2. Combinaţii organice care
conţin în moleculă una sau
mai multe grupe amino (NH2)
şi una sau mai multe grupe
carboxil (COOH).
Au formula generală:
R-CH-COOH
│
NH 2
3. a) DUPĂ STRUCTURĂ:
Alifatici: grupele funcţionale sunt legate de o
catenă alifatică, chiar dacă în moleculă există
un nucleu aromatic.
Aromatici: grupele funcţionale sunt legate de un
ciclu aromatic.
b) DUPĂ POZIȚIA RELATIVĂ A GRUPELOR
FUNCȚIONALE :α-amino-acizi, β-amino-acizi, γ-
amino-acizi, etc.
5. DENUMIREA FORMULA
CH2— COOH
Glicocolul(glicina) Gli |
(acidul aminoacetic) NH2
CH3—CH—COOH
Alanina(acidul α- Ala |
aminopropionic) NH2
CH3—CH — CH—COOH
Valina(acidul α- Val | |
aminoizovalerianic) CH3 NH2
6. Denumirea Formula
Leucina CH3—CH—CH2—CH—COOH
(acidul α- Leu | |
aminoizocapronic) CH3 NH2
Izoleucina CH3—CH2—CH — CH—COOH
(acidul α-amino-β- Ileu | |
metilvalerianic) CH3 NH2
CH CH
Fenilalanina Fe CH
HC O
(acidul α-amino-β- CH C CH2 HC C
OH
fenil-propionic) NH2
15. DENUMIREA FORMULA
Treonina CH3—CH — CH—COOH
(acidul α-amino-β- Tr | |
hidroxibutiric) OH NH2
Tirosina
HO CH O OH
(acidul α-amino-β- Ti C CH C
hidroxifenil-
propionic) HC C CH
CH CH2 NH2
Serina CH2 — CH—COOH
(acidul α-amino-β- Ser | |
hidroxipropionic) OH NH2
26. Substanţe incolore, cristalizate, cu puncte de topire
mult mai mari decât cele ale acizilor corespunzători.
Deoarece se descompun la temperatura de topire,
aminoacizii nu se pot distila.
Mulţi aminoacizi au gust dulce.
Sunt, în general, solubili în apă, însă gradul de
solubilitate este diferit de la un aminoacid la
altul.Solubilitatea este determinată de caracterul
mai mult sau mai puţin polar al catenei şi de pH, fiind
minimă la punctul izoelectric.
Sunt în general insolubili în solvenţi organici, cu
excepţia prolinei, care este relativ solubilă în etanol.
27. Sunt determinate , în primul rând de
existenţa grupelor funcţionale din
moleculă.
Având concomitent o grupă -COOH şi o
grupă -NH2, molecula de amino-acid are
atât caracter acid , cât şi caracter
bazic, adică poate forma săruri atât cu
acizii , cât şi cu bazele. Aminoacizii sunt
deci amfoteri.
În soluţie, aminoacizii sunt disociaţi cu
formare de amfioni (ioni bipolari).
28. Se comportă diferit, după pH-ul mediului:
În mediu acid, se comportă ca un cation.Sub
acţiunea curentului electric el migrează spre
catod.
În mediu bazic, amino-acidul se comportă ca
un anion. Sub acţiunea curentului electric el
migrează spre anod.
Datorită acestei comportări, pH-ul soluţiei nu se
modifică mult dacă în soluţia unui amino-acid
se adaugă un acid sau o bază. De aceea
aminoacizii sunt folosiţi ca soluţii tampon.
29. Are loc ionizare intramoleculară.
R – CH – COOH R – CH – COO-
l l
NH2 NH3+
30. În mediu bazic:
R – CH – COO- R – CH – COO-
I + HO- l + H2O
NH3+ NH2
În mediu acid:
R – CH – COO- R – CH – COOH
I + H3O+ l + H2 O
NH3+ NH3+
În soluţie bazică se formează un anion,iar în
soluţie acidă un cation.
31. Aminoacizii prezintă toate proprietăţile acizilor
şi aminelor.
a) Reacţia cu bazele :
R – CH – COOH + NaOH R – CH – COONa + H2O
l l
NH2 NH2
sarea de sodiu a
aminoacidului
32. b) Reacţia cu acizii :
R – CH – COOH + HCl R – CH – COOH
l l
NH2 NH3]+Cl-
sarea de amoniu a
aminoacidului
c) Reacţia cu alcoolii (esterificarea):
R – CH – COOH +CH3OH R – CH – COOCH3 + H2O
l l
NH2 NH2
esterul aminoacidului
33. c)Reacţia de acilare a grupării amino:
R – CH – COOH + CH3 –COCl R – CH – COOH+ HCl
l l
NH2 NH – CO – CH3
α –aminoacid
acilat la N
34. Reacţie intermoleculară- între moleculele
aminoacizilor, se elimină apă( din grupările OH
din gruparea carboxil a unei molecule şi H din
gruparea amino a altei molecule).
Se formează:
• peptide- (2 – 10 molecule de aminoacid),
•polipeptide -( 10 – 50 molecule de aminoacid) ,
• proteine (50 -10000 molecule de aminoacid).
Prin condensarea aminoacizilor se formează o
legătură – CO – NH - , numită legătură amidică
sau peptidică.
35.
36. Reacţia cu ninhidrina:
Aminoacizii reacţionează cu ninhidrina la pH 4-8
formând compuşi coloraţi în albastru-violet.
Reacţia cu acidul azotos:
Ca şi aminele primare alifatice, aminoacizii
reacţionează cu acidul azotos eliberând azot
molecular. Reacţia are loc cu randament
practic cantitativ, la un mol de aminoacid
degajându-se un mol de azot. Această reacţie
permite dozarea azotului aminic din
aminoacizii cu gruparea amino- liberă.
37. Reacţia xantoproteică:
Aminoacizii care conţin în moleculă
radicali aromatici reacţionează cu
acidul azotic concentrat, la încălzire,
formând nitroderivaţi de culoare
galbenă.
Reacţia cu acid glicoxilic:
Triptofanul reacţionează prin restul
indolic cu acid glioxilic în prezenţa
acidului sulfuric concentrat, conducând
la un compus colorat violet.
38. Reacţia Pauly:
Tirozina şi histidina dau reacţii de cuplare cu
acidul sulfanilic diazotat, formând compuşi
coloraţi în roşu.
39. Formarea de noi tesuturi;
Înlocuirea celulelor vătămate;
Sintetizarea hormonilor şi enzimelor;
Menţinerea echilibrului acido-bazic al
sângelui;
Eliminarea toxinelor din organism.
