Abilită ți de comunicare
În această sesiune de formare vom ... 
1. Evalua prin auto-testare abilită ile i aptitudinile ț ș inițiale de 
comunicare 
2. Identifica stilul de comunicare (persuasiv, agresiv, supus) 
3. Introduce, prin intermediul lecțiilor e-learning, teoria 
comunicării (pragmatica comunicării umane) 
4. Introduce, prin intermediul lecțiilor și instrumentelor de tip e-learning 
(filme, desene animate, exercițiu interactiv), verbalul, 
paraverbalul și non-verbalul 
5. Introduce, prin intermediul lecțiilor și instrumentelor de tip e-learning 
(filme, desene animate, exercițiu interactiv), modul de 
comunicare în situații și contexte diferite 
6. Recunoaște și verifica punctele tari și slabe ale stilului tău de 
comunicare și de interacțiune 
7. Reevalua, prin auto-testare, noile abilități și aptitudini de 
comunicare
• Procesul de în elegere i de împărtă ț ș șire a sensului. 
• Schimbul de idei, mesaje sau informații, prin vorbire, imagini, 
semnale, scris, sau prin comportament. 
• Este procesul de trimitere și primire de mesaje sau transferul de 
informații de la o parte (emițător) la alta (receptor)
Abilitatea de a ajunge la un grup- intă în ț cadrul sau în afara 
companiei cu un mesaj bine definit și prin utilizarea mass-mediei 
disponibile. Utilizarea promptă și adecvată a mass-media pentru 
a facilita diseminarea de informații de afaceri. 
Comunicarea este modul în care o persoană își exprimă 
gândurile și ideile sale, verbal sau în scris. Fiecare are propriul stil 
de a se exprima, dar, pentru a face mesajele accesibile pentru 
alții, și pentru a explica propriile idei în mod eficient, sunt 
necesare unele cerințe de bază, inclusiv: 
- Claritatea conceptelor și expresiilor 
- Fluența și cunoașterea limbii 
- Abilitatea de a lucra prin intermediul ideilor și conceptelor 
personale, adaptarea stilului de exprimare la nevoile publicului
- Reflectă asupra subiectului, scopului, emi ătorului, ț receptorului, 
mediului, precum și asupra contextului unui mesaj; 
- Comunică folosind regulile standard pentru mediul de ales; 
- Acordă atenție, luând notițe, punând întrebări și este angajat în 
ideile care sunt comunicate; 
- Decodifică cuvinte scrise și imagini, în scopul de a înțelege 
ceea ce emițătorul lor încearcă să comunice; 
- Folosește cuvinte rostite, tonul vocii, limbajul corpului, gesturi, 
expresii faciale, și ajutoare vizuale pentru a transmite idei; 
- Comută în mod eficient de la primirea de idei la furnizarea 
acestora, înainte și înapoi între cei implicați în mediul de 
comunicare; 
- Înțelege capabilitățile și limitările oricărei comunicări 
tehnologice, de la apeluri telefonice la e-mail-uri la mesaje 
instant; 
- Codifică mesajele în cuvinte, fraze, paragrafe pentru a 
comunica cu o persoană de la distanță
- Este capabil să ofere i să ceară informa ii la ș ț nivel interpersonal 
și în cadrul unui grup de lucru; 
-Este capabil să adapteze stilurile de comunicare proprii și 
strategiile la nevoile mediului și publicului individual și colectiv; 
- Este capabil să distingă între contextele interactive și 
comunicative, prin recunoașterea strategiilor specifice de 
comunicare și de feedback adoptate de către alți colegi, de cel 
mai înalt nivel, conlucrători; 
- Este capabil să ofere și să primească informații cu ajutorul unor 
instrumente (comunicare verbală, sub formă scrisă, telefon, 
asistată de calculator etc.) 
- Este capabil să codifice și să decodifice mesajele verbale și 
non-verbale, precum și pe cele transmise folosind un altfel de 
suport.
Legătura la video
-- Comunicarea VERBALĂ: pur i simplu ș comunicarea care este 
exprimată prin cuvinte. 
“Conținutul” vocii, de exemplu, ... registru semantic (nivelul de 
dificultate și alegerea de cuvinte sau expresii), caracter formal și 
informal, caracteristicile vorbirii, sintaxa, etc. 
- Comunicare PARAVERBALĂ: “În interiorul” vocii 
... de exemplu, ton, volum, viteza, pauze, vocalize, dicție, etc. 
- Comunicare NONVERBALĂ: mișcări ale corpului, expresia 
facială. 
... postura, gesturile, expresia facială și privirea, proxemică 
(mișcări ale corpului), îmbrăcăminte și accesorii.
- Mesajele verbale: cuvintele pe care le alegem 
Cuvintele care sunt critice, învinuitoare, care au scopul de a 
judeca sau care sunt acuzatoare tind să creeze o stare de spirit 
defensivă i de rezisten ă, care nu este propice ș ț pentru rezolvarea 
în mod productiv a problemelor. 
