Downloaded 154 times
![DENUMIRE FORMULA
Cistina Ci—S HOOC—CH—CH2—S—S—CH2—CH—COOH
(acidul di[α-amino- Ci—S | |
β-tiopropionic] ) NH2 NH2
CH2— CH2—CH—COOH
Metionina Met | |
(acidul α-amino-γ- S — CH3 NH2
metiltiobutiric)
Cisteina CH2 — CH—COOH
(acidul α-amino-β- Cis | |
tiopropionic) SH NH2](https://image.slidesharecdn.com/aminoacizinaturali-120425233314-phpapp02/85/Aminoacizi-naturali-19-320.jpg)
![b) Reacţia cu acizii :
R – CH – COOH + HCl R – CH – COOH
l l
NH2 NH3]+Cl-
sarea de amoniu a
aminoacidului
c) Reacţia cu alcoolii (esterificarea):
R – CH – COOH +CH3OH R – CH – COOCH3 + H2O
l l
NH2 NH2
esterul aminoacidului](https://image.slidesharecdn.com/aminoacizinaturali-120425233314-phpapp02/85/Aminoacizi-naturali-32-320.jpg)
Uploaded byAdrian Malaescu
Aminoacizi naturali
Documentul prezintă o clasificare și proprietățile aminoacizilor, subliniind structura chimică și grupările funcționale ale acestora. Aminoacizii au caracter acid și bazic, fiind amfoteri, iar comportamentul lor variază în funcție de pH-ul mediului. De asemenea, documentul detaliază reacțiile chimice importante la care participă aminoacizii, cum ar fi reacțiile cu acizii și bazele, precum și formarea peptidelor și proteinelor.
More Related Content
Aminoacizi naturali
- 1. PROF.ELENA CIOBANU GRUP ŞCOLARENERGETIC NR.1 TÂRGU JIU
- 2. Combinaţii organice care conţinîn moleculă una sau mai multe grupe amino (NH2) şi una sau mai multe grupe carboxil (COOH). Au formula generală: R-CH-COOH │ NH 2
- 3. a) DUPĂ STRUCTURĂ: Alifatici: grupele funcţionale sunt legate de o catenă alifatică, chiar dacă în moleculă există un nucleu aromatic. Aromatici: grupele funcţionale sunt legate de un ciclu aromatic. b) DUPĂ POZIȚIA RELATIVĂ A GRUPELOR FUNCȚIONALE :α-amino-acizi, β-amino-acizi, γ- amino-acizi, etc.
- 4. Monoamino-monocarboxilici Monoamino-dicarboxilici Hidroxi-aminoacizi Tio-aminoacizi Diaminoacizi Aminoacizi heterociclici
- 5. DENUMIREA FORMULA CH2— COOH Glicocolul(glicina) Gli | (acidul aminoacetic) NH2 CH3—CH—COOH Alanina(acidul α- Ala | aminopropionic) NH2 CH3—CH — CH—COOH Valina(acidul α- Val | | aminoizovalerianic) CH3 NH2
- 6. Denumirea Formula Leucina CH3—CH—CH2—CH—COOH (acidul α- Leu | | aminoizocapronic) CH3 NH2 Izoleucina CH3—CH2—CH — CH—COOH (acidul α-amino-β- Ileu | | metilvalerianic) CH3 NH2 CH CH Fenilalanina Fe CH HC O (acidul α-amino-β- CH C CH2 HC C OH fenil-propionic) NH2
- 7.
- 8.
- 9. Denumire:acidul α-aminoizovalerianic Prescurtare:Val Structura:
- 10.
- 11.
- 12. DENUMIREA FORMULA Acidul HOOC—CH2—CH—COOH asparagic Asp | (acidul NH2 aminosuccinic) Acidul glutamic HOOC—CH2— CH2—CH—COOH (acidul α- Glu | aminoglutaric) NH2
- 13. Denumire:acidul aminosuccinic Prescurtare:Asp Structura:
- 14. Denumire:acidul α-aminoglutaric Prescurtare:Glu Structura:
- 15. DENUMIREA FORMULA Treonina CH3—CH — CH—COOH (acidul α-amino-β- Tr | | hidroxibutiric) OH NH2 Tirosina HO CH O OH (acidul α-amino-β- Ti C CH C hidroxifenil- propionic) HC C CH CH CH2 NH2 Serina CH2 — CH—COOH (acidul α-amino-β- Ser | | hidroxipropionic) OH NH2
- 16. Denumirea:acidul α-amino-β-hidroxibutiric Prescurtarea:Tr Structura: SOIA-SURSĂ DE AMINOACIZI ESENŢIALI
- 17. Denumire:acidul α-amino-β-hidroxifenil- propionic Prescurtare:Ti Structura:
- 18. Denumire:acidul α-amino-β-hidroxipropionic Prescurtare:Ser Structura:
- 19. DENUMIRE FORMULA Cistina Ci—S HOOC—CH—CH2—S—S—CH2—CH—COOH (acidul di[α-amino- Ci—S | | β-tiopropionic] ) NH2 NH2 CH2— CH2—CH—COOH Metionina Met | | (acidul α-amino-γ- S — CH3 NH2 metiltiobutiric) Cisteina CH2 — CH—COOH (acidul α-amino-β- Cis | | tiopropionic) SH NH2
- 20. Denumire:acidul di[α-amino-β-tiopropionic Prescurtare:Ci—S Structura:
- 21. Denumire:acidul α-amino-γ-metiltiobutiric Prescurtare:Met Structura:
- 22. Denumire:acidul α-amino-β-tiopropionic Prescurtare:Cis Structura: LAPTELE.SURSĂ DE AMINOACIZI
- 23. DENUMIRE FORMULĂ Ornitina CH2— CH2—CH2—CH—COOH (acidul α, δ- Or | | diaminovalerianic) NH2 NH2 Lisina CH2— CH2—CH2—CH2—CH—COOH (acidul α, ε- Lis | | diaminocapronic) NH2 NH2
- 24. Denumire:acidul α, δ-diaminovalerianic Prescurtare:Or Structura: O CH2 CH2 CH2 CH C OH H2N NH2
- 25. Denumirea:Lisina(acidul α, ε-diaminocapronic) Prescurtare:Lys Structura:
- 26. Substanţe incolore, cristalizate,cu puncte de topire mult mai mari decât cele ale acizilor corespunzători. Deoarece se descompun la temperatura de topire, aminoacizii nu se pot distila. Mulţi aminoacizi au gust dulce. Sunt, în general, solubili în apă, însă gradul de solubilitate este diferit de la un aminoacid la altul.Solubilitatea este determinată de caracterul mai mult sau mai puţin polar al catenei şi de pH, fiind minimă la punctul izoelectric. Sunt în general insolubili în solvenţi organici, cu excepţia prolinei, care este relativ solubilă în etanol.
