccooppeerriitt iinneevviittaabbiill şşii ooţţeettuull,, ccaa rreezzuullttaatt aall eexxppuunneerriiii aacceessttoorraa llaa aaeerr.. PPrriimmeellee eeşşaannttiiooaannee ddee ooţţeett pprroodduuss pprriinn ffeerrmmeennttaaţţiiee aauu aappăărruutt pprroobbaabbiill ccaa ggrreeşşeellii îînn ccuurrssuull pprroocceessuulluuii ddee ffaabbrriiccaarree aa vviinnuulluuii ((vviinniiffiiccaaţţiiee)).. DDaaccăă mmuussttuull eessttee ffeerrmmeennttaatt llaa oo tteemmppeerraattuurrăă pprreeaa mmaarree,, AAcceettoobbaacctteerr ssee vvaa mmuullttiipplliiccaa îînn eexxcceess şşii vvaa iinnhhiibbaa ddrroojjddiiaa ccee aappaarree ssppoonnttaann ppee ssttrruugguurrii.. UUttiilliizzaarreeaa aacciidduulluuii aacceettiicc îînn aallcchhiimmiiee ccoobbooaarrăă ppâânnăă îînn aannttiicchhiittaattee.. ÎÎnn sseeccoolluull aall IIIIII-lleeaa dd..HHrr..,, ffiilloozzooffuull ggrreecc TTeeooffrraasstt aa ddeessccrriiss aaccţţiiuunneeaa ooţţeettuulluuii aassuupprraa mmeettaalleelloorr,, pprroodduuccâânndd ppiiggmmeennţţii uuttiillii îînn aarrttăă,, iinncclluuzzâânndd pplluummbbuull aallbb ((ccaarrbboonnaatt ddee pplluummbb,, cceerruuzziittaa)) şşii vveerrddeellee ddee GGrreecciiaa ((ccaarrbboonnaatt ddee ccuupprruu IIII,, ccoocclleeaallaa)),, oo mmiixxttuurrăă vveerrddee ddee ssăărruurrii ddee ccuupprruu,, pprriinnttrree ccaarree şşii aacceettaattuull ddee ccuupprruu IIII..
f Vechii romani fiieerrbbeeaauu vviinnuull aaccrriitt îînn vvaassee ddee pplluummbb ccuu ssccooppuull ddee aa oobbţţiinnee uunn ssiirroopp ffooaarrttee dduullccee,, nnuummiitt ssaappaa.. AAcceessttaa eerraa bbooggaatt îînn aacceettaatt ddee pplluummbb,, oo ssuubbssttaannţţăă dduullccee,, ccuunnoossccuuttăă ccaa zzaahhăărr ddee pplluummbb ssaauu zzaahhăărruull lluuii SSaattuurrnn,, ccaarree aa ccoonnttrriibbuuiitt llaa oottrrăăvviirreeaa ccuu pplluummbb îînn rrâânndduull aarriissttooccrraaţţiieeii rroommaannee.. ÎÎnn sseeccoolluull aall VVIIIIII-lleeaa,, aallcchhiimmiissttuull aarraabb JJaabbiirr iibbnn HHaayyyyaann ((GGeebbeerr)) aa ffoosstt pprriimmuull ccaarree aa ccoonncceennttrraatt,, pprriinn ddiissttiillaarree,, aacciidd aacceettiicc ddiinn ooţţeett.. ÎÎnn eeppooccaa rreennaasscceennttiissttăă,, ss-aa oobbţţiinnuutt aacciidd aacceettiicc ggllaacciiaall pprriinn ddiissttiillaarreeaa uussccaattăă aa aacceettaaţţiilloorr mmeettaalliiccii.. ÎÎnn sseeccoolluull aall XXVV-lleeaa,, aallcchhiimmiissttuull ggeerrmmaann AAnnddrreeaass LLiibbaavviiuuss aa ddeessccrriiss oo aasseemmeenneeaa pprroocceedduurrăă şşii aa ccoommppaarraatt aacciidduull aacceettiicc ggllaacciiaall pprroodduuss pprriinn aacceesstt pprroocceeddeeuu ccuu ooţţeettuull.. PPrreezzeennţţaa aappeeii îînn ooţţeett aavveeaa uunn eeffeecctt aattââtt ddee ppuutteerrnniicc aassuupprraa pprroopprriieettăăţţiilloorr aacciidduulluuii aacceettiicc,, îînnccââtt vvrreemmee ddee sseeccoollee mmuullţţii cchhiimmiişşttii aauu ccrreezzuutt ccăă aacciidduull aacceettiicc ggllaacciiaall şşii aacciidduull ggăăssiitt îînn ooţţeett ssuunntt ddoouuăă ssuubbssttaannţţee ddiiffeerriittee.. CCeell ccaarree aa ddoovveeddiitt ccăă ssuunntt iiddeennttiiccee aa ffoosstt cchhiimmiissttuull ffrraanncceezz PPiieerrrree AAddeett.. ÎÎnn 11884477,, cchhiimmiissttuull ggeerrmmaann HHeerrmmaannnn KKoollbbee ssiinntteettiizzeeaazzăă ppeennttrruu pprriimmaa ddaattăă aacciidd aacceettiicc ddiinn mmaatteerriiaall aannoorrggaanniicc..
UTILIZĂRI Solvent Acidul acetic lichid este un solvent protic hidrofil (polar), similar etanolului şi apei. El poate dizolva nu doar compuşii polari cum ar fi sărurile anorganice şi zaharurile, dar şi compuşii nepolari ca uleiurile şi elemente ca sulful şi iodul. Se amestecă rapid cu mulţi alţi solvenţi polari şi nepolari ca apa, cloroformul şi hexanul. Această proprietate de dizolvare şi de miscibilitate a acidului acetic determină larga sa utilizare în industria chimică. Oţet Sub formă de oţet, soluţiile de acid acetic (de regulă, având 5% până la 18% acid acetic), sunt folosite ca atare, fie pentru condimentare, fie pentru conservarea ca murături a legumelor şi a altor produse alimentare. Oţetul de masă tinde să fie mai diluat (5%-8% acid acetic). Cantitatea de acid acetic consumată ca oţet la scară mondială nu este mare, dar cronologic este de departe cea mai veche şi cea mai cunoscută întrebuinţare.
Soluţiile diluate de acid acetic sunt folosite şi pentru aciditatea lor blândă. In mediul casnic se utilizeaza ca:. - agent de stopare (baia de stopare) din timpul developării filmelor fotografice, - agent de detartrare pentru îndepărtarea tartrului de pe robinete sau chiuvete. - ca spray conservant pentru furajele animalelor, pentru a descuraja creşterea bacteriilor şi a fungilor - în tratamentul infecţiilor urechii externe, intrând în compoziţia unor preparate medicamentoase (Vosol) - tratarea rănilor provocate de meduze prin inhibarea celulelor urzicătoare ale acestora, prevenind– în cazul unei aplicări imediate– injuriile grave sau chiar moartea; - Acidul acetic glacial este folosit pentru îndepărtarea negeilor şi a verucilor
Din acid acetic se produc săruri anorganice, numite acetati: - Acetatul de sodiu, , utilizat în industria textilă şi în cea alimentară cu rol de conservant alimentar (aditiv alimentar E262). - Acetat de cupru(II), folosit ca pigment şi ca fungicid. - Acetat de aluminiu şi acetat de fier(II), folosit ca mordant (fixatori de culoare) pentru coloranţii textili. Sărurile organice se numesc esteri. - Acetatul de etil, acetatul de n-butil, şi acetatul de propil. sunt de regulă folosiţi ca solvenţi pentru cerneluri, vopsele şi lacuri. - Acetat de vinil (VAM). poate fi polimerizat în acetat de polivinil sau alţi polimeri, care sunt întrebuinţaţi în producerea de vopsele şi adezivi in industria construcţiilor. . CH3COONa (CH3COO)2Cu (CH3COO)3Al (CH3COO)3Fe CH3COOC2H5 CH3COOC4H9 CH3COOC3H7 CH3COOCH═CH2