Trimiterea în mod eficient de mesaje necesită precizarea 
punctului nostru de vedere, cât mai scurt și eficient posibil. 
Alege cuvintele cu intenția de a face mesajul cât mai clar posibil, 
evitând jargonul și informațiile inutile și auxiliare. 
Mesajele verbale eficiente: 
1. Sunt scurte, concise, și organizate 
2. Nu utilizează jargon 
3. Nu creează opoziție din partea auditoriului/ascultătorului
- Mesajele paraverbale: cum spunem cuvintele 
Comunicarea paraverbală se referă la mesajele pe care le 
transmitem prin tonul, înăl imea i ritmul vocilor ț ș noastre. Acesta 
este modul în care spunem ceva, nu ceea ce spunem. 
O propoziție poate exprima sensuri complet diferite, în funcție de 
accentul pus pe cuvintele și tonul vocii. 
Unele aspecte de reținut despre comunicarea paraverbală: 
- Atunci când suntem supărați sau încântați, discursul nostru 
tinde să devină ascuțit, mai rapid și de o înălțime mai mare. 
- Când suntem plictisiți sau supărați, discursul nostru tinde să se 
încetinească și să devină monoton. 
- Când ne simțim defensivi, discursul nostru este de multe ori 
abrupt.
Mesajele non-verbale: limbajul corpului nostru 
Puterea comunicării nonverbale nu poate fi subestimată. Prin limbajul corpului 
nostru, comunicăm permanent, indiferent dacă vrem sau nu! 
Mesajele non-verbale reprezintă modul imediat de a exprima și de a comunica 
emoțiile. 
Expresia facială: Fața este, probabil, cel mai important transmițător de 
informații emoționale. O față se poate lumina cu entuziasm, energie și 
aprobare, poate exprima confuzie sau plictiseală și se poate încrunta cu 
neplăcere. Ochii sunt deosebit de expresivi în transmiterea bucuriei, tristeții, 
furiei, sau confuziei. 
Poziții și gesturi: posturile noastre corporale pot crea un sentiment de 
deschidere caldă sau de respingere. De exemplu, atunci când cineva ne 
confruntă, stând liniștit cu mâinile îndoite liber în poală, este creat un 
sentiment de anticipare și de interes. O postură a brațelor încrucișate pe piept 
descrie un sentiment de inflexibilitate. Acțiunea cuiva de a colecta materialele 
și de a se întinde după poșetă, semnalează dorința de a încheia conversația.
Cele 3 componente ale comunicării 
După cum pute i vedea, cea mai importantă ț componentă a 
comunicării este cea non-verbală. A doua este cea paraverbală, 
iar ultima dintre ele este componenta verbală.
Importan ța consecvenței 
În toate comunicările noastre dorim să depunem eforturi pentru a 
trimite mesaje verbale, non-verbale și paraverbale consecvente. 
Când mesajele noastre sunt inconsecvente, ascultătorul poate 
deveni confuz. Inconsecvența poate crea, de asemenea, o lipsă 
de încredere și subminează șansa de a construi o relație muncă 
bună. 
Atunci când o persoană trimite un mesaj cu informații verbale, 
paraverbale și non-verbale contradictorii, cele non-verbale tind să 
fie urmărite. Uită-te la exemplul din imagine. Care sunt cele pe 
care, cel mai probabil, tu o să le crezi? Ceea ce vezi sau ce 
auzi?
Comunicarea este mult mai eficientă atunci când este coerentă în 
toate cele trei componente (verbală, paraverbală și non-verbală). 
> Dimpotrivă, inconsecvența este cauzată de neînțelegeri, 
încredere scăzută și capacitate redusă de convingere. 
> În aceste cazuri, non-verbalul și paraverbalul sunt 
predominante în raport cu conținutul verbal!
Amintiți-vă ... 
Cheia pentru a primi mesaje în mod eficient este de a asculta! 
Ascultarea este o combinație între a auzi ceea ce o altă persoană 
spune și implicarea psihologică cu persoana care vorbește. 
Ascultarea necesită mai mult decât acțiunea de a auzi cuvintele. 
Este nevoie de o dorință de a înțelege o altă ființă umană, o 
atitudine de respect și de acceptare, precum și dorința de a 
deschide mintea pentru a încerca și a vedea lucrurile din punctul 
de vedere al unei alte persoane. 
Ascultarea necesită un nivel ridicat de concentrare și energie! 
Este necesar să ne punem deoparte propriile gânduri și agenda, 
să ne pune în locul altuia și să încercăm să vedem lumea prin 
ochii acelei persoane. Adevărata ascultare necesită ca noi să 
suspendăm acțiunea de a judeca, evalua, aproba în încercarea 
de a înțelege alte persoane, fiind un cadru de referință, emoții și 
atitudini. 
Ascultarea pentru a înțelege este, într-adevăr, o sarcină dificilă!
