ANGINA PECTORALA
• este un sindrom clinic datorat ischemiei
miocardice caracterizat prin discomfort
sau presiune precordiala, care este in
mod tipic precipitat de efortul fizic si
ameliorat de repaus sau nitroglicerina
sublingual.
• Angina pectorala apare la efort si la
emotii, frig, mese copioase.
• Creste necesarul de oxigen al
miocardului
• Angina se amelioreaza la repaus sau
Nitroglicerina.
Manifestari
• Caracter de gheara, arsura, apasare sau
disconfort, o arata cu palma, nu cu
varful degetelor.
• Poate fi de intensitate medie sau severa
• Dureaza 1 sau 5 minute dupa oprirea
efortului sau 1 min dupa Nitroglicerina.
INFARCTUL MIOCARDIC
• Definitie – este o lipsa severa si
persistenta a oxigenului, datorita
ocluziei coronariene urmata de necroza
miocardica.
• Debutul este brusc sau progresiv
• Constituirea infarctului are loc in 3-6
ore.
Se produce:
• O zona de necroza miocardica – ireversibila
in care celulele mor datorita lipsei oxigenului
• O zona de leziune – in jurul ariei de necroza,
se produce inflamatie, dar celulele sunt
viabile daca aportul de oxigen se restabileste.
• O zona ischemica – in jurul ariei de leziune,
modificarile sunt reversibile.
• Clasificarea infarctului miocardic:
• Infarct transmural – aria de necroza
cuprinde toata grosimea peretelui
miocardic
• Infarct subendocardic – cuprinde doar
partea miocardica dinspre endocard.
• Localizarea pe peretii VS:
- inferior
- anterior
- lateral
- posterior
- de ventricul drept.
Manifestari
• Durerea toracica
• este severa, retrosternala, sub forma de
zdrobire, sfasiere.
• Nu este ameliorata de Nitroglicerina sau
repaus, necesita opiacee.
• Poate iradia in gat, brate, umeri, mandibula,
abdomen
• Este mai prelungita de 30 minute
• Insotita de anxietate, creste pulsul si TA si nr.
de respiratii
• Transpiratii, extremitati reci, paloare
• Hipertensiune arteriala sau
hipotensiune
• Palpitatii, anxietate severa, dispnee
• Dezorientare, confuzie, agitatie
• Oboseala extrema, greata, varsaturi,
sughit
• Durere abdominala
STENOZA MITRALA
• Stenoza mitrala consta intr-o ingrosare si
retractie a valvelor mitrale, se produce
ingustarea orificiului mitral si ingreunarea
trecerii fluxului sanguin din atriul stang in
ventriculul stang.
• Atriul stang se hipertrofiaza si dilata.
• Apare hipertensiune arteriala pulmonara,
care duce la hipertrofia si dilatarea
ventriculului drept.
Manifestari
• Dispnee, fatigabilitate, palpitatii, tuse,
hemoptizie.
• Disfonie – atriul comprima nervul
laringian
• “Facies mitral”- pometi eritematosi,
buze cianotice
• Ascultatia cordului: se aude un suflu
diastolic ca o uruitura - “ruufftta-ta”.
INSUFICIENTA MITRALA
• Insuficienta mitrala – consta in
inchiderea incompleta a valvelor
mitrale si refluarea sangelui din VS in
AS.
• Creste presiunea in AS.
• Apare hipertrofie ventriculara stanga.
• Dimensiuni crescute ale atriului si ventriculului
stang
STENOZA AORTICA
• Consta in ingustarea orificiului aortic
dintre ventriculul stang si artera aorta.
• Stenoza aortica duce la hipertrofie
ventriculara stanga si insuficienta
cardiaca.
Manifestari
• Dispnee, fatigabilitate, ameteli
• Angina pectorala, sincopa
• Paloare
• Puls intarziat si slab
INSUFICIENTA AORTICA
• Valvele aortice nu se inchid in timpul
diastolei si permit revenirea sangelui
din aorta in ventriculul stang.
• Apare hipertrofie si dilatare de
ventricul stang.
