Proba orală bac - romana.pptx

uvt.ro
Pregătire pentru proba orală a
examenului de bacalaureat la limba și
literatura română
Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Românești

uvt.ro
Structura curs:
- Introducere
- Schema comunicării
- Stilurile funcționale
- Tipuri de texte
- Modele de subiecte
- Recomandări
CURSUL VII

uvt.ro
COMPETENȚE
Înțelegerea unui
text la prima
vedere
Exprimarea și
argumentarea
unui punct de
vedere
Organizarea
discursului
Adaptarea la
situația de
comunicare
Utilizarea limbii
literare, a
limbajului
îngrijit

uvt.ro
TEXT LA
PRIMA
VEDERE
Conținut Formă
Tema textului
Idei prinicipale
Instanțele
comunicării
Tipuri de texte

uvt.ro
Exercițiul 1
II. Tipuri de texte:
Narativ
Descriptiv
Argumentativ
Informativ
Epistolar
Memorialistic
I. Stilurile funcționale:
Științific
Juridico-administrativ
Publicistic
Beletristic
Colocvial

uvt.ro
Schema comunicării

uvt.ro
Emițătorul
- sursa actului
comunicațional
reprezentată de o
persoană, un grup
sau o instituție
specializat/nespecializat/
în curs de specializare

uvt.ro
Receptorul
- beneficiarul mesajului într-o
situație de comunicare
- primește informația de la
emițător și o decodifică
specializat/nespecializat/
în curs de specializare

uvt.ro
Mesajul
- conținutul de idei, informații,
sentimente, gânduri
transmise de către emițător
unui receptor
- trebuie să îmbrace ideile în
forma cea mai potrivită.
mesaje clare - permit o
unică interpretare sunt
mesaje ambigue - cunosc
mai multe
interpretări/variante

uvt.ro
Codul
• Sistem prin
care se
produce
comunicarea
• Ex.: limba
română
Canalul
• Suportul prin
care se
difuzează
informația
Contextul
• Ansamblul de
informații
cunoscut atât
de emițător, cât
și de receptor
și care ajută la
înțelegerea
informației

uvt.ro

uvt.ro
1) Stilul științific
- Comunicarea de noțiuni
- Funcția mesajului: a explica, a argumenta cunoștințele factuale
-Relația E-R: emițător – specializat; receptor - specializat sau nu
Exemple: articole științifice, lucrări de specialitate scrise de
cercetători, savanți, persoane credibile în domeniul științific;
„Știința care studiază limbajul în esența sa precum și în aspectele sale
generale, fără a se referi la o limbă anumită, se numește lingvistică
generală, deseori identificată cu ceea ce, cu mai multă precizie reprezintă
filosofia limbajului”.
(Eugeniu Coșeriu, Introducere în lingvistică)
- Termeni de specialitate: çtiință, limbaj, lingvistică, filosofie;
- Cuvintele sunt folosite cu sensul lor denotativ;
- Prezentul gnomic: studiază, se numeçte, reprezintă;
- Scop: informare;

uvt.ro
Sens denotativ,
cuvinte
monosemnatice
Absența
figurilor de stil,
lipsa
încărcăturii
afective
Claritatea
exprimării
Concizie
Informații științifice,
termeni științifici
STILUL
ȘTIINȚIFIC

uvt.ro
2) Stilul juridico-administrativ
- Cuprinde texte elaborate de organul judiciar
- Funcția mesajului: de a informa, de a educa cititorul
- Relația E-R: emițător – specializat, adică organul
legislativ, acesta dând receptorului instrucțiuni în
legătură cu modul în care trebuie înțeles textul;
receptorul - specializat (cel care trebuie să aplice legea),
dar și nespecializat, cel care vrea să cunoască legea/în
curs de specializare
Exemple: articole de lege, Constituția, Codul penal, Codul
muncii etc.
„Art. 5 – În domeniul educației și a formării profesionale prin sistemul național
de învățământ, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra oricăror
prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică
dispozițiile prezentei legi.”
Termeni de specialitate: articol, lege, prevedere, act normativ;
Cuvintele sunt folosite cu sensul lor denotativ;
Enunțuri cu formă impersonală;
Scop: informare, educare;

uvt.ro
Sens denotativ,
cuvinte
monosemnatice
Absența
figurilor de stil,
lipsa
încărcăturii
afective
Terminologie
de
specialitate
Concizie,
claritate,
exprimare
rigidă
Enunțuri clare,
lipsite de
ambiguitate
STILUL
JURIDICO-
ADMINISTRATIV