VIDEO
Paul Watzlawick a fost cercetător al Institutului de Cercetare 
Mintală din Palo Alto, California, începând cu anul 1960. In 1969 
Paul Watzlawick, împreună cu Beavin și Jackson, a publicat 
prima sa carte, Pragmatica comunicării umane, care a devenit 
una dintre cele mai importante și citate lucrări pe această temă 
de comunicare. În cadrul acesteia, el stabilește cele cinci așa-numite 
axiome (reguli de bază) în conformitate cu care are loc 
comunicarea. Acum, vom analiza cele mai importante axiome.
Axioma nr.1 
Nu putem să nu comunicăm 
Axioma nr.1 vizează faptul că putem comunica în orice situație 
socială; mereu comunicăm ceva, chiar și atunci când nu vorbim. 
Comportamentul (non-verbal și verbal) este prin natura acestuia 
comunicativ iar oamenii nu pot fi lipsiți de comportament. 
Acțiune și inacțiune, cuvinte și tăcere, râs și plâns, toate acestea 
comunică ceva pentru alte persoane.
Axioma nr.2 
Aspectul con inut i ț ș aspectul relațional 
Aceasta vizează faptul că fiecare mesaj conține două aspecte. 
Conținutul exprimă informații și date, și, astfel, reprezintă "ce" din 
mesaj și este, de obicei, transmis verbal, prin comunicare 
lingvistică. 
Aspectul relațional determină modul în care expeditorul ar dori ca 
receptorul să înțeleagă informațiile, iar acest lucru reprezintă 
"cum" al mesajului și este frecvent transmis nonverbal, prin tonul 
vocii, alegerea cuvintelor, gesturi și expresii faciale.
Axioma 3 
Punctarea secven ței de comunicare. 
Semnificația acestei axiome pare mai complicată decât este. 
Probabil toată lumea este familiarizată cu situația în care două 
părți care se ceartă se acuză reciproc că ar fi început discuția. 
Acest lucru se întâmplă destul de frecvent în relații. 
Un exemplu clasic este soția care se plânge că soțul ei merge 
des la bar, iar bărbatul spune că merge la bar pentru că soția lui 
se plânge mereu.
Pentru a rezuma ... 
Nu putem să nu comunicăm 
Aspectul con inut ț și aspectul relațional 
Punctarea secvenței de comunicare
“Barierele” sunt toate acele aspecte care limitează eficiența 
comunicării 
Adică există bariere între toți oamenii, ceea ce face comunicarea 
mult mai dificilă decât majoritatea oamenilor pare să realizeze. 
Este fals să presupunem că în cazul în care se poate vorbi, se 
poate și comunica. Pentru că atât de mult din educația noastră 
derutează oamenii în a considera comunicarea mai ușoară decât 
este, aceștia se descurajează și renunță atunci când întâmpină 
dificultăți.
Aceste bariere pot exista în oricare dintre cele trei componente 
ale comunicării (verbală, paraverbală, i non-v ș erbală). Din acest 
motiv, este necesar să fie detaliate unele dintre cele mai comune 
răspunsuri care vor determina, în mod inevitabil, un efect negativ 
asupra comunicărilor. 
Denaturarea limbii 
Modele mentale 
Tensiunea dintre interlocutori 
Lipsa de timp 
Interferența
Denaturarea limbii 
Utilizarea unui limbaj comun nu asigură o în elegere reciprocă ț între părțile 
interesate (altă limbă, jargonul tehnic, fraze lungi, ipoteze care nu sunt 
explicite, excesul de informații) 
Modele mentale 
Sunt modalități de interpretare a realității și reprezintă o formă de economie a 
gândirii bazate pe experiență, care vă permite în a clasifica și a înțelege 
realitatea. Cu toate acestea, schemele mentale afectează gândirea și o 
forțează până la limite înguste. 
Tensiunea dintre interlocutori 
Comunicările anterioare nesatisfăcătoare, așteptarea înainte de a putea 
comunica, atitudinile negative, “citirea minții” sau anticiparea. 
Lipsa de timp 
Atunci când aveți puțin timp pentru a diminua capacitatea de expunere, 
atenție și înțelegere. 
Interferență 
Aversiune, venerație, indiferență, cultură, clasă, limbă, căldură, frig, foame, 
sete, zgomot.
Ce se întâmplă atunci când dore ști să comunici ceva! 
Acum, vă vom arăta ce se întâmplă când comunicăm: Dacă tu 
exprimi 100% informație, celălalt își amintește doar de 10%. Este 
normal ... nu intrați în panică! E normal!
Stiluri de comunicare 
spune-mi cum comunici și ... 
o să-ți spun cine ești
Abilită ile bune de comunicare interpersonală ț ne permit să lucrăm 
mai eficient în grupuri și echipe, care pot fi formale, cum sunt cele 
de la locul de muncă, sau informale - în diferite situații sociale. 