Manifestari
• Dipnee, angina pectorala, palpitatii
• Puls amplu si depresibil
• Semnul Muset: pulsatii ale capului
sincron cu pulsul
• Pulsatii ale luetei
MIOCARDITE
• Definitie – un proces inflamator al
muschiului miocardic
• o inflamatie acuta sau cronica, focala
sau difuza.
• infectie cu virusi, cu bacterii, ciuperci,
paraziti, protozoare, richetii.
Manifestari
- dispnee si fatigabilitate
- palpitatii, tahicardie
- febra
- disconfort toracic (durere)
- cardiomegalie
- zgomot 3 sau 4 patologic=galop ventricular,
sufluri cardiace
- semne de insuficienta cardiaca: puls alternant,
raluri de staza pulmonara
ISCHEMIA MIOCARDICA
• Absenta durerii, dar modificari ECG
caracteristice ischemiei
• Modificarile sunt depistate la proba de
efort sau monitorizare ECG pe 24 ore
Holter (este mai frecventa dimineata
ora 6-12, cand activitatea sistemului
nervos simpatic, viscozitatea sangelui si
tonusul coronarian sunt mai crescute).
INSUFICIENTA CARDIACA
• Este un sindrom ce consta in
incapacitatea inimii de a pompa sangele
oxigenat, la un nivel adecvat
metabolismului tesuturilor
Insuficienta cardiaca stanga
• Staza pulmonara: - dispnee de efort,
dispnee paroxistica nocturna, ortopnee,
edem pulmonar acut
- tuse seaca
• fatigabilitate – scade debitul cardiac
• nicturie, insomnie
• tahicardie, galop ventricular Z 3, puls
alternant
Insuficienta cardiaca dreapta
• Cresterea presiunii venoase si capilare:
- edeme a membrelor inferioare
- hidrotorax, ascita
- hepatomegalie dureroasa
- vene jugulare turgescente
- anorexie, greata
CARDIOPATIA ISCHEMICĂ
• Definitie:
- tulburare miocardica datorata unui
dezechilibru intre fluxul sanguin
coronarian si necesitatile miocardice,
produs prin modificari in circulatia
coronariana.
HIPERTENSIUNEA
ARTERIALĂ
• Definitie: - crestere, de regula
permanenta, a valorilor tensiunii
arteriale sistolice (TAs) peste 140mmHg
si/sau diastolice (TAd) peste 90mmHg.
HIPOTENSIUNEA
ARTERIALĂ
• Definitie: - sindrom clinic caracterizat
prin scaderea TAS < 100mmHg şi a
TAD < 65mmHg.
• - hTA poate fi: - asimptomatica
- simptomatica (astenie,
cefalee occipitala,insomnii, palpitaţii,
lipotimii rar sincope)
AFECTIUNILE VASELOR
DE SANGE
• HEMORAGIA – se produce in urma
unei leziuni sau din cauza unei presiuni
excesive, care face o vena sau o artera
“sa explodeze”. Daca sangele se varsa
intr-o cavitate, este vorba de o
hemoragie interna. In schimb, daca
sangele paraseste corpul nostru, vorbim
despre o hemoragie externa.
• TROMBOZA – consta in formarea uni
cheag (trombus) intr-un punct oarecare
al aparatului circulator.
• EMBOLIA - se produce atunci cand un
trombus in miscare ajunge sa
obstructioneze un vas de sange.
FACTORI DE RISC
• EREDIATEA
Deseori, problemele circulatorii se
mostenesc. De aceea, daca parintii au
tulburari de circulatie, copii trebuie sa
isi faca examene medicale pentru a
preveni aparitia sau agravarea boliilor.
• PRESIUNEA SANGUINA
Tensiunea arteriala este un indicator
important al sanatatii aparatului
cardiovascular. Este bine sa o controlam
cu regularitate.
• FUMATUL, ALIMENTATIA
INCORECTA SI STRESUL
Fumatul, alimentatia necorespunzatoare
si situatiile tensionate provoaca
tulburari ale sistemului circulator.
ACCIDENTUL VASCULAR
CEREBRAL
• Un accident vascular cerebral apare atunci
cand un vas de sange (o artera) care
furnizeaza sange la nivelul unei zone a
creierului se sparge sau este blocat de un
cheag sanguin. In cateva minute, celulele
nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot
muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a
corpului care este controlata de zona afectata
a creierului nu mai poate functiona adecvat.