- 27. Sunt determinate , în primul rând de existenţa grupelor funcţionale din moleculă. Având concomitent o grupă -COOH şi o grupă -NH2, molecula de amino-acid are atât caracter acid , cât şi caracter bazic, adică poate forma săruri atât cu acizii , cât şi cu bazele. Aminoacizii sunt deci amfoteri. În soluţie, aminoacizii sunt disociaţi cu formare de amfioni (ioni bipolari).
- 28. Se comportă diferit,după pH-ul mediului: În mediu acid, se comportă ca un cation.Sub acţiunea curentului electric el migrează spre catod. În mediu bazic, amino-acidul se comportă ca un anion. Sub acţiunea curentului electric el migrează spre anod. Datorită acestei comportări, pH-ul soluţiei nu se modifică mult dacă în soluţia unui amino-acid se adaugă un acid sau o bază. De aceea aminoacizii sunt folosiţi ca soluţii tampon.
- 29. Are loc ionizare intramoleculară. R – CH – COOH R – CH – COO- l l NH2 NH3+
- 30. În mediu bazic: R– CH – COO- R – CH – COO- I + HO- l + H2O NH3+ NH2 În mediu acid: R – CH – COO- R – CH – COOH I + H3O+ l + H2 O NH3+ NH3+ În soluţie bazică se formează un anion,iar în soluţie acidă un cation.
- 31. Aminoacizii prezintă toateproprietăţile acizilor şi aminelor. a) Reacţia cu bazele : R – CH – COOH + NaOH R – CH – COONa + H2O l l NH2 NH2 sarea de sodiu a aminoacidului
- 32. b) Reacţia cuacizii : R – CH – COOH + HCl R – CH – COOH l l NH2 NH3]+Cl- sarea de amoniu a aminoacidului c) Reacţia cu alcoolii (esterificarea): R – CH – COOH +CH3OH R – CH – COOCH3 + H2O l l NH2 NH2 esterul aminoacidului
- 33. c)Reacţia de acilarea grupării amino: R – CH – COOH + CH3 –COCl R – CH – COOH+ HCl l l NH2 NH – CO – CH3 α –aminoacid acilat la N
- 34. Reacţie intermoleculară- întremoleculele aminoacizilor, se elimină apă( din grupările OH din gruparea carboxil a unei molecule şi H din gruparea amino a altei molecule). Se formează: • peptide- (2 – 10 molecule de aminoacid), •polipeptide -( 10 – 50 molecule de aminoacid) , • proteine (50 -10000 molecule de aminoacid). Prin condensarea aminoacizilor se formează o legătură – CO – NH - , numită legătură amidică sau peptidică.
- 36. Reacţia cu ninhidrina: Aminoaciziireacţionează cu ninhidrina la pH 4-8 formând compuşi coloraţi în albastru-violet. Reacţia cu acidul azotos: Ca şi aminele primare alifatice, aminoacizii reacţionează cu acidul azotos eliberând azot molecular. Reacţia are loc cu randament practic cantitativ, la un mol de aminoacid degajându-se un mol de azot. Această reacţie permite dozarea azotului aminic din aminoacizii cu gruparea amino- liberă.
- 37. Reacţia xantoproteică: Aminoacizii careconţin în moleculă radicali aromatici reacţionează cu acidul azotic concentrat, la încălzire, formând nitroderivaţi de culoare galbenă. Reacţia cu acid glicoxilic: Triptofanul reacţionează prin restul indolic cu acid glioxilic în prezenţa acidului sulfuric concentrat, conducând la un compus colorat violet.
- 38. Reacţia Pauly: Tirozina şihistidina dau reacţii de cuplare cu acidul sulfanilic diazotat, formând compuşi coloraţi în roşu.
- 39. Formarea de noitesuturi; Înlocuirea celulelor vătămate; Sintetizarea hormonilor şi enzimelor; Menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui; Eliminarea toxinelor din organism.