Abilitățile de comunicare interpersonală sunt esențiale pentru a 
dezvolta alte aptitudini cheie necesare în viață. A fi capabil să 
comunici bine cu alte persoane este adesea esențial pentru a 
rezolva problemele care apar în mod inevitabil, atât în viața 
personală, precum și în cea profesională. 
Haideți să vedem unele stiluri de comunicare ...
Este pasiv? 
Este o persoană care comunică, fără a utiliza cele mai bune 
instrumente de comunicare. 
Canalul vocal nu este setat. Acesta este influen țat de un exces 
de timiditate sau frică. Tinde să aibă un volum redus, tonul 
emoțional definește o persoană timidă și supusă, care preferă să 
evite o confruntare directă, singura armă defensivă în posesia 
acestuia este de a se “plânge”. 
Comunicarea non-verbală este ciudată și inconsecventă. Privind 
în jos, nu poate vorbi în fața interlocutorului. Tinde să trădeze o 
stimă de sine scăzută.
Este aceasta agresiv? 
este caracteristic acelor oameni cărora le place să-i zdrobească 
pe alții. 
Au tendința de a crește volumul vocii, folosesc frecvent tonul 
sarcastic, le place să-i umilească pe alții. Agresiunea este de 
multe ori un instrument de apărare. Acest stil are scopul de a 
subjuga pe celălalt, ceea ce îl face imposibil de contrazis, folosind 
un ritm în vorbire care nu lasă spațiu de tăcere. 
Comunicarea non-verbală este foarte puternică, aproape 
copleșitoare.
- Este acesta asertiv? 
este stilul persoanei care iube te contactul ș cu alte persoane. 
Utilizează cel mai bun instrument al vocii, îi respectă pe alții prin 
adoptarea unui comportament non-verbal echivoc. Sigur și 
încrezător, recunoaște când a greșit, acceptă criticile și la rândul 
său, știe cum să critice constructiv. 
O bună gestionare a comunicării non-verbale. Postura este 
dreaptă, dar fără rigiditate, este moale în gestionarea mișcării de 
comunicare.
Fie că sunt clien i sau utilizatori, prieteni sau ț cunoștințe, oamenii 
aduc mereu o “lume” cu ei. Este de multe ori o “lume” de confuzie 
și incertitudine. 
Cum putem încerca să reducem complexitatea și incertitudinea 
din această lume?
Dialogul strategic este o tehnică concepută pentru a reduce 
complexitatea i incertitudinea din această ș lume, prin formularea 
de alternative la întrebări închise (pâlnie) și restructurări ulteriore 
(parafrazare).
Exemplu 
A: Aș ieși în seara asta! 
B: Cum ți-ar plăcea să faci asta, în cuplu sau cu prietenii? 
A: Nu, de fapt, aș prefera o seară pentru doi ... 
B: Vrei să mănânci ceva sau să faci ceva după cină? 
A: Nu, cred că este mai bine să fac ceva după cină. 
B: Ceva în sensul de “mișcare”, cum ar fi dansul sau ceva mai 
liniștit gen un film la cinema? 
A. Ei bine ... Cred că ieșitul la cinema nu este o idee rea ...
Abilită ile de comunicare nu se limitează la ț interacțiunea directă 
cu alte persoane și cuvântul vorbit. 
Abilitatea de a putea scrie în mod clar și eficient este o soluție 
pentru o comunicare bună, acest set de aptitudini nu ar trebui să 
se limiteze la jurnaliști sau la autori profesioniști. 
Slaba comunicare scrisă poate fi frustrantă pentru cititor și 
potențial dăunătoare pentru autor!
Abilită i slabe de exprimare în scris ț creează primele impresii 
proaste și mulți cititori vor avea o reacție negativă imediată în 
cazul în care identifică o greșeală de ortografie sau gramatică. 
Gramatica corectă, semnele de punctuație și ortografia sunt 
esențiale în comunicările scrise. Cititorul va construi o opinie 
despre tine, ca autor, bazată atât pe conținut, cât și prezentare, 
iar erorile sunt de natură a conduce către formarea unei impresii 
negative.
Un truc pentru a verifica lucrarea dumneavoastră și pentru a 
îmbunătăți abilitățile de scriere este de a citi cu voce tare 
materialul dumneavoastră. Citind textul vă determină să 
încetiniți și veți vedea problemele cu fluența pe care, altfel, ochiul 
ar sări peste. 
Un alt mod de a îmbunătăți abilitățile dumneavoastră de scriere, 
este de a citi – când citiți însușiți cuvinte noi și vă confruntați cu 
diferite stiluri de scriere.
Cu toate acestea, cea mai bună modalitate de îmbunătățire este 
de cea de a scrie. Încercați să scrieți materiale de exersare pe 
care nici măcar nu trebuie să le arătați altcuiva. Pe măsură ce 
încrederea dumneavoastră ca scriitor crește, vă puteți simți 
încrezător să arătați lucrările dvs. prietenilor sau altor persoane 
și, atunci când faceți asta, cereți feedback onest și critici 
constructive. 