Manifestari
Starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei,
bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a
corpului.
Tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum
vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau
pierderea vederii.
Confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a
cuvintelor celorlalti.
Tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului
sau a coordonarii.
Dureri de cap severe .
ARTEROSCLEROZA
• Definitie:
- modificarea patologica cea mai
importanta care se dezvolta in
organism, determinand leziuni
caracteristice ce evolueaza in arterele
musculare mari, dar si in arterele
elastice.
Factori de risc
1. Dislipidemiile
2. Fumatul
3. HTA
4. Diabetul zaharat
5. Obezitatea
6. Alimentatia
7. Sedentarismul
OBSTRUCTIA ARTERIALA
CRONICA
• Arteroscleroza(ATS) este cea mai frecventa cauza de
boala ocluziva a arterelor
• Factori de risc pentru ATS periferica:
Sexul masculin
Varsta avansata (peste 50 de ani)
HTA
Fumatul
Hiperlipidemie
Diabet zaharat
Leziunile de ATS apar mai frecvent la nivelul
punctelor de ramnificare arteriala
Manifestari
• Claudicatie intermitenta – cel mai frecvent simptom
Durere, crampa, amorteala sau senzatie de
oboseala la nivelul muschilor
Apare distal fata de nivelul leziunii ocluzive
La pacientii cu boala avansata apar dureri de
repaus
• Puls diminuat sau absent distal de obstructie
• Prezenta suflurilor
• Atrofie musculara
• Pilozitate redusa, unghii ingrosate, piele neteda si
lucioasa, temperatura cutanata scazuta, paloare sau
cianoza
• Cei cu ischemie severa pot dezvolta edeme periferice
• Nevrita ischemica cu amorteala si hiporeflexie
AFECTIUNILE ARTERELOR
HEMATOMUL PULSATIL
• Este o leziune arteriala cu hematom perivascular,
delimitat de tesut conjunctiv. Dupa formarea
peretelui conjunctiv, din hematomul pulsatil se
dezvolta un fals anevrism traumatic
• Prognosticul membrului depinde de
- durata ischemiei (limita de 10 ore)
- numarul, gravitatea şi felul leziunilor asociate (plagi
si dilacerari ale partilor moi, fracturi osoase)
- gradul de infectie a plagii
ANEVRISMUL ARTERIAL
• Dilatatie ireversibila a unei artere la cel
putin o data si jumatate fata de
diametrul sau normal
• Poate implica toate straturile peretelui
arterial (anevrism adevarat) sau doar o
portiune a peretelui (pseudoanevrism)
FISTULA ARTERIOVENOASA
• este o comunicare patologica de scurtcircuitare între o artera si o vena
• poate fi congenitala, traumatica şi
iatrogena
• prin fistula ia nastere un sant circulator
cu un debit care poate ajunge pana la
6L/minut
ISCHEMIA ARTERIALA
• EMBOLIA ARTERIALA - este o
obliterare acuta prin trombi circulanti in
sistemul cordului stang
• TROMBOZA ARTERIALA - este o
obstructie acuta arteriala ca urmare a
unei trombozari locale pe artera
patologica
AFECTIUNILE
CONGENITALE
• HEMANGIOMUL
- reprezinta o retea capilara, dezvoltata
anormal, de culoare rosie-violacee,
situata la suprafata pielii
- localizare: pe fata sau membre,
corespunzator dermatoamelor
AFECTIUNILE VENELOR
FLEBITA
• aparitia unui cordon venos dureros (dar
nu cu o duritate asa de mare ca si la
tromboza)
• o formă particulara este flebita
varicoasa, inflamatia unui pachet
varicos
TROMBOZA
• este o coagulare intravasculara locala
permanenta
• tromboza locala este, de cele mai multe ori,
fara importanta; ea apare de ex. in ligatura
vasului si in inflamatii
• tromboza la distanta este mai grava, apare la
0,4% din bolnavii operati si poate fi punctul
de plecare al unei embolii
VARICELE
•
•

Dilatari anormle si permanente ale venelor
Reprezinta o boala cronica dar nu mortala. Se
poate localiza in orice parte a corpului, dar
afecteaza mai ales membrele inferioare
• Circulatia devine dificila, deoarece sangele nu
curge inapoi, din cauza slabirii valvelor si a
vaselor de sange.