-Anhidrida acetică este un agent puternic de acetilare. De aceea, principala sa utilizare constă în fabricarea acetatului de celuloză, o textură sintetică folosită pentru filmul fotografic si matasea artificilala. -Anhidrida acetică este, de asemenea, unul dintre reactivii folosiţi pentru obţinerea aspirinei, heroinei şi a altor compuşi. - Aspirina, sau acidul acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator non-steroidian din familia salicilaţilor, folosit în general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca antiinflamator. În plus, aspirina în doze mici are un efect anticoagulant şi este folosit pe termen lung ca să diminueze riscul de infarct. CH3 Numele de Aspirin reprezintă denumirea sub care compania Bayer din Germania a produs pentru prima dată acest medicament. Astăzi, termenul este folosit în mod curent pentru desemnarea acestui medicament, incluzând chiar variantele care nu sunt produse de Bayer. Există însă ţări în care cuvântul Aspirin se referă numai la versiunea produsă de Bayer - orice altă versiune a medicamentului purtând numele de "acid acetilsalicilic".
Aspirina are ca efect negativ, în doze mari, iritarea mucoasei gastroduodenale, ce poate duce la hemoragii digestive superioare în episoadele acute. Acest neajuns a fost compensat prin folosirea aspirinei tamponate, un amestec de acid acetilsalicilic şi săruri ale calciului (în special carbonat). Cercetările moderne au dat acidului acetilsalicilic noi valenţe terapeutice cum ar fi: antitrombotic (acid acetilsalicilic în concentraţie de 75 sau 325 mg), antiagregant plachetar în profilaxia infarctului miocardic acut, al anginei pectorale instabile, ischemiei acute, şi accidentelor cerebrovasculare ischemice.
Istoria descoperirii aspirinei Hipocrate, medicul grec după care s-a numit Jurământul lui Hipocrate, a scris în secolul al V-lea despre o pudră amară extrasă din scoarţa de salcie care avea puterea de a uşura durerile şi de a reduce febra. Acest remediu este menţionat în texte antice din Sumeria, Egipt şi Assiria. De asemenea, Amerindienii foloseau scoarţa de salcie pentru a uşura durerile de cap, febra, durerile de muşchi şi reumatismul. Preotul Edmund Stone, din Chipping Norton, Anglia, a notat în 1763 că scoarţa salciei este un remediu eficace împotriva febrei. Extractul activ al scoarţei, numit salicină, după numele latin pentru salcia albă ( Salix alba ), a fost izolat în forma sa cristalină în 1828, de către farmacistul francez Henri Leroux şi chimistul italian Raffaele Piria, care au reuşit să separe acest acid în forma sa pură. Salicina este foarte acidă când este într-o soluţie apoasă saturată, având un nivel pH de 2,4, de aici numele de acid salicilic.
- În 1839 s-a observat că acidul salicilic cauza probleme digestive, cum ar fi, de exemplu, iritarea stomacului sau diaree. - În 1897, un cercetător de la compania Friedrich Bayer, din Germania, a înlocuit unul dintre grupele funcţionale hidroxil din acidul salicilic, cu o grupă acetil, care reducea semnificativ efectele negative. Acesta a fost primul medicament de sinteză şi începutul industriei farmaceutice. - Oficial, inventatorul aspirinei a fost Felix Hoffmann. Pe de altă parte, Arthur Eichengrün a spus în 1949 că el a plănuit şi dirijat sinteza aspirinei, pe când rolul lui Hoffmann a fost doar sinteza iniţială a medicamentului, folosind procesul lui Eichengrün. Versiunea lui Eichengrün a fost ignorată de istorici şi chimişti până în 1999, când Walter Sneader de la Departamentul de Ştiinţe Farmaceutice de la Universitatea din Strathclyde (Glasgow, Regatul Unit) a reexaminat cazul şi a ajuns la concluzia că Eichengrün a avut dreptate şi că într-adevăr el este cel care ar trebui recunoscut pentru invenţia aspirinei. Compania Bayer nu recunoaşte această variantă nici până în ziua de astăzi.
ACIDUL BENZOIC CARBOXIBENZEN ─COOH Acidul benzoic se prezintă sub formă de agregare solidă, ca lamele incolore care se dizolvă greu în apă rece. La o temperatură de peste 370 °C se descompune. Are un miros intensiv, specific si este inflamabil. Acidul benzoic, benzoaţii şi esterii acidului benzoic se găsesc în mod obişnuit în fructe, în special în boabe. Benzoaţii se găsesc în ciuperci, scorţişoară, cuişoare, şi în câteva produse lactate (datorită fermentaţiei bacteriene). Răchiţelele reprezintă o sursă foarte bogată de acid benzoic. Pentru scopuri comerciale este obţinut chimic din toluen.
AAcciidduull bbeennzzooiicc şşii bbeennzzooaaţţiiii ssuunntt uuttiilliizzaaţţii îînn ccaalliittaattee ddee ccoonnsseerrvvaannţţii îîmmppoottrriivvaa ddrroojjddiiiilloorr şşii bbaacctteerriiiilloorr îînn pprroodduusseellee aacciiddee.. NNuu ssuunntt ffooaarrttee eeffiicciieennţţii îîmmppoottrriivvaa mmuucceeggaaiiuurriilloorr şşii iinneeffiicciieennţţii îînn pprroodduussee ccuu ppHH mmaaii mmaarree ddee 55 ((uuşşoorr aacciiddee ssaauu nneeuuttrree)).. CCoonncceennttrraaţţiiiillee mmaaii mmaarrii ggeenneerreeaazzăă uunn gguusstt aaccrruu,, cceeeeaa ccee llee lliimmiitteeaazzăă uuttiilliizzaarreeaa.. BBeennzzooaaţţiiii ssuunntt aaddeesseeaa pprreeffeerraaţţii,, ddaattoorriittăă uunneeii ssoolluubbiilliittăăţţii mmaaii bbuunnee.. CCeerrcceettăărrii rreecceennttee pprriivviinndd ssiigguurraannţţaa aalliimmeennttaarrăă,, rreeccoommaannddăă lliimmiittaarreeaa uuttiilliizzăărriiii lloorr îînn aalliimmeennttaaţţiiee ssuubb ffoorrmmaa ddee EE--uurrii,, ddaattoorriittăă eeffeecctteelloorr sseeccuunnddaarree ccaarree aappaarr llaa oo uuttiilliizzaarree ffrreeccvveennttăă şşii îînn ccaannttiittaattee mmaarree..