A-ți putea găsi chiar și un prieten sau coleg dispus să acționeze 
ca un mentor în ceea ce privește scrisul care să lucreze cu 
dumneavoastră pentru a vă dezvolte abilitățile de exprimare în 
scris.

Abilități de comunicare νο1

  • 1.
    Abilită ți decomunicare
  • 2.
    În această sesiunede formare vom ... 1. Evalua prin auto-testare abilită ile i aptitudinile ț ș inițiale de comunicare 2. Identifica stilul de comunicare (persuasiv, agresiv, supus) 3. Introduce, prin intermediul lecțiilor e-learning, teoria comunicării (pragmatica comunicării umane) 4. Introduce, prin intermediul lecțiilor și instrumentelor de tip e-learning (filme, desene animate, exercițiu interactiv), verbalul, paraverbalul și non-verbalul 5. Introduce, prin intermediul lecțiilor și instrumentelor de tip e-learning (filme, desene animate, exercițiu interactiv), modul de comunicare în situații și contexte diferite 6. Recunoaște și verifica punctele tari și slabe ale stilului tău de comunicare și de interacțiune 7. Reevalua, prin auto-testare, noile abilități și aptitudini de comunicare
  • 3.
    • Procesul deîn elegere i de împărtă ț ș șire a sensului. • Schimbul de idei, mesaje sau informații, prin vorbire, imagini, semnale, scris, sau prin comportament. • Este procesul de trimitere și primire de mesaje sau transferul de informații de la o parte (emițător) la alta (receptor)
  • 4.
    Abilitatea de aajunge la un grup- intă în ț cadrul sau în afara companiei cu un mesaj bine definit și prin utilizarea mass-mediei disponibile. Utilizarea promptă și adecvată a mass-media pentru a facilita diseminarea de informații de afaceri. Comunicarea este modul în care o persoană își exprimă gândurile și ideile sale, verbal sau în scris. Fiecare are propriul stil de a se exprima, dar, pentru a face mesajele accesibile pentru alții, și pentru a explica propriile idei în mod eficient, sunt necesare unele cerințe de bază, inclusiv: - Claritatea conceptelor și expresiilor - Fluența și cunoașterea limbii - Abilitatea de a lucra prin intermediul ideilor și conceptelor personale, adaptarea stilului de exprimare la nevoile publicului
  • 5.
    - Reflectă asuprasubiectului, scopului, emi ătorului, ț receptorului, mediului, precum și asupra contextului unui mesaj; - Comunică folosind regulile standard pentru mediul de ales; - Acordă atenție, luând notițe, punând întrebări și este angajat în ideile care sunt comunicate; - Decodifică cuvinte scrise și imagini, în scopul de a înțelege ceea ce emițătorul lor încearcă să comunice; - Folosește cuvinte rostite, tonul vocii, limbajul corpului, gesturi, expresii faciale, și ajutoare vizuale pentru a transmite idei; - Comută în mod eficient de la primirea de idei la furnizarea acestora, înainte și înapoi între cei implicați în mediul de comunicare; - Înțelege capabilitățile și limitările oricărei comunicări tehnologice, de la apeluri telefonice la e-mail-uri la mesaje instant; - Codifică mesajele în cuvinte, fraze, paragrafe pentru a comunica cu o persoană de la distanță
  • 6.
    - Este capabilsă ofere i să ceară informa ii la ș ț nivel interpersonal și în cadrul unui grup de lucru; -Este capabil să adapteze stilurile de comunicare proprii și strategiile la nevoile mediului și publicului individual și colectiv; - Este capabil să distingă între contextele interactive și comunicative, prin recunoașterea strategiilor specifice de comunicare și de feedback adoptate de către alți colegi, de cel mai înalt nivel, conlucrători; - Este capabil să ofere și să primească informații cu ajutorul unor instrumente (comunicare verbală, sub formă scrisă, telefon, asistată de calculator etc.) - Este capabil să codifice și să decodifice mesajele verbale și non-verbale, precum și pe cele transmise folosind un altfel de suport.
  • 7.
  • 8.
    -- Comunicarea VERBALĂ:pur i simplu ș comunicarea care este exprimată prin cuvinte. “Conținutul” vocii, de exemplu, ... registru semantic (nivelul de dificultate și alegerea de cuvinte sau expresii), caracter formal și informal, caracteristicile vorbirii, sintaxa, etc. - Comunicare PARAVERBALĂ: “În interiorul” vocii ... de exemplu, ton, volum, viteza, pauze, vocalize, dicție, etc. - Comunicare NONVERBALĂ: mișcări ale corpului, expresia facială. ... postura, gesturile, expresia facială și privirea, proxemică (mișcări ale corpului), îmbrăcăminte și accesorii.
  • 9.
