Dascalulde ieri si de azi, nr. 15, septembrie 2019

3
CUPRINS:
Nr.
crt.
Articol/Autor Pagina
1. Activități extrașcolare, Educatoare Balan Doinița,G.P.N ”Lizuca” Fălticeni 6
2. RASISMUL ȘI DISCRIMINAREA –
O PROVOCARE A COMPETENȚEI INTERCULTURALE
, COORDONATOR DE PROIECT, Prof. VOICU MIRELA LIVIA, ŞCOALA
GIMNAZIALĂ „GHEORGHE BIBESCU”, CRAIOVA, JUDEŢUL DOLJ
9
3. INTERDISCIPLINARITATEA –
STIMULENT PENTRU O ŞCOALĂ ACTIVĂ, CIOBANU ELENA MONICA
13
4. INCLUZIUNEA ȘCOLARĂ – O NEVOIE COMUNĂ ÎN EUROPA
Prof. VOICU MIRELA LIVIA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ
„GHEORGHE BIBESCU”, CRAIOVA, JUDEŢUL DOLJ
Prof. STÎNGĂ PAULA DIDELA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ
15
5.
Atelierul de vară Șotron-Prof. Înv. Preșcolar Olar Ioana Simona, G.P.N. Tărtăria
18
6. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
„Suntem prietenii naturii”, Prof. Înv. Preșc. Balea Livia-Valentina
20
7. Profesionalizarea carierei didactice în România, Prof. Bondoc Luminița 23
8. AMENAJAREA CENTRELOR DE INTERES-NOI PROVOCĂRI
„1 DECEMBRIE 1918-100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE”. PROIECT
TEMATIC, Prof. înv. preşc. . Ana-Maria BRICIU , Prof. înv. preşc. Mariana BOGDAN
28
9.
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI, Prof.înv.primar: Manciulea Mihaela
32
10. EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ, PROFESOR ÎNV. PRIMAR FRĂŢILĂ ALINA,
LICEUL TEORETIC “ ŞERBAN VODĂ” SLĂNIC, PRAHOVA
35
11. Rolul interactivității în educația sustenabilă, Profesor Tinc Luminița,
Liceul Teoretic „Emil Racoviță”, Baia Mare, Profesor Oșan Mirela,
Școala Gimnazială „Alexandru Ivasiuc”
37
12. EXCURSIA, VIZITA ȘI DRUMEȚIA-MODALITĂȚI DE ORGANIZARE A
ACTIVITĂŢILOR DE TIP OUTDOOR, Prof.înv.preșcolar: Ținea Noemi
41
13. Formarea conduitei ecologice la şcolarii mici, Prof. înv. primar Enescu Luminiţa Ana 44
14. Proiect de Parteneriat Internațional „Friendship Without Borders”
prof. înv. preșcolar Vîlcea Cătălina-Elena, Grădinița cu P.P. „Dumbrava Minunată” Fieni
director, prof. Suditu Petruța-Raluca, Grădinița cu P.P. „Dumbrava Minunată” Fieni
47
15. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ, Prof. înv. preșc. Jurca Larisa
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 11 Alba Iulia
49