More Related Content

PPTX
Alchene-prezentare
byRadu-Crenguta
 
PPTX
Acizii
byIngulcik
 
PPTX
Drogurile.chimie
byTeodora Ştefan
 
PPTX
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
byChiricutaIulian
 
PPT
Arene
byAdrian Malaescu
 
PPT
Proiect chimie , zaharidele
byDiana Pacu
 
PPT
Respiratia la plante
byNicol Statescu
 
PPT
Dimensiunea religioasă a existenței
byNoName0000
 
Alchene-prezentare
byRadu-Crenguta
 
Acizii
byIngulcik
 
Drogurile.chimie
byTeodora Ştefan
 
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
byChiricutaIulian
 
Arene
byAdrian Malaescu
 
Proiect chimie , zaharidele
byDiana Pacu
 
Respiratia la plante
byNicol Statescu
 
Dimensiunea religioasă a existenței
byNoName0000
 

What's hot

PDF
exercitii de dirigentie
byOanaArdeleanu1
 
PDF
Iv istoria romanilor si universala (a.2020, in limba romana)
byDorinMaricica1
 
PDF
probleme-genetica- propuse spre rezolvare
byGhizela Vonica
 
PPTX
Prezentare STEM
bylascualiona
 
PDF
Cine sunt eu?
byAlianta INFONET
 
PDF
Izomerie
byAlexandru Dumbraveanu
 
PDF
Utilizarea alcanilor
byElena Negotei
 
DOC
Rolul literaturii in perioada Pasoptista
byVlad Bodareu
 
PPTX
Medicamente
byviviana
 
PPTX
Structura studiului de caz
byDaniela Munca-Aftenev
 
PPTX
Clasa 7
byВасиль Прескуре
 
PPT
Ppt fructul
byMariana Zaharia
 
PPT
Aminoacizii
byLiceul Teologic Romano-Catolic ”Szent Erzsebet”
 
PPTX
Universul si sistemul solar
byMagureanu Georgiana
 
DOC
1.fisa de lucru inmultirea si impartirea
byalidumi1405
 
PPT
Bacterii
byancacosoreanu
 
PPT
5 regnuri (1)
byOaNa Gabriela
 
PPTX
Comparatie intre alcooli si fenoli
byRobotzelll
 
PPT
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
byRobert XD
 
PPT
Saruri
byvfulea
 
exercitii de dirigentie
byOanaArdeleanu1
 
Iv istoria romanilor si universala (a.2020, in limba romana)
byDorinMaricica1
 
probleme-genetica- propuse spre rezolvare
byGhizela Vonica
 
Prezentare STEM
bylascualiona
 
Cine sunt eu?
byAlianta INFONET
 
Izomerie
byAlexandru Dumbraveanu
 
Utilizarea alcanilor
byElena Negotei
 
Rolul literaturii in perioada Pasoptista
byVlad Bodareu
 
Medicamente
byviviana
 
Structura studiului de caz
byDaniela Munca-Aftenev
 
Clasa 7
byВасиль Прескуре
 
Ppt fructul
byMariana Zaharia
 
Aminoacizii
byLiceul Teologic Romano-Catolic ”Szent Erzsebet”
 
Universul si sistemul solar
byMagureanu Georgiana
 
1.fisa de lucru inmultirea si impartirea
byalidumi1405
 
Bacterii
byancacosoreanu
 
5 regnuri (1)
byOaNa Gabriela
 
Comparatie intre alcooli si fenoli
byRobotzelll
 
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
byRobert XD
 
Saruri
byvfulea
 

Viewers also liked

PPT
Reacţii chimice
byIngulcik
 
PPTX
Reactii de substitutie
byAdrian Malaescu
 
PPT
Clasificarea compusilor organici
byIngulcik
 
PPT
Zaharidele
byElena Bivol
 
PPTX
Amidon
byIngulcik
 
PPT
Zaharuri
byEllena Dumitru
 
PPTX
Alcooli
byPodoleanu Patricia
 
PPT
Proiect 11 b ion valentin
byvaly92
 
PPT
reactii
byIngulcik
 
PPT
X A Stanciu Catalin Oteleanu Bianca
byStanciu Catalin
 
PPT
Zaharoza
byMadalinaCresteaza
 
DOCX
50 ĐỀ KIỂM TRA MÔN TOÁN HKII LỚP 2
byBồi Dưỡng HSG Toán Lớp 3
 
PPT
Aplicareametodei
byLiliana Diea
 
PPTX
137 13 __
byIngulcik
 
PPT
Chimia experimentala
byLiliana Diea
 
PPTX
Proect
byIngulcik
 
Reacţii chimice
byIngulcik
 
Reactii de substitutie
byAdrian Malaescu
 
Clasificarea compusilor organici
byIngulcik
 
Zaharidele
byElena Bivol
 
Amidon
byIngulcik
 
Zaharuri
byEllena Dumitru
 
Alcooli
byPodoleanu Patricia
 
Proiect 11 b ion valentin
byvaly92
 
reactii
byIngulcik
 
X A Stanciu Catalin Oteleanu Bianca
byStanciu Catalin
 
Zaharoza
byMadalinaCresteaza
 
50 ĐỀ KIỂM TRA MÔN TOÁN HKII LỚP 2
byBồi Dưỡng HSG Toán Lớp 3
 
Aplicareametodei
byLiliana Diea
 
137 13 __
byIngulcik
 
Chimia experimentala
byLiliana Diea
 
Proect
byIngulcik
 

Similar to Compusicarboxilici

PPTX
ACIDUL ACETIC (OTET).pptx
byGiuliaGiulia18
 
DOCX
Acizi si baze
byNegotei Elena
 
PPT
Aminoacizi naturali
byAdrian Malaescu
 
PPTX
Formule chimice
bymarianacozma
 
PPT
oxigenul-clasa VIII
bycopaeionica
 
PPTX
0 oxizii
byIngulcik
 
PPT
Bazele
byzahariaklara
 
PPTX
Acid carboxilic
byMishaGo
 
PDF
Acizi si baze
byElena Negotei
 
DOC
Oxizii
byguest667e6c
 
PPTX
Proiect tic a_2b_marita_mihaela
byMihaela Marita
 
DOC
Ref005263
byguest667e6c
 
PPTX
Sinteza Acizilor Carboxilici.pptx despre chimie
byjpkqgkhrv5
 
PPT
Proiect11 b rachieru adrian
byadyRAC
 
PPTX
Acid carboxilic de: Hrescic Bogdan
byMishaGo
 
PDF
Acizi carboxilici - Fisa de lucru chimie organica clasa a Xa vocational.pdf
byadamacovei2015
 
PPT
Proiect 10B Dobre Teodorescu
byDobreTeodorescu
 
DOC
Cursul nr.3.doc
byMadalinaVoda
 
PPS
Proiect11 b rachieru adrian
byadyRAC
 
PPT
14_prelegere-103779.pptррррррррррррррррр
byallaivancic
 
ACIDUL ACETIC (OTET).pptx
byGiuliaGiulia18
 
Acizi si baze
byNegotei Elena
 
Aminoacizi naturali
byAdrian Malaescu
 
Formule chimice
bymarianacozma
 
oxigenul-clasa VIII
bycopaeionica
 
0 oxizii
byIngulcik
 
Bazele
byzahariaklara
 
Acid carboxilic
byMishaGo
 
Acizi si baze
byElena Negotei
 
Oxizii
byguest667e6c
 
Proiect tic a_2b_marita_mihaela
byMihaela Marita
 
Ref005263
byguest667e6c
 
Sinteza Acizilor Carboxilici.pptx despre chimie
byjpkqgkhrv5
 
Proiect11 b rachieru adrian
byadyRAC
 
Acid carboxilic de: Hrescic Bogdan
byMishaGo
 
Acizi carboxilici - Fisa de lucru chimie organica clasa a Xa vocational.pdf
byadamacovei2015
 