Afectiunile sistemului circulator

Afectiunile sistemului circulator

  • 2.
    ANGINA PECTORALA • esteun sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat de repaus sau nitroglicerina sublingual.
  • 3.
    • Angina pectoralaapare la efort si la emotii, frig, mese copioase. • Creste necesarul de oxigen al miocardului • Angina se amelioreaza la repaus sau Nitroglicerina.
  • 4.
    Manifestari • Caracter degheara, arsura, apasare sau disconfort, o arata cu palma, nu cu varful degetelor. • Poate fi de intensitate medie sau severa • Dureaza 1 sau 5 minute dupa oprirea efortului sau 1 min dupa Nitroglicerina.
  • 6.
    INFARCTUL MIOCARDIC • Definitie– este o lipsa severa si persistenta a oxigenului, datorita ocluziei coronariene urmata de necroza miocardica. • Debutul este brusc sau progresiv • Constituirea infarctului are loc in 3-6 ore.
  • 9.
    Se produce: • Ozona de necroza miocardica – ireversibila in care celulele mor datorita lipsei oxigenului • O zona de leziune – in jurul ariei de necroza, se produce inflamatie, dar celulele sunt viabile daca aportul de oxigen se restabileste. • O zona ischemica – in jurul ariei de leziune, modificarile sunt reversibile.
  • 10.
    • Clasificarea infarctuluimiocardic: • Infarct transmural – aria de necroza cuprinde toata grosimea peretelui miocardic • Infarct subendocardic – cuprinde doar partea miocardica dinspre endocard. • Localizarea pe peretii VS: - inferior - anterior - lateral - posterior - de ventricul drept.
  • 11.
    Manifestari • Durerea toracica •este severa, retrosternala, sub forma de zdrobire, sfasiere. • Nu este ameliorata de Nitroglicerina sau repaus, necesita opiacee. • Poate iradia in gat, brate, umeri, mandibula, abdomen • Este mai prelungita de 30 minute • Insotita de anxietate, creste pulsul si TA si nr. de respiratii
  • 12.
    • Transpiratii, extremitatireci, paloare • Hipertensiune arteriala sau hipotensiune • Palpitatii, anxietate severa, dispnee • Dezorientare, confuzie, agitatie • Oboseala extrema, greata, varsaturi, sughit • Durere abdominala
  • 13.
    STENOZA MITRALA • Stenozamitrala consta intr-o ingrosare si retractie a valvelor mitrale, se produce ingustarea orificiului mitral si ingreunarea trecerii fluxului sanguin din atriul stang in ventriculul stang. • Atriul stang se hipertrofiaza si dilata. • Apare hipertensiune arteriala pulmonara, care duce la hipertrofia si dilatarea ventriculului drept.
  • 15.
    Manifestari • Dispnee, fatigabilitate,palpitatii, tuse, hemoptizie. • Disfonie – atriul comprima nervul laringian • “Facies mitral”- pometi eritematosi, buze cianotice • Ascultatia cordului: se aude un suflu diastolic ca o uruitura - “ruufftta-ta”.
  • 16.
    INSUFICIENTA MITRALA • Insuficientamitrala – consta in inchiderea incompleta a valvelor mitrale si refluarea sangelui din VS in AS. • Creste presiunea in AS. • Apare hipertrofie ventriculara stanga.
  • 17.
    • Dimensiuni crescuteale atriului si ventriculului stang
  • 18.
    STENOZA AORTICA • Constain ingustarea orificiului aortic dintre ventriculul stang si artera aorta. • Stenoza aortica duce la hipertrofie ventriculara stanga si insuficienta cardiaca.
  • 20.
    Manifestari • Dispnee, fatigabilitate,ameteli • Angina pectorala, sincopa • Paloare • Puls intarziat si slab
  • 21.