    - Mesajele verbale:cuvintele pe care le alegem Cuvintele care sunt critice, învinuitoare, care au scopul de a judeca sau care sunt acuzatoare tind să creeze o stare de spirit defensivă i de rezisten ă, care nu este propice ș ț pentru rezolvarea în mod productiv a problemelor. Trimiterea în mod eficient de mesaje necesită precizarea punctului nostru de vedere, cât mai scurt și eficient posibil. Alege cuvintele cu intenția de a face mesajul cât mai clar posibil, evitând jargonul și informațiile inutile și auxiliare. Mesajele verbale eficiente: 1. Sunt scurte, concise, și organizate 2. Nu utilizează jargon 3. Nu creează opoziție din partea auditoriului/ascultătorului
  • 10.
    - Mesajele paraverbale:cum spunem cuvintele Comunicarea paraverbală se referă la mesajele pe care le transmitem prin tonul, înăl imea i ritmul vocilor ț ș noastre. Acesta este modul în care spunem ceva, nu ceea ce spunem. O propoziție poate exprima sensuri complet diferite, în funcție de accentul pus pe cuvintele și tonul vocii. Unele aspecte de reținut despre comunicarea paraverbală: - Atunci când suntem supărați sau încântați, discursul nostru tinde să devină ascuțit, mai rapid și de o înălțime mai mare. - Când suntem plictisiți sau supărați, discursul nostru tinde să se încetinească și să devină monoton. - Când ne simțim defensivi, discursul nostru este de multe ori abrupt.
  • 11.
    Mesajele non-verbale: limbajulcorpului nostru Puterea comunicării nonverbale nu poate fi subestimată. Prin limbajul corpului nostru, comunicăm permanent, indiferent dacă vrem sau nu! Mesajele non-verbale reprezintă modul imediat de a exprima și de a comunica emoțiile. Expresia facială: Fața este, probabil, cel mai important transmițător de informații emoționale. O față se poate lumina cu entuziasm, energie și aprobare, poate exprima confuzie sau plictiseală și se poate încrunta cu neplăcere. Ochii sunt deosebit de expresivi în transmiterea bucuriei, tristeții, furiei, sau confuziei. Poziții și gesturi: posturile noastre corporale pot crea un sentiment de deschidere caldă sau de respingere. De exemplu, atunci când cineva ne confruntă, stând liniștit cu mâinile îndoite liber în poală, este creat un sentiment de anticipare și de interes. O postură a brațelor încrucișate pe piept descrie un sentiment de inflexibilitate. Acțiunea cuiva de a colecta materialele și de a se întinde după poșetă, semnalează dorința de a încheia conversația.
  • 12.
    Cele 3 componenteale comunicării După cum pute i vedea, cea mai importantă ț componentă a comunicării este cea non-verbală. A doua este cea paraverbală, iar ultima dintre ele este componenta verbală.
  • 13.
    Importan ța consecvenței În toate comunicările noastre dorim să depunem eforturi pentru a trimite mesaje verbale, non-verbale și paraverbale consecvente. Când mesajele noastre sunt inconsecvente, ascultătorul poate deveni confuz. Inconsecvența poate crea, de asemenea, o lipsă de încredere și subminează șansa de a construi o relație muncă bună. Atunci când o persoană trimite un mesaj cu informații verbale, paraverbale și non-verbale contradictorii, cele non-verbale tind să fie urmărite. Uită-te la exemplul din imagine. Care sunt cele pe care, cel mai probabil, tu o să le crezi? Ceea ce vezi sau ce auzi?
  • 14.
    Comunicarea este multmai eficientă atunci când este coerentă în toate cele trei componente (verbală, paraverbală și non-verbală). > Dimpotrivă, inconsecvența este cauzată de neînțelegeri, încredere scăzută și capacitate redusă de convingere. > În aceste cazuri, non-verbalul și paraverbalul sunt predominante în raport cu conținutul verbal!
  • 15.
    Amintiți-vă ... Cheiapentru a primi mesaje în mod eficient este de a asculta! Ascultarea este o combinație între a auzi ceea ce o altă persoană spune și implicarea psihologică cu persoana care vorbește. Ascultarea necesită mai mult decât acțiunea de a auzi cuvintele. Este nevoie de o dorință de a înțelege o altă ființă umană, o atitudine de respect și de acceptare, precum și dorința de a deschide mintea pentru a încerca și a vedea lucrurile din punctul de vedere al unei alte persoane. Ascultarea necesită un nivel ridicat de concentrare și energie! Este necesar să ne punem deoparte propriile gânduri și agenda, să ne pune în locul altuia și să încercăm să vedem lumea prin ochii acelei persoane. Adevărata ascultare necesită ca noi să suspendăm acțiunea de a judeca, evalua, aproba în încercarea de a înțelege alte persoane, fiind un cadru de referință, emoții și atitudini. Ascultarea pentru a înțelege este, într-adevăr, o sarcină dificilă!
