Oxigenul are numărul atomic 8 și se prezintă sub formă de izotopi, fiind esențial pentru viață. Există două forme alotropice de oxigen, O2 și O3, iar oxigenul este implicat în diverse reacții chimice, inclusiv arderea și formarea oxizilor. De asemenea, se obține oxigen prin descompunerea apei și are o lichefiere dificilă la -183 °C.

2. Oxigen
Protoni (p+) – 8
Neutroni (n0) - 8
Electroni (e-) - 8
K – 2
L – 6
Nucleu
Înveliș electronic
Prin ce diferă structura izotopilor și de structura izotopului ?
Numărul atomic Z = 8
Numărul de masă A = 16
Simbolul chimic: O
Prezintă trei izotopi: 16O, 17O, 18O
Formează moleculă biatomică: O2
Masa moleculară Mo2 = 32g/mol
Perioada: 2
Grupa VI-A
Numărul perioadei se stabilește pornind de la numărul de
straturi ocupate cu electroni.
Numărul grupei se stabilește pornind de la numărul
electronilor aflați pe ultimul strat ocupat.
Valența se stabilește în funcție de numărul grupei:
•pentru grupele I – IV A, valența este egală cu numărul grupei;
•Pentru grupele V – VIIA, valența este egală cu diferența
dintre 8 și numărul grupei. Valența II

3. În atmosferă: oxigenul se găsește sub două
forme alotropice: oxigenul molecular (O2) și
ozonul (O3).
•Oxigenul molecular se află în atmosferă în
procent de 21%;
•Ozonul se găsește în cantități foarte mici în
păturile superioare ale atmosferei (stratul de
ozon).
•În compuși hidroxilici: alcool etilic, fenol;
•În acizi organici: acidul acetic, acid citric;
•În aminoacizi și proteine;
•În lipide;
•În zaharuri: glucoză, fructoză, zaharoză etc.
•În apă;
•În oxizi – compuși ai nemetalelor și
metalelor cu oxigenul: CO2, SO2, CaO,
Fe2O3;
•În oxiacizi: HNO3, H2SO4, H3PO4;
•În hidroxizi: NaOH, Ca(OH)2,
Cu(OH)2;
•În sărurile oxiacizilor: nitraţi
(NH4NO3), carbonaţi (CaCO3, CuCO3),
sulfaţi (CuSO4), fosfaţi (Ca3(PO4)2),
silicaţi ş.a.

4. Introdu într-o eprubetă o spatulă de dioxid de mangan –
MnO2, o pulbere de culoare neagră şi o spatulă de clorat
de potasiu – KClO3, substanţă solidă de culoare albă.
Încălzeşte cu atenţie eprubeta. Apropie apoi de gura
eprubetei o aşchie de brad cu un punct incandescent. Ce
se observă?
Aşchia de brad se aprinde, semn că din reacţie rezultă oxigen.
Se mai obţine şi clorura de potasiu.
Dioxidul de mangan joacă rol de catalizator.
2KClO3→2KCl + 3O2↑
Introdu într-o eprubetă o spatulă de dioxid de mangan
– MnO2.
Toarnă apoi în eprubetă 5mL de apă oxigenată şi
apropie apoi de gura eprubetei o aşchie de brad cu un
punct incandescent.
Ce se observă?
Aşchia de brad se aprinde, semn că din reacţie rezultă oxigen.
Celălalt produs rezultat este apa.
Dioxidul de mangan joacă rol de catalizator.
2H2O2→2H2O + O2↑
Oxigenul se lichefiază la temperatura de – 183oC.
Apa se descompune în elementele componente,
hidrogen şi oxigen cu ajutorul curentului electric.
2H2O →2H2 ↑ + O2↑

5. •Oxigenul este un gaz incolor, inodor, insipid;
•Prezintă o densitate de 1,1 ori mai mare decât cea a
aerului;
•Se lichefiază foarte greu la o temperatură de -183 °C;
în stare lichidă prezintă culoarea albastru închis;
•Solubilitate scăzută în apă. Aceasta permite
vieţuitoarelor acvatice să trăiască;
Sunt reacțiile substanțelor cu oxigenul:
•Oxidări vii sau arderi - reacția are loc
în timp scurt, dezvoltându-se căldură
și lumină
•Oxidări lente – reacția are loc în timp
îndelungat, fără creșterea
temperaturii (de exemplu
ruginirea fierului, oxidările
din organismele vii)
Într-o lingură se încălzește o cantitate
mică de zahăr până se aprinde.
Într-o altă lingură se arde un amestec de
zahăr și clorat de potasiu .
În care dintre cele două linguri procesul
de ardere este mai intens?
În prima lingură, zahărul arde cu flacără galbenă.
În cea de-a doua, flacăra este albă, intensă. Acest lucru se
datorează oxigenului eliberat din descompunerea termică a
cloratului de potasiu.
Prezența oxigenului în
atmosfera Terrei a dus la
apariția și diversificarea
vieții