Proiect 10B Dobre Teodorescu
byDobreTeodorescu
 
Cursul nr.3.doc
byMadalinaVoda
 
Proiect11 b rachieru adrian
byadyRAC
 
14_prelegere-103779.pptррррррррррррррррр
byallaivancic
 

More from Ingulcik

PPT
10. глобальна проблема
byIngulcik
 
PPTX
мікроелементи в організмі людини
byIngulcik
 
PPTX
1
byIngulcik
 
PPT
7. лінія розвитку
byIngulcik
 
PPT
8. мінеральні добрива
byIngulcik
 
PPT
14. небезпечна батерейка
byIngulcik
 
PPT
5. ряд бекетова
byIngulcik
 
PPT
13. жувальна гумка
byIngulcik
 
PPTX
презентация2
byIngulcik
 
PPTX
презентация1
byIngulcik
 
PPT
6. chadny gaz
byIngulcik
 
PPT
12. останній герой
byIngulcik
 
PPTX
дослідження вмісту елементів у волоссі, грунті та
byIngulcik
 
PPT
65 __zadaci
byIngulcik
 
PPTX
група «статисти»
byIngulcik
 
PPT
11. обід
byIngulcik
 
PPT
9. voda voda
byIngulcik
 
PPTX
Tehnologiya veb kvest
byIngulcik
 
PPT
16. тістечко
byIngulcik
 
PPTX
досліджування інформованості громадян про шляхи потрапляння металів в
byIngulcik
 