  • 16.
  • 17.
    Paul Watzlawick afost cercetător al Institutului de Cercetare Mintală din Palo Alto, California, începând cu anul 1960. In 1969 Paul Watzlawick, împreună cu Beavin și Jackson, a publicat prima sa carte, Pragmatica comunicării umane, care a devenit una dintre cele mai importante și citate lucrări pe această temă de comunicare. În cadrul acesteia, el stabilește cele cinci așa-numite axiome (reguli de bază) în conformitate cu care are loc comunicarea. Acum, vom analiza cele mai importante axiome.
  • 18.
    Axioma nr.1 Nuputem să nu comunicăm Axioma nr.1 vizează faptul că putem comunica în orice situație socială; mereu comunicăm ceva, chiar și atunci când nu vorbim. Comportamentul (non-verbal și verbal) este prin natura acestuia comunicativ iar oamenii nu pot fi lipsiți de comportament. Acțiune și inacțiune, cuvinte și tăcere, râs și plâns, toate acestea comunică ceva pentru alte persoane.
  • 19.
    Axioma nr.2 Aspectulcon inut i ț ș aspectul relațional Aceasta vizează faptul că fiecare mesaj conține două aspecte. Conținutul exprimă informații și date, și, astfel, reprezintă "ce" din mesaj și este, de obicei, transmis verbal, prin comunicare lingvistică. Aspectul relațional determină modul în care expeditorul ar dori ca receptorul să înțeleagă informațiile, iar acest lucru reprezintă "cum" al mesajului și este frecvent transmis nonverbal, prin tonul vocii, alegerea cuvintelor, gesturi și expresii faciale.
  • 20.
    Axioma 3 Punctareasecven ței de comunicare. Semnificația acestei axiome pare mai complicată decât este. Probabil toată lumea este familiarizată cu situația în care două părți care se ceartă se acuză reciproc că ar fi început discuția. Acest lucru se întâmplă destul de frecvent în relații. Un exemplu clasic este soția care se plânge că soțul ei merge des la bar, iar bărbatul spune că merge la bar pentru că soția lui se plânge mereu.
  • 21.
    Pentru a rezuma... Nu putem să nu comunicăm Aspectul con inut ț și aspectul relațional Punctarea secvenței de comunicare
  • 22.
    “Barierele” sunt toateacele aspecte care limitează eficiența comunicării Adică există bariere între toți oamenii, ceea ce face comunicarea mult mai dificilă decât majoritatea oamenilor pare să realizeze. Este fals să presupunem că în cazul în care se poate vorbi, se poate și comunica. Pentru că atât de mult din educația noastră derutează oamenii în a considera comunicarea mai ușoară decât este, aceștia se descurajează și renunță atunci când întâmpină dificultăți.
  • 23.
    Aceste bariere potexista în oricare dintre cele trei componente ale comunicării (verbală, paraverbală, i non-v ș erbală). Din acest motiv, este necesar să fie detaliate unele dintre cele mai comune răspunsuri care vor determina, în mod inevitabil, un efect negativ asupra comunicărilor. Denaturarea limbii Modele mentale Tensiunea dintre interlocutori Lipsa de timp Interferența
  • 24.
    Denaturarea limbii Utilizareaunui limbaj comun nu asigură o în elegere reciprocă ț între părțile interesate (altă limbă, jargonul tehnic, fraze lungi, ipoteze care nu sunt explicite, excesul de informații) Modele mentale Sunt modalități de interpretare a realității și reprezintă o formă de economie a gândirii bazate pe experiență, care vă permite în a clasifica și a înțelege realitatea. Cu toate acestea, schemele mentale afectează gândirea și o forțează până la limite înguste. Tensiunea dintre interlocutori Comunicările anterioare nesatisfăcătoare, așteptarea înainte de a putea comunica, atitudinile negative, “citirea minții” sau anticiparea. Lipsa de timp Atunci când aveți puțin timp pentru a diminua capacitatea de expunere, atenție și înțelegere. Interferență Aversiune, venerație, indiferență, cultură, clasă, limbă, căldură, frig, foame, sete, zgomot.
  • 25.
    Ce se întâmplăatunci când dore ști să comunici ceva! Acum, vă vom arăta ce se întâmplă când comunicăm: Dacă tu exprimi 100% informație, celălalt își amintește doar de 10%. Este normal ... nu intrați în panică! E normal!
  • 26.
    Stiluri de comunicare spune-mi cum comunici și ... o să-ți spun cine ești
  • 27.
    Abilită ile bunede comunicare interpersonală ț ne permit să lucrăm mai eficient în grupuri și echipe, care pot fi formale, cum sunt cele de la locul de muncă, sau informale - în diferite situații sociale. Abilitățile de comunicare interpersonală sunt esențiale pentru a dezvolta alte aptitudini cheie necesare în viață. A fi capabil să comunici bine cu alte persoane este adesea esențial pentru a rezolva problemele care apar în mod inevitabil, atât în viața personală, precum și în cea profesională. Haideți să vedem unele stiluri de comunicare ...
