for medical students

1. PERITONEUL

2. Peritoneul este o membrană seroasă
ce căptuşeşte la interior pereţii
cavităţii abdominale şi bazinului
formând totodată şi învelişul extern al
organelor situate în aceste cavităţi.
Se împarte în peritoneu parietal şi
visceral. Peritoneul parietal este mai
gros şi mai rezistent, se uneşte lax cu
ţesuturile subiacente şi poate fi uşor
detaşat. Peritoneul visceral este
Histologic peritoneul este alcătuit din
2 lamele – externă, din ţesut
conjunctiv fibros şi internă, ce constă
din mezoteliu care formează stratul
lui seros.
În mod normal, este neted, lucios,
umectat de circa 50 ml. de lichid
peritoneal
Parietal peritoneum

3. • Dividerea peritoneului în parietal
şi visceral este relativă, practic
fiind vorba de o foiţă seroasă
comună.
• Între ambele foiţe ale seroasei
peritoneale se formează un spaţiu
capilar (îngust, virtual) care poartă
denumirea de cavitatea
peritoneală.
• Această cavitate conţine o
cantitate mica de lichid peritoneal
(circa 50 ml) – lichid tensioactiv,
lipicios, care favorizează glisarea
organelor
Pereţii cavităţii abdominale având o
structură osteomioaponeurotică sunt
tapetaţi la interior de fascia
endoabdominală. Între peritoneul
parietal şi fascia respectivă se află
spaţiul subperitoneal
Visceral peritoneum

4. Spaţiul respectiv este mai dezvoltat
între peritoneul parietal şi peretele
posterior al cavităţii abdominale şi se
numeşte spaţiu retroperitoneal.
(rinichii, ureterele, glandele
suprarenale, pancreasul, parţial
duodenul, aorta abdominală şi vena
cavă inferioară)
Organe intraperitoneale (stomacul,
intestinul subţire, colonul transvers şi
cel sigmoid, cecul şi apendicile
vermiform, splina
Organe care au înveliş peritoneal din
trei părţi – organe mezoperitoneale
(colonul ascendent şi descendent
porţiunea medie a rectului)

5. Formaţiuni peritoneale ca elemente de fixare ale organelor cavităţii
abdominale
Ligamentele sunt derivate ale peritoneului care se atesta la trecerea
peritoneului parietal în cel visceral, sau la trecerea lui de pe un organ
pe altul (ligamentul coronar al ficatului, ligamentul hepatorenal,
falciform al ficatului, triunghiular drept şi stâng, hepatogastric,
hepatoduodenal, ligamentul lat al uterului)
Mezourile au o semnificaţie aparte, prezentând duplicaturi
peritoneale care se formează la trecerea peritoneului parietal în cel
visceral şi invers, de pe organ pe peretele cavităţii abdominale sau
pelvine
(mezocolonul transvers, mezocolonul sigmoid, mezenteriu,
mezoapendice, mezometriu, mezosalpinge)

6. Hepatoduodenal ligament

7. Gastrosplenic ligament

8. Gastrocolic ligament

9. Mezourile

10. Epiploanele – formaţiuni
peritoneale între foiţele căruia se
conţine ţesut celuloadipos reţele
vasculare şi limfatice plexiforme. Se
disting, epiploonul mic şi epiploonul
mare.
Plicile peritoneale sunt formate ca
regula de peritoneul parietal, acestea
fiind determinate de trecerea
peritoneului peste unele vase, ducturi
sau ligamente fibroase

11. Cavitatea peritoneală este spaţiul
capilar (virtual) delimitat de foiţa
parietală şi cea viscerală a
peritoneului. Ea are o formă
complicată şi este determinată de
relaţiile anatomo-topografice ale
organelor cavităţii abdominale,
precum şi de formaţiunile ce fixează
aceste organe (mezouri, ligamente,
pliuri, epiploone)
Între peretele abdominal şi marele epiploon se atestă un spaţiu virtual
numit previsceral (cavitate previscerală). La ridicarea epiploonului
mare devin vizibile ansele jejunului şi ileonului înconjurate de părţile
colonului – colonul ascendent, transvers, descendent şi cel sigmoid.
Colonul transvers este fixat de peretele posterior al cavităţii
abdominale de către mezocolonul sau.
Colonul transvers şi mezocolonul împart cavitatea peritoneală în etajul
supramezocolic şi cel inframezocolic.