10. глобальна проблема
byIngulcik
 
мікроелементи в організмі людини
byIngulcik
 
1
byIngulcik
 
7. лінія розвитку
byIngulcik
 
8. мінеральні добрива
byIngulcik
 
14. небезпечна батерейка
byIngulcik
 
5. ряд бекетова
byIngulcik
 
13. жувальна гумка
byIngulcik
 
презентация2
byIngulcik
 
презентация1
byIngulcik
 
6. chadny gaz
byIngulcik
 
12. останній герой
byIngulcik
 
дослідження вмісту елементів у волоссі, грунті та
byIngulcik
 
65 __zadaci
byIngulcik
 
група «статисти»
byIngulcik
 
11. обід
byIngulcik
 
9. voda voda
byIngulcik
 
Tehnologiya veb kvest
byIngulcik
 
16. тістечко
byIngulcik
 
досліджування інформованості громадян про шляхи потрапляння металів в
byIngulcik
 

Compusicarboxilici

  • 1.
    COMPUŞI CARBOXILICI DEFINIŢIE FORMULĂ GENERALĂ CLASIFICARE NOMENCLATURĂ METODE DE OBŢINERE PROPRIETĂŢI FIZICE PROPRIETĂŢI CHIMICE COMUNE CU ALE ACIZILOR ANORGANICI SPECIFICE ACIZILOR ORGANICI APLICATII REPREZENTANŢI
  • 2.
    DDEEFFIINNIIŢŢIIEE CCoommppuuşşiiii ccaarrbbooxxiilliicciissuunntt ddeerriivvaaţţii aaii ...................................................................................... ccaarree ccoonnţţiinn îînn mmoolleeccuullăă uunnaa ssaauu mmaaii mmuullttee ...................................................................... SSttrruuccttuurraa ggrruuppăărriiii ccaarrbbooxxiill:: ─CC─OOHH ║ OO FFOORRMMUULLAA GGEENNEERRAALLĂĂ ggrruuppaarree hhiiddrrooxxiill ggrruuppaarree ccaarrbboonniill R─C─OH ║ O hhiiddrrooccaarrbbuurriilloorr ggrruuppăărrii ccaarrbbooxxiill
  • 3.
    CCLLAASSIIFFIICCAARREE AA.. DDuuppăănnaattuurraa rraaddiiccaalluulluuii RR BB.. DDuuppăă nnuummăărruull ggrruuppăărriilloorr ccaarrbbooxxiill ssaattuurraaţţii RR nneessaattuurraaţţii:: RR alcan aarroommaattiiccii R = Ar alchenă alchină arenă monocarboxilici policarboxilici CC.. AACCIIZZII GGRRAAŞŞII:: aacciizzii mmoonnooccaarrbbooxxiilliiccii ccuu nnuummăărr ppaarr ddee aattoommii ddee ccaarrbboonn îînn mmoolleeccuullăă şşii ccaatteennăă lliinniiaarrăă..
  • 4.
    Clasificaţi acizii dupăcele două criterii 1. CH3─COOH 2. 3. ssaattuurraatt ssaattuurraatt ssaattuurraatt 5. COOH │ COOH 4. ......................... mmoonnooccaarrbbooxxiilliicc HC─COOH ║ HC─COOH ......................... ......................... ppoolliiccaarrbbooxxiilliicc HOOC─ ─COOH ......................... ppoolliiccaarrbbooxxiilliicc ......................... 7. 8. ppoolliiccaarrbbooxxiilliicc 6. H─COOH HOOC─CH2─COOH aarroommaattiicc ......................... ppoolliiccaarrbbooxxiilliicc CH3─CH═CH─COOH CH3─CH2─COOH ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... mmoonnooccaarrbbooxxiilliicc ......................... ......................... ......................... ......................... ─COOH ......................... ......................... 9. ssaattuurraatt ssaattuurraatt nneessaattuurraatt nneessaattuurraatt aarroommaattiicc mmoonnooccaarrbbooxxiilliicc mmoonnooccaarrbbooxxiilliicc mmoonnooccaarrbbooxxiilliicc
  • 5.
    NOMENCLATURĂ II.. DDeennuummiirreeaaşşttiiiinnţţiiffiiccăă:: aa.. CCuu ssuuffiixxuull OOIICC AAcciidd ++ nnuummeellee hhiiddrrooccaarrbbuurriiii ++ ppoozziiţţiiaa ggrruuppaarriilloorr ccaarrbbooxxiill ++ nnuummăărruull ggrruuppăărriilloorr ccaarrbbooxxiill ((ddii,, ttrrii,,eettcc)) ++ OOIICC bb.. CCuu pprreeffiixxuull CCAARRBBOOXXII ((îînn ccaazzuull ccoommppuuşşiilloorr ccuu mmaaii mmuullttee ggrruuppăărrii ffuunnccţţiioonnaallee)) PPoozziiţţiiaa ggrruuppăărriilloorr ccaarrbbooxxiill ++ nnuummăărruull ggrruuppăărriilloorr ccaarrbbooxxiill ((ddii,, ttrrii,,eettcc)) ++ CCAARRBBOOXXII ++ nnuummeellee hhiiddrrooccaarrbbuurriiii IIII.. DDeennuummiirrii tteehhnniiccee
  • 6.
    Denumiţi acizii utilizândsufixul OIC. Denumiri tehnice ale unor acizi: 1. CH3─COOH 2. 3. 5. COOH │ COOH 4. ......................... Acid acetic HC─COOH ║ HC─COOH ......................... ......................... HOOC─ ─COOH ......................... ......................... 7. 8. Acid etandioic 6. H─COOH HOOC─CH2─COOH Acid para benzendioic ......................... CH2═CH─COOH CH3─CH2─COOH ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... ─COOH ......................... 9. ......................... Acid etanoic Acid propandioic Acid propanoic Acid metanoic Acid 2 butendioic Acid propenoic Acid benzoic Acid acrilic Acid propilic Acid formic Acid maloic Acid oxalic Acid tereftalic Acid maleic 10. CH3─CH═CH─COOH Acid 2 butenoic Acid crotonic ......................... .........................
  • 7.
    MMEETTOODDEE DDEE OOBBŢŢIINNEERREE AA.. MMEETTOODDEE OOXXIIDDAATTIIVVEE:: ● ALCANI: cu oxigen molecular la temperaturi înalte R─CH3 + 3/2O2 R─COOH + H2O ● ALCHENE: cu oxigen atomic provenit din KMnO7 şi H2SO4 KMnO7 H2SO4 R─CH═CH2 + 5[O] R─COOH + CO2 + H2O KMnO7 H2SO4 R─CH═CH─R’ + 4[O] R─COOH + R’─COOH
  • 8.
    MMEETTOODDEE DDEE OOBBŢŢIINNEERREE ● ARENE: cu oxigen molecular la temperaturi înalte ─CH3 + 3/2O2 ─COOH + H2O ● ALCOOLI: cu oxige atomic provenit din KMnO7 şi H2SO4 KMnO7 H2SO4 R─ CH2─OH + 3[O] R─COOH + H2O + R─ CH─OH │ R’ KMnO7 H2SO4 4[O] R─COOH + R’─COOH + H2O
  • 9.
    METODE DE OBŢINERE B. METODE HIDROLITICE: ● Hidroliza derivaţilor trihalogenaţi geminali R─X3 + 2 H─OH R─COOH + 3 HX ● Hidroliza esterilor, în mediu acid,(H2SO4) sau bazic,(NaOH). R─COOR’ + + H2O R─COOH R’─OH
  • 10.
    Completati ecuaţia reacţieişi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, ( ştiinţific şi tehnic). .................. CH3─CH3 + ...... O2 CH3─COOH + H2O Acid etanoic .................. .................. .................. etan Acid acetic 3/2
  • 11.
    Completati ecuaţia reacţieişi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, ( ştiinţific şi tehnic). CH3─CH═CH2 + 5[O] KMnO7 + + ........................ H2SO4 ........................ Acid etanoic CH3─COOH CO2 H2O ........................ Acid acetic propena ........................
  • 12.
    Completati ecuaţia reacţieişi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, ( ştiinţific şi tehnic). CH3─CH═CH─CH3 4[O] KMnO7 2 CH3 + ─COOH H2SO4 .................. .................. ....................... .................. acid etanoic acid acetic 2 butena
  • 13.
    Completati ecuaţia reacţieişi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, ( ştiinţific şi tehnic). 2[O] H2 CH3─OH + KMnO7 H─COOH + O H2SO4 Acid metanoic Acid formic .................. .................. .................. metanol
  • 14.
    Completati ecuaţia reacţieişi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, + H2O ( ştiinţific şi tehnic). ─CCl3 ─COOH + 3HCl .................. acid benzoic carboxibenzen triclorotoluen .................. .................. .................. fe..n..il.t.r.i.c.l.o..r.o..m..e. tan NaOH .................. aci.d.. .c.l.o..r.h..id..r.i.c...