uvt.ro
3) Stilul publicistic (jurnalistic)
- cuprinde ziare și reviste destinate marelui public, este stilul
prin care publicul este informat, influențat și mobilizat într-o
anumită direcție, în legătură cu evenimentele sociale și
politice, economice, artistice etc.
- funcția mesajului: de a informa, de a convinge, de a manipula
- relația E-R: emițătorul - specializat (de exemplu, reporterul, ziaristul,
moderatorul), iar receptorul poate fi nespecializat, reprezentând publicul larg,
fiind ușor accesibil publicului/specializat/în curs de specializare
Exemple: articole, cronică, reportaje, foiletoane, interviuri, știri, anunțuri publicitare
etc.
„Anul școlar 2022-2023 va avea o structură nouă, în premieră pentru România, cu cinci module
de învățare și cinci vacanțe.
La finalul ședinței de guvern de miercuri, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat că s-a ajuns la un
consens confirmat de către orice expert cu minimum de noțiune în pedagogie modernă, mai
exact la alternarea modulelor de învățare cu cele de repaos.” (sursă: www.spotmedia.ro)
Limbaj simplu, accesibil, actual;
Folosirea limbii literare;
Funcție de mediatizare a evenimentelor;

uvt.ro
Influențează
opinia publică
Strategie persuasivă –
afecțiune/rațiune
Stârnirea
curiozității
Figuri de stil,
jocuri de
cuvinte
Termeni științifici,
de specialitate,
juridici
STILUL
PUBLICISTIC

uvt.ro
Mesajele audiovizuale – reclamele

uvt.ro
Reclama face parte din
strategia de promovare a unei
afaceri în segmentul mass-
media pentru a vinde un
produs, a promova anumite
servicii sau a îmbunătăți
imaginea unei companii.
Poate fi alcătuită din imagine și
sunet, doar din imagine sau
doar din sunet, despre un
subiect de actualitate, ce
interesează un număr mare de
persoane, transmis pe un
canal de comunicare.

uvt.ro
4) Stilul beletristic
- Cuprinde textele literare în proză, versuri și textele dramatice
- Funcția mesajului: informare, educare, divertisment
- Conform relației E-R, emițătorul – autorul/naratorul/eul liric, receptorul
poate fi specializat sau nespecializat, publicul larg, cititorii iubitori de
beletristică
Exemple: Cartea nunții, de George Călinescu; Plumb, de George
Bacovia; O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale etc.
„Peste oraș domnea o tăcere mirifică și arborii bătrâni dormeau încă în lumina soarelui
blând al dimineții de primăvară. Ei își foșneau, abia smintit, frunzișul ce, ici-colo, își arăta primele
șuvițe galbene, încărunțite.
Maria pășea încet în umbra lor măreață și tăcută, ca printr-un templu, cu sufletul plin de
lumină și speranță.”
(Vera Malev, Recviem pentru Maria)
- Utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gândurilor și sentimentelor;
- Expresivitate, figuri de stil;
- Scopul: producerea emoției;

uvt.ro
Unicitatea și
inovarea
expresiei
Figuri de stil,
expresivitate
Bogăție lexicală
Producerea
de emoții
STILUL
BELETRISTIC
Contrast dintre sens
denotativ și sens conotativ;

uvt.ro
5) Stilul colocvial
- relații neoficiale, particulare, intime, în viața de zi cu zi;
- funcția mesajului: informare, divertisment;
- conform relației E-R, emițătorul poate fi specializat sau nespecializat,
receptorul poate fi și el specializat sau nespecializat;
Exemple: Biletul, telegrama, cartea poștală, scrisoarea (amicală, familială,
de mulțumire, de felicitare, de recomandare, de dragoste), invitația, cartea
de vizită;
- Simplitate, naturalețe
- Are încărcătură afectivă
- Are la bază o relație interpersonală în
planul vieții cotidiene
Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Româneșt

uvt.ro
Încărcătură
afectivă;
Caracterul jucăuș
al limbajului; Simplitate,
degajare,
naturalețe;
STILUL
COLOCVIAL
Regulile gramaticale nu
sunt respectate cu strictețe;
Pot fi folosite
regionalisme,
argou, jargon
Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Româneș

uvt.ro
II. Tipuri de texte
Textul – înșiruirea coerentă a cuvintelor, propozițiilor,
frazelor prin care se transmit idei;
TEXT
I. Narativ II. Descriptiv
IV. Informativ
VI.
Memorialistic
V.
Explicativ
VII. Epistolar
III.
Argumentativ