  • 28.
    Este pasiv? Esteo persoană care comunică, fără a utiliza cele mai bune instrumente de comunicare. Canalul vocal nu este setat. Acesta este influen țat de un exces de timiditate sau frică. Tinde să aibă un volum redus, tonul emoțional definește o persoană timidă și supusă, care preferă să evite o confruntare directă, singura armă defensivă în posesia acestuia este de a se “plânge”. Comunicarea non-verbală este ciudată și inconsecventă. Privind în jos, nu poate vorbi în fața interlocutorului. Tinde să trădeze o stimă de sine scăzută.
  • 29.
    Este aceasta agresiv? este caracteristic acelor oameni cărora le place să-i zdrobească pe alții. Au tendința de a crește volumul vocii, folosesc frecvent tonul sarcastic, le place să-i umilească pe alții. Agresiunea este de multe ori un instrument de apărare. Acest stil are scopul de a subjuga pe celălalt, ceea ce îl face imposibil de contrazis, folosind un ritm în vorbire care nu lasă spațiu de tăcere. Comunicarea non-verbală este foarte puternică, aproape copleșitoare.
  • 30.
    - Este acestaasertiv? este stilul persoanei care iube te contactul ș cu alte persoane. Utilizează cel mai bun instrument al vocii, îi respectă pe alții prin adoptarea unui comportament non-verbal echivoc. Sigur și încrezător, recunoaște când a greșit, acceptă criticile și la rândul său, știe cum să critice constructiv. O bună gestionare a comunicării non-verbale. Postura este dreaptă, dar fără rigiditate, este moale în gestionarea mișcării de comunicare.
  • 31.
    Fie că suntclien i sau utilizatori, prieteni sau ț cunoștințe, oamenii aduc mereu o “lume” cu ei. Este de multe ori o “lume” de confuzie și incertitudine. Cum putem încerca să reducem complexitatea și incertitudinea din această lume?
  • 32.
    Dialogul strategic esteo tehnică concepută pentru a reduce complexitatea i incertitudinea din această ș lume, prin formularea de alternative la întrebări închise (pâlnie) și restructurări ulteriore (parafrazare).
  • 33.
    Exemplu A: Așieși în seara asta! B: Cum ți-ar plăcea să faci asta, în cuplu sau cu prietenii? A: Nu, de fapt, aș prefera o seară pentru doi ... B: Vrei să mănânci ceva sau să faci ceva după cină? A: Nu, cred că este mai bine să fac ceva după cină. B: Ceva în sensul de “mișcare”, cum ar fi dansul sau ceva mai liniștit gen un film la cinema? A. Ei bine ... Cred că ieșitul la cinema nu este o idee rea ...
  • 34.
    Abilită ile decomunicare nu se limitează la ț interacțiunea directă cu alte persoane și cuvântul vorbit. Abilitatea de a putea scrie în mod clar și eficient este o soluție pentru o comunicare bună, acest set de aptitudini nu ar trebui să se limiteze la jurnaliști sau la autori profesioniști. Slaba comunicare scrisă poate fi frustrantă pentru cititor și potențial dăunătoare pentru autor!
  • 35.
    Abilită i slabede exprimare în scris ț creează primele impresii proaste și mulți cititori vor avea o reacție negativă imediată în cazul în care identifică o greșeală de ortografie sau gramatică. Gramatica corectă, semnele de punctuație și ortografia sunt esențiale în comunicările scrise. Cititorul va construi o opinie despre tine, ca autor, bazată atât pe conținut, cât și prezentare, iar erorile sunt de natură a conduce către formarea unei impresii negative.
  • 36.
    Un truc pentrua verifica lucrarea dumneavoastră și pentru a îmbunătăți abilitățile de scriere este de a citi cu voce tare materialul dumneavoastră. Citind textul vă determină să încetiniți și veți vedea problemele cu fluența pe care, altfel, ochiul ar sări peste. Un alt mod de a îmbunătăți abilitățile dumneavoastră de scriere, este de a citi – când citiți însușiți cuvinte noi și vă confruntați cu diferite stiluri de scriere.
  • 37.
    Cu toate acestea,cea mai bună modalitate de îmbunătățire este de cea de a scrie. Încercați să scrieți materiale de exersare pe care nici măcar nu trebuie să le arătați altcuiva. Pe măsură ce încrederea dumneavoastră ca scriitor crește, vă puteți simți încrezător să arătați lucrările dvs. prietenilor sau altor persoane și, atunci când faceți asta, cereți feedback onest și critici constructive. A-ți putea găsi chiar și un prieten sau coleg dispus să acționeze ca un mentor în ceea ce privește scrisul care să lucreze cu dumneavoastră pentru a vă dezvolte abilitățile de exprimare în scris.