  • 15.
    Completati ecuaţia reacţieişi denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie, ( ştiinţific şi tehnic). CH3 │ ─C─O─C ║ │ O CH3 + H2O ─COOH + CH3 │ C─OH │ CH3 .................. acid benzoic carboxibenzen benzoat de izopropil propan 2 ol .................. .................. ....................................... . .................. .................. .................. Alcool izopropilic NaOH
  • 16.
    PROPRIETĂŢI FIZICE Aciziiorganici pot fi substanţe lichide sau solide, în funcţie de masa lor moleculară. Cei inferiori sunt solubili în apă. Acizii superiori sunt solubili numai în solvenţi organici. Punctele lor de fierbere şi de topire sunt anormal de ridicate, pentru că între moleculele de acid se formează legături de hidrogen, care sunt legături foarte puternice de atracţie electrostatică. Pentru desfacerea lor, (la dizolvare sau topire), se consumă energie, ceea ce ridică temperaturile de fierbere şi topire. R─C═O R─C═O R─C═O R─C═O │ │ │ │ O─H.....O─H.......O─H......O─H δ- δ+ δ- δ+ δ- δ+ δ- δ+ legături de hidrogen
  • 17.
    PROPRIETĂŢI CHIMICE A.PROPRIETĂŢI COMUNE CU ALE ACIZILOR ANORGANICI 1. ACIDITATEA: . . . . . . . . - + . . .. . . H+ R─COO─ H + H2O R─COO + H3O . . . . Ion carboxil Ion hidroniu • • Tăria acizilor carboxilici = uşurinţa de a ceda protoni în soluţie apoasă. Tăria acizilor carboxilici variază astfel: - odată cu creşterea numărului de atomi de carbon scade aciditatea; - odată cu creşterea numărului de grupe carboxil creşte aciditatea; - odată cu creşterea gradului de ramificaţie a catenei acidului scade aciditatea;
  • 18.
    Aranjaţi în ordinecrescătoare a tăriei următoarelor grupe de acizi: CH3─COOH H─COOH CH3─CH2─COOH CH3─CH─COOH │ CH3 I. a. b. c. R : Kb ≥ Ka ≥ Kc II. a. b. c. CH3─CH2 ─CH2─COOH HOOC─CH2─CH2─COOH R : Kc ≥ Ka ≥ Kb
  • 19.
    a. Acţiunea asupraindicatorilor acido-bazici: TURNESOL METILORANJ b. Dizlocuirea acizilor mai slabi din sărurile lor: 2 R─COOH + Na2CO3 → 2 R─COO-Na+ + CO2 + H2O R─COOH + NH4HCO3 → R─COO-NH4 + + CO2 + H2O bicarbonat de amoniu (amoniac alimentar)
  • 20.
    c. Reacţia cumetalele alcaline: R─COOH + Na → R─COO-Na+ + ½ H2↑ sare organică de natriu 2R─COOH + K2O → 2R─COO-K+ + H2O sare organică de potasiu e. Reacţia cu bazele ( reacţia de neutralizare) R─COOH + NaOH → R─COO-Na+ + H2O sare organică de natriu d. Reacţia cu oxizii metalici
  • 21.
    B. PROPRIETĂŢI SPECIFICEACIZILOR ORGANICI: a. Reacţia de esterificare: R─COOH + OH─R’ → R─COOR’ + H2O acid organic alcool ester( sare organică) b. Reacţia de deshidratare: obţinerea anhidridelor acide O R─C R─COOH + OH─COOR’ O R’─C O - H2O APLICAŢII
  • 22.
    Specificaţi ce proprietatechimică a acizilor organici ilustrează următoarele ecuaţii chimice. Denumiţi reactanţii şi produşii de reacţie. Reacţia acizilor cu metalele acid acetic acetat de sodiu Reacţia de esterificare CH3─COOH + CH3OH → CH3─COOCH3 + H2O H3C─C═O CH3─COOH + CH3─COOH → O H3C─C═O acid acetic acid acetic Anhidrida acetica + H2O H2SO4 1. 3. CH3─COOH + Na → CH3─COONa + ½ H2↑ Deshidratarea acizilor 2. H2SO4 metanol acetat de metil acid acetic
  • 23.
    H─COOH + CaO→ (H─COO-)2Ca2+ + H2 4. O acid metanoic acid formic metanoat de calciu formiat de calciu 5. COOH COO- │ + Ca(OH)2 │ Ca2+ + H2O acCidO oOxaHlic COO-oxalat de calciu Reacţia acizilor cu oxizii metalici Reacţia acizilor cu bazele, (reacţia de neutralizare) Reacţia acizilor cu metalele alcaline 6. ─COOH + Na → ─COO-Na+ + ½ H2↑ acid benzoic benzoat de sodiu
  • 24.
    REPREZENTANŢI ACIDUL METANOIC ACIDUL ETANOIC ACIDUL BENZOIC
  • 25.
    ACIDUL METANOIC (ACIDFORMIC) H─COOH SSee ggăăsseeşşttee îînn mmoodd nnaattuurraall îînn ffuurrnniiccii,, îînn uunneellee ffrruuccttee,,((ccăăppşşuunnii,,mmeerree,, zzmmeeuurrăă)),, ddaarr şşii mmiieerree şşii uurrzziiccii.. EEssttee uunn lliicchhiidd iinnccoolloorr,, ccuu mmiirrooss nneeppllăăccuutt,, ssoolluubbiill îînn aappăă şşii ssoollvveennţţii oorrggaanniiccii.. EEssttee uuttiilliizzaatt îînn ccaalliittaattee ddee ccoonnsseerrvvaanntt ffaaţţăă ddee mmiiccrroooorrggaanniissmmee îînn bbăăuuttuurrii,, dduullcciiuurrii,, pprroodduussee ddee ppaattiisseerriiee,, îînngghheeţţaattăă.. DDiinn ccaauuzzaa mmiirroossuulluuii nneeppllăăccuutt,, ffoolloossiirreeaa eessttee lliimmiittaattăă.. EEffeeccttee sseeccuunnddaarree:: ttooxxiicc.. EEssttee mmeettaabboolliizzaatt ddee ffiiccaatt şşii eexxccrreettaatt.. CCoonncceennttrraaţţiiiillee mmaarrii aauu eeffeecctt ddiiuurreettiicc.. LLaa ccoonncceennttrraaţţiiii mmaarrii ppoott aappăărreeaa rreeaaccţţiiii aalleerrggiiccee llooccaallee ((ccuumm aarr ffii mmuuşşccăăttuurriillee ddee ffuurrnniiccii ssaauu ccoonnttaaccttuull ccuu uurrzziicciillee)).. AAllttee uuttiilliizzăărrii:: îînn ttăăbbăăccăărriiee,, llaa ttrraattaarreeaa ppiieeiilloorr şşii iinndduussttrriiaa ssoollvveennţţiilloorr..
  • 26.
    ACIDUL ETANOIC (ACIDACETIC) AAcciidduull aacceettiicc eessttee uunn lliicchhiidd iinnccoolloorr,, ccuu mmiirrooss ccaarraacctteerriissttiicc,, îînnţţeeppăăttoorr.. - TTeemmppeerraattuurriillee ddee ttooppiirree/ffiieerrbbeerree ssuunntt 1166,,77°°CC rreessppeeccttiivv 111188,,22°°CC.. - SSee ffaabbrriiccăă pprriinn ffeerrmmeennttaarreeaa aacceettiiccăă aa ssoolluuţţiiiilloorr ddiilluuaattee ddee aallccooooll,, pprriinn ddiissttiillaarreeaa uussccaattăă aa lleemmnnuulluuii ssaauu pprriinn ooxxiiddaarreeaa aallddeehhiiddeeii aacceettiiccee.. - SSee aammeesstteeccăă îînn oorriiccee pprrooppoorrţţiiii ccuu aappaa - SSoolluuţţiiaa ddee ccoonncceennttrraaţţiiee ddee 33-99%% ssee nnuummeeşşttee ooţţeett.. - LLaa ccoonncceennttrraaţţiiaa ddee 9988-9999,,88%% ssee nnuummeeşşttee aacciidd aacceettiicc ggllaacciiaall şşii eessttee ccrriissttaalliizzaatt.. EEssttee ccaarraacctteerriizzaatt pprriinnttrr-oo mmaarree ccaappaacciittaattee ddee aa aattrraaggee aappaa ddiinn mmeeddiiuull îînn ccaarree ssee ggăăsseeşşttee ((hhiiggrroossccooppiiee)).. - EEssttee ccoorroossiivv,, pprroodduuccee aarrssuurrii aallee ppiieelliiii,, iirriittaarreeaa mmuuccooaasseelloorr,, lleezziiuunnii ooccuullaarree.. CH3─COOH
  • 27.