12. Etajul supramezocolic este delimitat
superior de diafragm, iar inferior de
colonul transvers şi mezocolonul său.
În acest etaj îşi au sedul ficatul cu
vezica biliară, stomacul, porţiunea
superioară şi parţial cea descendentă
a duodenului şi pancreasului, splina
Etajul inframezocolic se răspîndeşte
de la faţa inferioară a mezocolonului
transvers până la faţa superioară a
diafragmului pelvin. În acest etaj
sunt localizate – duodenul (parţial)
ansele jejunului şi ileonului, porţiunile
intestinului gros (cecul cu apendicile
vermiform, colonul şi rectul) iar în
cavitatea micului bazin în dependenţa
de gen – vezica urinară, uterul,
tubele uterine, ovarele şi parţial
vaginul la femei, iar la bărbaţi vezica
urinară, prostata, veziculele
seminale, ducturile deferente.

13. Omentul mic, omentul
mare si bursa omentala

14. Omentul mic (epiplonul gastrohepatic)
 Derivat al mezogastrului ventral, intre stomac si
ficat, constituind fata anterioara a vestibulului BO
 Patrulater neregulat, cu 2 fete si 4 margini
 Fata anterioara:
 Corespunde cavitatii peritoneale mari
 Acoperita de fata viscerala ficat
 Fata posterioara:
 Corespunde vestibulului BO

15. Omentul mic
 Marginea dreapta:
 Libera, intinsa de la hilul ficatului la DI
 Contine pediculul hepatic
 Se poate continua spre dreapta cu lig. Hepatocisticoduodenocolic
 Marginea stanga (inferioara):
 Aderenta de esofag, stomac si DI
 Marginea hepatica:
 Corespunde fetelor diafragmatica si viscerala ale ficatului
 Pe fata viscerala se insera pe cele 2 buze ale hilului
 Pe fata diafragmatica urmeaza santul lig.venos Arantius,
corespunzator marginii stg.a lobului caudat

16. Omentul mic
 Marginea superioara:
 Face unirea dintre marginea dreapta a
esofagului abdominal si partea superioara
a santului Arantius

18. Structura omentului mic
 Prezinta 3 parti:
 1. p.vasculara
 Reprezentata de marginea dreapta ce contine pediculul hepatic
 2. p.flacida
 Portiunea mijlocie, foarte subtire
 3. p.condensata
 Este partea stanga si inferioara
 Mai densa si mai rezistenta
 Constituie lig.hepatogastric in care se afla:
• Superior – r.hepatica a a.gastrice stg.
• Inferior – terminarea a.gastrice stg., a a.gastrice dr. si ramuri
vagale

19. Omentul mare
 Prelungire peritoneala ce uneste stomacul cu
colonul transvers si acopera ca un sort, ansele
intestinale si o parte din cadrul colic
 Deriva din mezogastrul dorsal
 Are forma variabila, prins de curbura mare
gastrica, de unghiurile colonului si peretele
abdominal posterolateral
 Dimensiuni variabile, de la scurt (cativa cm) la
lung (ajunge in pelvis)
 Aspectul si grosimea difera cu varsta si starea de
nutritie

22. Omentul mare
 Prezinta 2 portiuni: fixa si mobila
 1. p.fixa
 Constituie lig.gastrocolic si prezinta 2 fete si 4
margini:
• F.anterioara – oblica anteroinferior, in raport cu peritoneul
parietal anterior
• F.posterioara – delimiteaza anterior BO
• Marg.sup. – inserata pe curbura mare gastrica, la 1-2 cm de
care se afla cercul arterial al marii curburi
• Marg.inf. – aderenta de fata anterosup.a colonului transvers,
delimitand recesul inf.al BO
• Marg.dr. – este continuarea inf.a lig.hepatoduodenal sau
hepatocolic
• Marg.stg. – se alipeste la diverticulul stg.al BO