uvt.ro
I. Textul narativ
- emițătorul își transmite indirect ideile prin intermediul
acțiunii și personajelor;
- instanțele narative: autor, narator, personaj, cititor;
- număr mare de verbe;
- indicii spațio-temporali;
„Un prieten de când lumea, așa-mi păruse deși înainte de anul acela – 1910 – nici nu-i
bănuisem măcar ființa pe lume. Se ivise în București cam odată cu întâile frunze. De atunci îl întâlnisem
mereu și pretutindeni.”
(Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche)
- frecvența verbelor: păruse, nu bănuisem, se ivise etc.
- indicii spațio-temporali: înainte de anul acela, 1910, în Bucureçti etc.
- existența vocii narative;

uvt.ro
II. Textul descriptiv
- poate fi de tip tablou sau portret;
- predomină grupurile nominale (substantiv+adjectiv);
- timpuri verbale: prezentul și imperfectul;
„Era un bărbat de aproape patruzeci de ani, de statură normală; culoarea feței sale arăta un temperament
sanguin; Expresia lui era rece, iar ochii lui, cu un aspect foarte calm și mai inteligenți decât îndrăzneți,
dădeau un farmec mare fizionomiei sale; Brațele lui erau lungi, iar picioarele lui se odihneau pe pământ.”
(Jules Verne, Cinci săptămâni în balon)
-frecvența grupurilor nominale: statură normală, temperament sanguin, expresie
rece, aspect calm etc.
- acumulare de detalii pentru a vizualiza portretul celui descris
- verbe la imperfect: era, arăta, dădeau etc.

uvt.ro
III. Textul argumentativ
– are scopul de a susține un punct de vedere, având două funcții
dominante:
Funcția persuasivă;
Funcția polemică;
- Textul argumentativ se poate construi prin două raționamente:
Inductiv
Deductiv
Structura textului argumentativ:
Ipoteza – informații generale despre tema dată, enunțarea tezei,
stabilirea poziției personale, a opiniei în raport cu tema
Argumentarea – enunțarea a cel puțin două argumente distincte,
întărite cu exemple elocvente
Concluzia – reluarea ipotezei într-un enunț sintetic, nuanțat, precum și
reluarea parțială a argumentelor enunțate

uvt.ro
-utilizarea structurilor specifice textului argumentativ: verbe de
opinie (a crede, a considera, a presupune), conectori, adverbe,
locuțiuni adverbiale (desigur, probabil, fără îndoială, cu siguranță),
conjuncții și locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ (deoarece,
din cauză că, încât, açadar) etc.
- termeni adecvați;
-formule ca în primul rând, mai întâi, în al doilea rând, de exemplu,
pe de-o parte... pe de altă parte;
-timpul verbelor este prezent, neutru, al înscrierii particularului în
general;
„Dacă opera de literatură este deseori ambiguă, critica trebuie să fie întotdeauna clară.
Echivocurile, jocurile de cuvinte nu țin de esența morală a criticii decât poate de arta ei; o colorează, îi
conferă personalitate, dar n-o ajută prea mult să-și atingă scopul.
În primul rând, e vorba de simplitate. Pe criticul prost îl recunoști numaidecât după felul
complicat în care se exprimă despre cele mai simple lucruri. Critic bun este acela care, dimpotrivă, știe să
spună simplu despre cele mai complicate lucruri.”
(Nicolae Manolescu, Posibil decalog pentru critica literară în „România literară” nr. 18/2003)
- Structura – ipoteză + argument;
- Conector: în primul rând;
- Adverb: dimpotrivă;
- Timpul prezent: nu țin, recunoçti, çtie etc.;

uvt.ro
IV. Textul informativ
- transmite receptorului idei în vederea înţelegerii,
demonstrează cum se face un lucru, cum funcţionează un
aparat etc.;
- are ca scop transmiterea unor informaţii;
- texte informative sunt considerate ştirile, articolele de ziare,
textele ştiinţifice, textele de tip utilitar;
- în textele informative, emiţătorul este o prezenţă discretă,
estompată;

uvt.ro
„Apa se află într-o permanentă circulație în natură. Un număr mare de
fenomene fizice, cum ar fi evaporarea, topirea, condensarea,
solidificarea afectează forma sub care circulă apa în natură. Dar în
circuitul său, apa străbate și corpurile viețuitoarelor, făcând parte din
mediul lor intern.”
- Scop: transmiterea de informații - explică circulația apei în
natură;
- termeni cu sens denotativ;
- termeni de specialitate;