    Biochimie GGrruuppaarreeaa aacceettiill,,ddeerriivvaattăă ddiinn aacciidduull aacceettiicc,, eessttee ddee bbaazzăă îînn bbiioocchhiimmiiaa ttuuttuurroorr ffoorrmmeelloorr ddee vviiaaţţăă.. AAttuunnccii ccâânndd ssee lleeaaggăă ddee ccooeennzziimmaa AA,, ddeevviinnee cceennttrruull mmeettaabboolliissmmuulluuii ccaarrbboohhiiddrraaţţiilloorr şşii aall ggrrăăssiimmiilloorr.. ÎÎnn oorriiccee ccaazz,, ccoonncceennttrraaţţiiaa ddee aacciidd aacceettiicc lliibbeerr îînn cceelluullee ssee ppăăssttrreeaazzăă llaa uunn nniivveell rreedduuss ppeennttrruu aa ssee eevviittaa ddeezzeecchhiilliibbrruull ppHHuulluuii ddiinn cceelluulleellee ccaarree îîll ccoonnţţiinn.. SSpprree ddeeoosseebbiirree ddee uunniiii aacciizzii ccaarrbbooxxiilliiccii ccuu llaannţţ lluunngg ((aacciizziiii ggrraaşşii)),, aacciidduull aacceettiicc nnuu ssee pprroodduuccee îînn ttrriigglliicceerriiddeellee nnaattuurraallee.. TTrriigglliicceerriiddaa aarrttiiffiicciiaallăă nnuummiittăă ttrriiaacceettiinnăă ((ttrriiaacceettaatt ddee gglliicceerriinnăă)) eessttee uunn aaddiittiivv aalliimmeennttaarr uuzzuuaall;; ssee rreeggăăsseeşşttee şşii îînn ccoossmmeettiiccee ssaauu mmeeddiiccaammeennttee ttooppiiccee.. AAcciidduull aacceettiicc eessttee pprroodduuss şşii eexxccrreettaatt ddee ccăăttrree aannuummiittee bbaacctteerriiii,, mmaaii aalleess ddee ggeennuull AAcceettoobbaacctteerr şşii CClloossttrriiddiiuumm aacceettoobbuuttyylliiccuumm.. AAcceessttee bbaacctteerriiii ssuunntt oommiinniipprreezzeennttee îînn pprroodduusseellee aalliimmeennttaarree,, aappăă şşii ssooll,, iiaarr aacciidduull aacceettiicc eessttee pprroodduuss îînn mmoodd nnaattuurraall pprriinn ddeepprreecciieerreeaa ffrruucctteelloorr ssaauu aa aallttoorr aalliimmeennttee.. AAcciidduull aacceettiicc eessttee,, ddee aasseemmeenneeaa,, uunn ccoommppoonneenntt aall sseeccrreeţţiieeii uunnoorr mmuuccooaassee,, uunnddee ssee ppaarree ccăă sseerrvveeşşttee ddrreepptt aaggeenntt aannttiisseeppttiicc mmooddeerraatt..
  • 28.
    IISSTTOORRIICC Oţetul estecel puţin la ffeell ddee vveecchhii ccaa şşii cciivviilliizzaaţţiiaa.. BBaacctteerriiiillee pprroodduuccăăttooaarree ddee aacciidd aacceettiicc ssuunntt pprreezzeennttee ppeessttee ttoott îînn lluummee şşii oorriiccee ccuullttuurrăă ccaarree aa ccuunnoossccuutt pprroocceessuull ddee ffeerrmmeennttaaţţiiee aallccoooolliiccăă ppeennttrruu aa pprroodduuccee bbeerree ssaauu vviinn aa ddeessccooppeerriitt iinneevviittaabbiill şşii ooţţeettuull,, ccaa rreezzuullttaatt aall eexxppuunneerriiii aacceessttoorraa llaa aaeerr.. PPrriimmeellee eeşşaannttiiooaannee ddee ooţţeett pprroodduuss pprriinn ffeerrmmeennttaaţţiiee aauu aappăărruutt pprroobbaabbiill ccaa ggrreeşşeellii îînn ccuurrssuull pprroocceessuulluuii ddee ffaabbrriiccaarree aa vviinnuulluuii ((vviinniiffiiccaaţţiiee)).. DDaaccăă mmuussttuull eessttee ffeerrmmeennttaatt llaa oo tteemmppeerraattuurrăă pprreeaa mmaarree,, AAcceettoobbaacctteerr ssee vvaa mmuullttiipplliiccaa îînn eexxcceess şşii vvaa iinnhhiibbaa ddrroojjddiiaa ccee aappaarree ssppoonnttaann ppee ssttrruugguurrii.. UUttiilliizzaarreeaa aacciidduulluuii aacceettiicc îînn aallcchhiimmiiee ccoobbooaarrăă ppâânnăă îînn aannttiicchhiittaattee.. ÎÎnn sseeccoolluull aall IIIIII-lleeaa dd..HHrr..,, ffiilloozzooffuull ggrreecc TTeeooffrraasstt aa ddeessccrriiss aaccţţiiuunneeaa ooţţeettuulluuii aassuupprraa mmeettaalleelloorr,, pprroodduuccâânndd ppiiggmmeennţţii uuttiillii îînn aarrttăă,, iinncclluuzzâânndd pplluummbbuull aallbb ((ccaarrbboonnaatt ddee pplluummbb,, cceerruuzziittaa)) şşii vveerrddeellee ddee GGrreecciiaa ((ccaarrbboonnaatt ddee ccuupprruu IIII,, ccoocclleeaallaa)),, oo mmiixxttuurrăă vveerrddee ddee ssăărruurrii ddee ccuupprruu,, pprriinnttrree ccaarree şşii aacceettaattuull ddee ccuupprruu IIII..
  • 29.
    f Vechii romanifiieerrbbeeaauu vviinnuull aaccrriitt îînn vvaassee ddee pplluummbb ccuu ssccooppuull ddee aa oobbţţiinnee uunn ssiirroopp ffooaarrttee dduullccee,, nnuummiitt ssaappaa.. AAcceessttaa eerraa bbooggaatt îînn aacceettaatt ddee pplluummbb,, oo ssuubbssttaannţţăă dduullccee,, ccuunnoossccuuttăă ccaa zzaahhăărr ddee pplluummbb ssaauu zzaahhăărruull lluuii SSaattuurrnn,, ccaarree aa ccoonnttrriibbuuiitt llaa oottrrăăvviirreeaa ccuu pplluummbb îînn rrâânndduull aarriissttooccrraaţţiieeii rroommaannee.. ÎÎnn sseeccoolluull aall VVIIIIII-lleeaa,, aallcchhiimmiissttuull aarraabb JJaabbiirr iibbnn HHaayyyyaann ((GGeebbeerr)) aa ffoosstt pprriimmuull ccaarree aa ccoonncceennttrraatt,, pprriinn ddiissttiillaarree,, aacciidd aacceettiicc ddiinn ooţţeett.. ÎÎnn eeppooccaa rreennaasscceennttiissttăă,, ss-aa oobbţţiinnuutt aacciidd aacceettiicc ggllaacciiaall pprriinn ddiissttiillaarreeaa uussccaattăă aa aacceettaaţţiilloorr mmeettaalliiccii.. ÎÎnn sseeccoolluull aall XXVV-lleeaa,, aallcchhiimmiissttuull ggeerrmmaann AAnnddrreeaass LLiibbaavviiuuss aa ddeessccrriiss oo aasseemmeenneeaa pprroocceedduurrăă şşii aa ccoommppaarraatt aacciidduull aacceettiicc ggllaacciiaall pprroodduuss pprriinn aacceesstt pprroocceeddeeuu ccuu ooţţeettuull.. PPrreezzeennţţaa aappeeii îînn ooţţeett aavveeaa uunn eeffeecctt aattââtt ddee ppuutteerrnniicc aassuupprraa pprroopprriieettăăţţiilloorr aacciidduulluuii aacceettiicc,, îînnccââtt vvrreemmee ddee sseeccoollee mmuullţţii cchhiimmiişşttii aauu ccrreezzuutt ccăă aacciidduull aacceettiicc ggllaacciiaall şşii aacciidduull ggăăssiitt îînn ooţţeett ssuunntt ddoouuăă ssuubbssttaannţţee ddiiffeerriittee.. CCeell ccaarree aa ddoovveeddiitt ccăă ssuunntt iiddeennttiiccee aa ffoosstt cchhiimmiissttuull ffrraanncceezz PPiieerrrree AAddeett.. ÎÎnn 11884477,, cchhiimmiissttuull ggeerrmmaann HHeerrmmaannnn KKoollbbee ssiinntteettiizzeeaazzăă ppeennttrruu pprriimmaa ddaattăă aacciidd aacceettiicc ddiinn mmaatteerriiaall aannoorrggaanniicc..
  • 30.
    UTILIZĂRI Solvent Acidulacetic lichid este un solvent protic hidrofil (polar), similar etanolului şi apei. El poate dizolva nu doar compuşii polari cum ar fi sărurile anorganice şi zaharurile, dar şi compuşii nepolari ca uleiurile şi elemente ca sulful şi iodul. Se amestecă rapid cu mulţi alţi solvenţi polari şi nepolari ca apa, cloroformul şi hexanul. Această proprietate de dizolvare şi de miscibilitate a acidului acetic determină larga sa utilizare în industria chimică. Oţet Sub formă de oţet, soluţiile de acid acetic (de regulă, având 5% până la 18% acid acetic), sunt folosite ca atare, fie pentru condimentare, fie pentru conservarea ca murături a legumelor şi a altor produse alimentare. Oţetul de masă tinde să fie mai diluat (5%-8% acid acetic). Cantitatea de acid acetic consumată ca oţet la scară mondială nu este mare, dar cronologic este de departe cea mai veche şi cea mai cunoscută întrebuinţare.
  • 31.
    Soluţiile diluate deacid acetic sunt folosite şi pentru aciditatea lor blândă. In mediul casnic se utilizeaza ca:. - agent de stopare (baia de stopare) din timpul developării filmelor fotografice, - agent de detartrare pentru îndepărtarea tartrului de pe robinete sau chiuvete. - ca spray conservant pentru furajele animalelor, pentru a descuraja creşterea bacteriilor şi a fungilor - în tratamentul infecţiilor urechii externe, intrând în compoziţia unor preparate medicamentoase (Vosol) - tratarea rănilor provocate de meduze prin inhibarea celulelor urzicătoare ale acestora, prevenind– în cazul unei aplicări imediate– injuriile grave sau chiar moartea; - Acidul acetic glacial este folosit pentru îndepărtarea negeilor şi a verucilor