23. Omentul mare
 2. p.mobila
 Reprezinta sortul epiploic, cu 2 fete si 4 margini
• F.ant. – raport cu peritoneul parietalanterior
• F.post. – raport cu colonul transvers si ansele intestinului
subtire
• Marg.sup. – aderenta de colonul transvers; reprezinta limita
sup.a coalescentei lamei directe cu cea reflectata a
omentului mare si limita inf.a BO
• Marg.laterale – raport cu colonul ascendent si cu colonul
descendent; deasupra celor 2 unghiuri colice, omentul mare
este unit de peretele abdominal posterior prin lig.colofrenice
dr.si stg.
• Marg.inf. – libera.

24. Rolul marelui oment
 1. functia de mobilitate
 Matura suprafata anterioara a masei intestinale, capteaza
corpii straini, reziduurile fibrinoase sau necrotice, ocupa si
mascheaza zonele deperitonializate
 Miscarile sale asigura distribuirea intraperitoneala a
substantelor straine neabsorbite
 Acopera zonele iritate, sangerande, perforatiile
 2. Functia fagocitara
 3. functia adipopexica
 Depoziteaza grasimile in exces
 4. functia de absorbtie
 A lichidului peritoneal, a revarsatelor patologice, a celulelor
canceroase, drenand cavitatea peritoneala

25. Bursa omentala
 Def.: diverticul al cavitatii peritoneale, situat posterior
omentului mic, fetei posterioare a stomacului si a ligamentului
gastrocolic
 Cavitate virtuala inchisa din toate partile, comunicand cu
cavitatea peritoneala mare prin orificiul epiploic (hiatusul lui
Winslow)
 Descriere: 2 compartimente ce comunica printr-un orificiu –
vestibulul si bursa propriu-zisa
 Vestibulul BO (BO mica)
 Situat posterior omentului mic, prezinta 6 pereti si o prelungire
superioara
 1. perete ant. – foita post.oment mic ce se insera: superior pe
buza post.hil ficat si in lungul santului Arantius si inferior pe
mica curbura gastrica si DI

26.  2. perete posterior – peritoneul parietal post, unde intalnim de
la dreapta la stanga:
• Flancul stg. VCI
• Spatiul intercavoaortic si pilierul drept diafragmatic
• Ao abdominala si tr.celiac si fb.aferente plexului celiac
(n.splanhnic drept)
 3. perete superior – fata posterioara lob caudat acoperita de
peritoneu
 4. perete dr. – corespunde orif.epiploic
 5. perete stg. – orificiul BO delimitat de coasa a.gastrice stg.si
a a.hepatice
 6. perete inferior – corespunde pancreasului, la nivelul
tb.epiploic
 7. diverticul sup. – corespunde:
• Ant-sup – lobul caudat
• Dr –VCI
• Stg – esofag si coasa a.gastrice stg.

27.  BO mare (bursa retrogastrica)
 Prezinta 2 pereti, 4 margini si 3 prelungiri
 1. perete post. – foita peritoneala ce acopera corpul
pancreasului, superior de care tapeteaza diafragma, seg.sup.al
GSR stg., polul sup.RS
 2. perete ant. – peritoneul fetei post.stomac si seg.mobil al DI
si lig.gastrocolic
 3. marg.sup. – foita inf.a lig.gastrocolic
 4. marg.inf. – este limitata de coalescenta sacului epiploic, care
corespunde fetei anterioare a epiplonului transvers
 5. marg.dr. – corespunde orif. BO
 6. marg.stg. – reprezentata craniocaudal de:
• Seg.vertical lig.gastrofrenic
• Jonctiunea epiploanelor pancreaticosplenic si gastrosplenic
• Limita coalescentei diverticulului stg.al sacului epiploic

28.  7. recesul sup.omental – urca pana la diafragm si corespunde
polului sup.al stomacului
 8. recesul inf.omental – este bine reprezentat in viata
embrionara de sacul epiploic; este situat inferior stomacului, la
nivelul colonului transvers
 9. recesul lienal – delimitat:
• Post. – epiplonul pancreaticosplenic
• Anterior – epiplonul gatrsosplenic