uvt.ro
V. Textul explicativ
- este un text având baza informativă în care emițătorul dorește să-l
facă pe receptor să înțeleagă un fenomen;
- informația transmisă vizează o concluzie;
- termeni specializați
- cuvinte cu sensul denotativ
- conectori care evidențiază relația cauză-efect: pentru că,
deoarece, fiindcă, întrucât, deci, așadar, prin urmare, de aceea,
adică etc.
- se intersectează cu textul argumentativ și cu cel informativ;
- în textele explicative, emiţătorul este o prezenţă discretă,
estompată.
„Verbele care ajută la formarea unor moduri și timpuri se numesc verbe auxiliare. Verbul a avea
este un astfel de verb, cu forme specifice diferite de formele pe care le are ca verb predicativ,
adică un verb ce poate fi singur predicat.”
- Termeni specializați: moduri, timpuri, verbe auxiliare;
- Conector: adică;
- Are scopul de a-l determina pe receptor să înțeleagă noținea de verb auxiliar;

uvt.ro
VI. Textul memorialistic
-se încadrează în textele literare marginale, ce se plasează la limita
dintre ficțional și nonficțional;
-cuprinde: memorii, jurnale, amintiri, autobiografii, corespondență
literară;
-instanțele comunicării: autor-narator-personaj se regăsesc într-o
singură persoană;
- atitudine subiectivă: verbe și pronume la persoana I;
- libertatea în raport cu normele limbii literare
- ton confesiv, evocare, interiorizarea mesajului;
- simplitate, degajare, naturalețe

uvt.ro
„De curând, începusem să-mi țin jurnalul. De data aceasta, nu mai
rămâneam, ca în liceu, ceasuri întregi în fața caietului, scriind tot ce-
mi trecea prin minte, analizându-mă, lamentându-mă. Erau
însemnări scurte, amănunte care mi se păreau semnificative pentru
mai târziu, idei și observații în legătură cu ideile pe care le
plănuiam.”
(Mircea Eliade, Memorii)
- caracter subiectiv: începusem, -mi, plănuiam etc.;
- raportare la evenimente personale;
- ton confesiv;
- autor = narator;
Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Române

uvt.ro
VII. Textul epistolar
- scriere cu caracter social,
concepută pentru a transmite
mesaje între persoane sau între
instituţii.
- emiţătorul= expeditorul și
receptorul=destinatarul;
- convențiile epistolei/scrisorii:
data şi locul conceperii
formula de adresare
formula de încheiere
semnătura
post scriptum (P.S. care este opțional)

uvt.ro
Exercițiul 2
Susținerea
unui punct de
vedere pe o
temă dată
Respectarea
trăsăturilor
textului
argumentativ

uvt.ro
Modele de
subiecte

uvt.ro

uvt.ro
Notă
Membrii UVT nu sunt evaluatori la bacalaureat, cel puțin nu la limba și literatura română.
Pentru informații despre modul în care secorectează la examen, vă puteți adresa cadrelor
didactice din preuniversitar, implicate în evaluare. Dumnealor au experiența necesară și
pregătirea pentru a vă oferi detalii în acest sens. UVT și LIT oferă, prin programul lor,
repere în învățare și structurare a materiei, nu modele de răspuns, tocmai pentru a vă
stimula gândirea critică și analitică, nu pentru a fi cantonați în șabloane, „comentarii”,
„răspunsuri stas” pe care veți fi tentați să le reproduceți.
Cite as:
Ieremciuc, Adriana. (2022). Curs VII – Texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-
administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului. Modele de subiecte
pentru proba orală. Curs în cadrul programului de pregătire pentru bacalaureat la disciplina Limba și
literatura română, derulat de Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și
Teologie, Departamentul de Studii Românești, în anul universitar 2021-2022, 28.05.2022, 9:00-
10:30 (Zoom).
CC BY-NC-ND: Attribution-NonCommercial-NoDerivatives
Attribution – You must give appropriate credit, provide a link to the license, and indicate
if change
were made.
NonCommercial – You may not use the material for commercial purposes.
NoDerivatives – If you remix, transform, or build upon the material, you may not
distribute the
modified material.
Drd. Adriana Ieremciuc, Departamentul de Studii Române

Proba orală bac - romana.pptx

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Proba orală bac - romana.pptx

Similar to Proba orală bac - romana.pptx (20)

More from Rodica B

More from Rodica B (20)

Proba orală bac - romana.pptx