6. Încălzește o lingură de ars în care se găsește
o cantitate mică de sulf. După ce substanța
se aprinde, introdu lingura de ars într-un
cilindru cu oxigen, și acoperă-l cu o sticlă de
ceas. Ce se observă?
Repetă apoi experimentul, punând în locul
sulfului praf de cărbune.
În primul experiment, sulful arde cu o flacără albastră, iar în
oxigen cu flacără luminoasă. În cilindru se formează dioxidul de
sulf, un gaz alb, toxic, cu miros înecăcios.
În al doilea experiment, carbonul arde în oxigen cu flacără
strălucitoare și cu scântei. Se formează dioxid de carbon.
Pune puțin nisip într-un vas cilindric, peste care
toarnă 3 – 5mL apă oxigenată. Ai obținut astfel o
sursă de oxigen.
Încălzește lingură de ars ce conține pulbere de
aluminiu, și introdu-o apoi în cilindru. Ce observi?
Repetă apoi același experiment, punând în locul
aluminiului pilitură de fier.
Pulberea de aluminiu și pilitura de fier se aprind în oxigen și ard cu
scântei albe, respectiv galbene. Se obțin oxid de aluminiu, respectiv
oxid de fier.
Aprinde o panglică de magneziu, ținută cu un clește
metalic la flacăra unei spirtiere și apoi introdu-o
într-un cilindru cu oxigen. Ce se observă?
ATENȚIE! Nu privi flacăra insistent!
Magneziul arde în oxigen cu o flacără albă,
orbitoare. Se formează oxidul de magneziu.
2Mg + O2→2MgO
4Al + 3O2→2Al2O3
3Fe + 2O2→2Fe3O4
S + O2→SO2
C + O2→CO2
Metalele ard în oxigen cu
formare de oxizi metalici,
iar nemetalele cu formare
de oxizi nemetalici.

7. Obținerea
explozibililor
medicină
Motoare
Sinteza acizilor
Butelii pentru scafandri,
aviatori, astronauți, mineri
Sudarea și tăierea
metalelor
Albirea
țesăturilor
Obținerea fontei și
oțelului

8. 1
2 3 7 8
5
6 1 – Formă alotropică a oxigenului cu 3 atomi în moleculă;
2 – Reacție cu oxigenul ce are loc în timp îndelungat și fără schimbări
de temperatură;
3 – Metal ce arde cu scântei galbene, strălucitoare;
4 – Compus chimic lichid, care în prezența dioxidului de mangan se
descompune cu degajare de oxigen (2 cuvinte);
5 – Reacție cu oxigenul ce are loc rapid, cu degajare de căldură și
lumină;
6 – compuși ce rezultă la reacția nemetalelor cu oxigenul (2cuvinte);
7 – I se spune popular și ”pucioasă”
8 – Metodă de obținere a oxigenului care utilizează curent electric
continuu.
Pentru a confrunta răspunsurile dă click pe numărul definiției din rebus.
O
Z
O
N
X
O
I
D
A
R
E
I
F
E
R
G
I
X
E
N
A
T
A
O
A
P
A
E
D
R
E
R
A
N
I
Z
I
X
O
E
M
E
T
A
L
I
C
I
U
S
L
F
L
E
E
C
T
R
O
L
I
Z
A
4

9. Răspunde celor şapte întrebări şi află cine a descoperit oxigenul
1. Numărul de neutroni conţinuţi de izotopul 17O este:
2. Procentul de oxigen din dioxidul de carbon este:
3. Nu se obţine oxigen din descompunerea:
4. Temperatura de lichefiere a oxigenului este:
5. Se obţine un oxid metalic la arderea:
6. La arderea a 0,4moliAl, numărul de moli de Al2O3 obţinut este:
7. Concentraţia soluţiei obţinută din produsul arderii a 4,8g Mg şi
50gH2O este:
b) 9 c) 8CORECT!a) 10GREŞIT!
a) 47,15 b) 72,72 c) 80,00
a) CuCO3 b) KClO3 c) H2O2
a) -100oC b) 183oC c) -183oC
a) Mg b) C c) S
a) 0,1 b) 0,2 c) 0,4
a) 32% b) 18% c) 25%
GREŞIT!
GREŞIT! GREŞIT!
GREŞIT! GREŞIT!
GREŞIT! GREŞIT!
GREŞIT! GREŞIT!
GREŞIT! GREŞIT!
GREŞIT! GREŞIT!
J O S E P H
P R I E S T L E Y
CORECT!
CORECT!
CORECT!
CORECT!
CORECT!
CORECT!
Teolog, filozof natural, educator
şi teoretician englez, a izolat
oxigenul în formă gazoasă în
anul 1774