  • 32.
    Din acid aceticse produc săruri anorganice, numite acetati: - Acetatul de sodiu, , utilizat în industria textilă şi în cea alimentară cu rol de conservant alimentar (aditiv alimentar E262). - Acetat de cupru(II), folosit ca pigment şi ca fungicid. - Acetat de aluminiu şi acetat de fier(II), folosit ca mordant (fixatori de culoare) pentru coloranţii textili. Sărurile organice se numesc esteri. - Acetatul de etil, acetatul de n-butil, şi acetatul de propil. sunt de regulă folosiţi ca solvenţi pentru cerneluri, vopsele şi lacuri. - Acetat de vinil (VAM). poate fi polimerizat în acetat de polivinil sau alţi polimeri, care sunt întrebuinţaţi în producerea de vopsele şi adezivi in industria construcţiilor. . CH3COONa (CH3COO)2Cu (CH3COO)3Al (CH3COO)3Fe CH3COOC2H5 CH3COOC4H9 CH3COOC3H7 CH3COOCH═CH2
  • 33.
    -Anhidrida acetică esteun agent puternic de acetilare. De aceea, principala sa utilizare constă în fabricarea acetatului de celuloză, o textură sintetică folosită pentru filmul fotografic si matasea artificilala. -Anhidrida acetică este, de asemenea, unul dintre reactivii folosiţi pentru obţinerea aspirinei, heroinei şi a altor compuşi. - Aspirina, sau acidul acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator non-steroidian din familia salicilaţilor, folosit în general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca antiinflamator. În plus, aspirina în doze mici are un efect anticoagulant şi este folosit pe termen lung ca să diminueze riscul de infarct. CH3 Numele de Aspirin reprezintă denumirea sub care compania Bayer din Germania a produs pentru prima dată acest medicament. Astăzi, termenul este folosit în mod curent pentru desemnarea acestui medicament, incluzând chiar variantele care nu sunt produse de Bayer. Există însă ţări în care cuvântul Aspirin se referă numai la versiunea produsă de Bayer - orice altă versiune a medicamentului purtând numele de "acid acetilsalicilic".
  • 34.
    Aspirina are caefect negativ, în doze mari, iritarea mucoasei gastroduodenale, ce poate duce la hemoragii digestive superioare în episoadele acute. Acest neajuns a fost compensat prin folosirea aspirinei tamponate, un amestec de acid acetilsalicilic şi săruri ale calciului (în special carbonat). Cercetările moderne au dat acidului acetilsalicilic noi valenţe terapeutice cum ar fi: antitrombotic (acid acetilsalicilic în concentraţie de 75 sau 325 mg), antiagregant plachetar în profilaxia infarctului miocardic acut, al anginei pectorale instabile, ischemiei acute, şi accidentelor cerebrovasculare ischemice.
  • 35.
    Istoria descoperirii aspirinei Hipocrate, medicul grec după care s-a numit Jurământul lui Hipocrate, a scris în secolul al V-lea despre o pudră amară extrasă din scoarţa de salcie care avea puterea de a uşura durerile şi de a reduce febra. Acest remediu este menţionat în texte antice din Sumeria, Egipt şi Assiria. De asemenea, Amerindienii foloseau scoarţa de salcie pentru a uşura durerile de cap, febra, durerile de muşchi şi reumatismul. Preotul Edmund Stone, din Chipping Norton, Anglia, a notat în 1763 că scoarţa salciei este un remediu eficace împotriva febrei. Extractul activ al scoarţei, numit salicină, după numele latin pentru salcia albă ( Salix alba ), a fost izolat în forma sa cristalină în 1828, de către farmacistul francez Henri Leroux şi chimistul italian Raffaele Piria, care au reuşit să separe acest acid în forma sa pură. Salicina este foarte acidă când este într-o soluţie apoasă saturată, având un nivel pH de 2,4, de aici numele de acid salicilic.
  • 36.
    - În 1839s-a observat că acidul salicilic cauza probleme digestive, cum ar fi, de exemplu, iritarea stomacului sau diaree. - În 1897, un cercetător de la compania Friedrich Bayer, din Germania, a înlocuit unul dintre grupele funcţionale hidroxil din acidul salicilic, cu o grupă acetil, care reducea semnificativ efectele negative. Acesta a fost primul medicament de sinteză şi începutul industriei farmaceutice. - Oficial, inventatorul aspirinei a fost Felix Hoffmann. Pe de altă parte, Arthur Eichengrün a spus în 1949 că el a plănuit şi dirijat sinteza aspirinei, pe când rolul lui Hoffmann a fost doar sinteza iniţială a medicamentului, folosind procesul lui Eichengrün. Versiunea lui Eichengrün a fost ignorată de istorici şi chimişti până în 1999, când Walter Sneader de la Departamentul de Ştiinţe Farmaceutice de la Universitatea din Strathclyde (Glasgow, Regatul Unit) a reexaminat cazul şi a ajuns la concluzia că Eichengrün a avut dreptate şi că într-adevăr el este cel care ar trebui recunoscut pentru invenţia aspirinei. Compania Bayer nu recunoaşte această variantă nici până în ziua de astăzi.
  • 37.
    ACIDUL BENZOIC CARBOXIBENZEN ─COOH Acidul benzoic se prezintă sub formă de agregare solidă, ca lamele incolore care se dizolvă greu în apă rece. La o temperatură de peste 370 °C se descompune. Are un miros intensiv, specific si este inflamabil. Acidul benzoic, benzoaţii şi esterii acidului benzoic se găsesc în mod obişnuit în fructe, în special în boabe. Benzoaţii se găsesc în ciuperci, scorţişoară, cuişoare, şi în câteva produse lactate (datorită fermentaţiei bacteriene). Răchiţelele reprezintă o sursă foarte bogată de acid benzoic. Pentru scopuri comerciale este obţinut chimic din toluen.
  • 38.
    AAcciidduull bbeennzzooiicc şşiibbeennzzooaaţţiiii ssuunntt uuttiilliizzaaţţii îînn ccaalliittaattee ddee ccoonnsseerrvvaannţţii îîmmppoottrriivvaa ddrroojjddiiiilloorr şşii bbaacctteerriiiilloorr îînn pprroodduusseellee aacciiddee.. NNuu ssuunntt ffooaarrttee eeffiicciieennţţii îîmmppoottrriivvaa mmuucceeggaaiiuurriilloorr şşii iinneeffiicciieennţţii îînn pprroodduussee ccuu ppHH mmaaii mmaarree ddee 55 ((uuşşoorr aacciiddee ssaauu nneeuuttrree)).. CCoonncceennttrraaţţiiiillee mmaaii mmaarrii ggeenneerreeaazzăă uunn gguusstt aaccrruu,, cceeeeaa ccee llee lliimmiitteeaazzăă uuttiilliizzaarreeaa.. BBeennzzooaaţţiiii ssuunntt aaddeesseeaa pprreeffeerraaţţii,, ddaattoorriittăă uunneeii ssoolluubbiilliittăăţţii mmaaii bbuunnee.. CCeerrcceettăărrii rreecceennttee pprriivviinndd ssiigguurraannţţaa aalliimmeennttaarrăă,, rreeccoommaannddăă lliimmiittaarreeaa uuttiilliizzăărriiii lloorr îînn aalliimmeennttaaţţiiee ssuubb ffoorrmmaa ddee EE--uurrii,, ddaattoorriittăă eeffeecctteelloorr sseeccuunnddaarree ccaarree aappaarr llaa oo uuttiilliizzaarree ffrreeccvveennttăă şşii îînn ccaannttiittaattee mmaarree..