    INSUFICIENTA AORTICA • Valveleaortice nu se inchid in timpul diastolei si permit revenirea sangelui din aorta in ventriculul stang. • Apare hipertrofie si dilatare de ventricul stang.
  • 23.
    Manifestari • Dipnee, anginapectorala, palpitatii • Puls amplu si depresibil • Semnul Muset: pulsatii ale capului sincron cu pulsul • Pulsatii ale luetei
  • 25.
    MIOCARDITE • Definitie –un proces inflamator al muschiului miocardic • o inflamatie acuta sau cronica, focala sau difuza. • infectie cu virusi, cu bacterii, ciuperci, paraziti, protozoare, richetii.
  • 26.
    Manifestari - dispnee sifatigabilitate - palpitatii, tahicardie - febra - disconfort toracic (durere) - cardiomegalie - zgomot 3 sau 4 patologic=galop ventricular, sufluri cardiace - semne de insuficienta cardiaca: puls alternant, raluri de staza pulmonara
  • 27.
    ISCHEMIA MIOCARDICA • Absentadurerii, dar modificari ECG caracteristice ischemiei • Modificarile sunt depistate la proba de efort sau monitorizare ECG pe 24 ore Holter (este mai frecventa dimineata ora 6-12, cand activitatea sistemului nervos simpatic, viscozitatea sangelui si tonusul coronarian sunt mai crescute).
  • 28.
    INSUFICIENTA CARDIACA • Esteun sindrom ce consta in incapacitatea inimii de a pompa sangele oxigenat, la un nivel adecvat metabolismului tesuturilor
  • 30.
    Insuficienta cardiaca stanga •Staza pulmonara: - dispnee de efort, dispnee paroxistica nocturna, ortopnee, edem pulmonar acut - tuse seaca • fatigabilitate – scade debitul cardiac • nicturie, insomnie • tahicardie, galop ventricular Z 3, puls alternant
  • 31.
    Insuficienta cardiaca dreapta •Cresterea presiunii venoase si capilare: - edeme a membrelor inferioare - hidrotorax, ascita - hepatomegalie dureroasa - vene jugulare turgescente - anorexie, greata
  • 34.
    CARDIOPATIA ISCHEMICĂ • Definitie: -tulburare miocardica datorata unui dezechilibru intre fluxul sanguin coronarian si necesitatile miocardice, produs prin modificari in circulatia coronariana.
  • 35.
    HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ • Definitie: -crestere, de regula permanenta, a valorilor tensiunii arteriale sistolice (TAs) peste 140mmHg si/sau diastolice (TAd) peste 90mmHg.
  • 36.
    HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ • Definitie: -sindrom clinic caracterizat prin scaderea TAS < 100mmHg şi a TAD < 65mmHg. • - hTA poate fi: - asimptomatica - simptomatica (astenie, cefalee occipitala,insomnii, palpitaţii, lipotimii rar sincope)
  • 37.
  • 38.
    • HEMORAGIA –se produce in urma unei leziuni sau din cauza unei presiuni excesive, care face o vena sau o artera “sa explodeze”. Daca sangele se varsa intr-o cavitate, este vorba de o hemoragie interna. In schimb, daca sangele paraseste corpul nostru, vorbim despre o hemoragie externa.
  • 39.
    • TROMBOZA –consta in formarea uni cheag (trombus) intr-un punct oarecare al aparatului circulator. • EMBOLIA - se produce atunci cand un trombus in miscare ajunge sa obstructioneze un vas de sange.
  • 41.
    FACTORI DE RISC •EREDIATEA Deseori, problemele circulatorii se mostenesc. De aceea, daca parintii au tulburari de circulatie, copii trebuie sa isi faca examene medicale pentru a preveni aparitia sau agravarea boliilor.
  • 42.
    • PRESIUNEA SANGUINA Tensiuneaarteriala este un indicator important al sanatatii aparatului cardiovascular. Este bine sa o controlam cu regularitate.
  • 43.
    • FUMATUL, ALIMENTATIA INCORECTASI STRESUL Fumatul, alimentatia necorespunzatoare si situatiile tensionate provoaca tulburari ale sistemului circulator.
  • 44.
    ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL • Unaccident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sanguin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.
  • 45.
    Manifestari Starii de amorteala,slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului. Tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii. Confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti. Tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii. Dureri de cap severe .
  • 46.
    ARTEROSCLEROZA • Definitie: - modificareapatologica cea mai importanta care se dezvolta in organism, determinand leziuni caracteristice ce evolueaza in arterele musculare mari, dar si in arterele elastice.
  • 47.
    Factori de risc 1.Dislipidemiile 2. Fumatul 3. HTA 4. Diabetul zaharat 5. Obezitatea 6. Alimentatia 7. Sedentarismul
  • 48.
    OBSTRUCTIA ARTERIALA CRONICA • Arteroscleroza(ATS)este cea mai frecventa cauza de boala ocluziva a arterelor • Factori de risc pentru ATS periferica: Sexul masculin Varsta avansata (peste 50 de ani) HTA Fumatul Hiperlipidemie Diabet zaharat Leziunile de ATS apar mai frecvent la nivelul punctelor de ramnificare arteriala
  • 49.
    Manifestari • Claudicatie intermitenta– cel mai frecvent simptom Durere, crampa, amorteala sau senzatie de oboseala la nivelul muschilor Apare distal fata de nivelul leziunii ocluzive La pacientii cu boala avansata apar dureri de repaus • Puls diminuat sau absent distal de obstructie • Prezenta suflurilor • Atrofie musculara • Pilozitate redusa, unghii ingrosate, piele neteda si lucioasa, temperatura cutanata scazuta, paloare sau cianoza • Cei cu ischemie severa pot dezvolta edeme periferice • Nevrita ischemica cu amorteala si hiporeflexie
  • 50.
  • 51.
    HEMATOMUL PULSATIL • Esteo leziune arteriala cu hematom perivascular, delimitat de tesut conjunctiv. Dupa formarea peretelui conjunctiv, din hematomul pulsatil se dezvolta un fals anevrism traumatic • Prognosticul membrului depinde de - durata ischemiei (limita de 10 ore) - numarul, gravitatea şi felul leziunilor asociate (plagi si dilacerari ale partilor moi, fracturi osoase) - gradul de infectie a plagii
  • 52.
    ANEVRISMUL ARTERIAL • Dilatatieireversibila a unei artere la cel putin o data si jumatate fata de diametrul sau normal • Poate implica toate straturile peretelui arterial (anevrism adevarat) sau doar o portiune a peretelui (pseudoanevrism)
  • 54.
    FISTULA ARTERIOVENOASA • esteo comunicare patologica de scurtcircuitare între o artera si o vena • poate fi congenitala, traumatica şi iatrogena • prin fistula ia nastere un sant circulator cu un debit care poate ajunge pana la 6L/minut
  • 55.
    ISCHEMIA ARTERIALA • EMBOLIAARTERIALA - este o obliterare acuta prin trombi circulanti in sistemul cordului stang • TROMBOZA ARTERIALA - este o obstructie acuta arteriala ca urmare a unei trombozari locale pe artera patologica
  • 56.
    AFECTIUNILE CONGENITALE • HEMANGIOMUL - reprezintao retea capilara, dezvoltata anormal, de culoare rosie-violacee, situata la suprafata pielii - localizare: pe fata sau membre, corespunzator dermatoamelor
  • 57.
  • 58.
    FLEBITA • aparitia unuicordon venos dureros (dar nu cu o duritate asa de mare ca si la tromboza) • o formă particulara este flebita varicoasa, inflamatia unui pachet varicos
  • 59.
    TROMBOZA • este ocoagulare intravasculara locala permanenta • tromboza locala este, de cele mai multe ori, fara importanta; ea apare de ex. in ligatura vasului si in inflamatii • tromboza la distanta este mai grava, apare la 0,4% din bolnavii operati si poate fi punctul de plecare al unei embolii
  • 60.
    VARICELE • • Dilatari anormle sipermanente ale venelor Reprezinta o boala cronica dar nu mortala. Se poate localiza in orice parte a corpului, dar afecteaza mai ales membrele inferioare • Circulatia devine dificila, deoarece sangele nu curge inapoi, din cauza slabirii valvelor si a vaselor de sange.