4
16. PROIECT DIDACTIC, Prof. înv. preșcolar Balea Livia-Valentina
GPP Nr.1 Abrud, Jud. Alba
55
17. Metoda PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE ( „Thinking hats”), Neagoe Tatiana 58
18. METODA PIRAMIDEI ÎN GRĂDINIȚĂ, PROF. ÎNV. PREȘC. MORAR IOANA
CIPRIANA
62
19. Proiect didactic „Călătorie în lumea cifrelor”, Prof. înv. preşc. Muntean Felicia,
Prof. înv. preşc.Lupean Delia
65
20. PROIECT DE PARTENERIAT „ATELIERE ETWINNING” Cugir
Prof. Nicoletta Huştiuc, Prof. Laura Teban, Prof. Anca Sicoie, Prof. Flavia Oniga
70
22. ACTIVITĂȚI COMUNE ELEVI – PĂRINȚI, Prof. înv. primar Pop Dina Claudia 76
23. Proiect de activitate- Prof. înv.preşcolar: URZICĂ VIORICA 79
24. Proiect didactic-Oniga Flavia 98
25. Proiect eTwinning – Sănătate înainte de toate, Prof. Nicoletta Huştiuc/prof. Oniga
Flavia
106
26. Consecinţe practice ale respectării principiului vizibilităţii în ergonomia
spaţiului de instruire, prof. Mihălceanu Claudia
108
27. În excursie cu familia, Prof. înv. preşc. RosenauerPetronela
Grădiniţa cu PP şi PN “Iulia Hasdeu” Câmpina
110
28. Strategii si demersuri in implicarea parintilor in cadrul parteneriatelor si
proiectelor educationale, Prof. Nicoletta Huștiuc, Șc.Gim. nr. 3 Cugir
113
29. STRATEGII DE DEZVOLTAREA GÂNDIRII CREATIVE A ELEVILOR DIN
CICLUL GIMNAZIAL PRIN METODE ACTIV-PARTICIPATIVE UTILIZATE LA
DISCIPLINA ISTORIE , Prof. Runcan-Cristian Adrian, Școala Gimnazială ”Ion
Agârbiceanu”, Alba-Iulia
115
30. CALITATEA ÎN EDUCAȚIE, Prof. Tănăsoiu Alice, Grădinița P.P. nr.1 Călimănești
Jud. Vâlcea
118
31. UTILIZAREA LIMBII CA MIJLOC DE COMUNICARE
ŞI DE GÂNDIRE LA VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ, PROF. APOSTOL MARINELA
121
32. VIAŢA UNEI CUTII SAU ,,ECOLOGIA SALVEAZĂ PLANETA”, Prof. înv.
preşc.Nagy Edina, Grădiniţa cu p.p.nr.8/9 din Alba Iulia, jud.Alba
123
33. METODA EXPERIMENTULUI, Prof. înv. primar Szilagyi-Tomoiu Mihaela 125
34. OBSERVAREA - METODĂ DIDACTICĂ, Prof. înv. primar Szilagy-Tomoiu
Mihaela
129
35. PROIECT DIDACTIC, HONDOLA LILIANA DORINA/ POTINTEU ELENA-
CRISTINA
132
36. Întâlnire de final în cadrul Proiectului Erasmus+ Earthworm, Acțiunea Cheie 2
al Școlii Gimnaziale Nr. 3 Cugir , Prof. Nicoletta Huștiuc,
coordonator proiect KA 2 Erasmus+ Earthworm
136

5
37. Prof.înv.preșc.OROS CRISTINA
LPS ARAD-G.P.P Nr.4, PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONALUL
,,În lumea minunată a poveștilor”
140
38. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ȘI ÎMBOGĂȚIREA VOCABULARULUI PRIN
POVEȘTI ȘI POVESTIRI, Prof înv. preșc Bîzu Elena-Georgiana, Prof. înv. preșc.
Coman Maria Floare, Grădinița cu P.P. ,,Scufița Roșie”, Alba Iulia
147
39. Imunitate în sezonul rece, farmacist Mihaela Popa, Farmacia Speranţa, Cugir 151
40. Parteneriat cu Farmacia, prof. Nicoletta Huştiuc, prof. Anca Sicoie 152
41. Proiect didactic, prof. Ana Gavril 153
42. Proiect didactic, prof. Adina Trifa 158

6
Activități extrașcolare
Educatoare Balan Doinița
G.P.N ”Lizuca” Fălticeni
Activitățile extrașcolare sunt acele activități realizate în afara mediului școlar și foarte importante
pentru dezvoltarea armonioasă a preșcolarului,antrenând copiii în activităţi cât mai variate şi
bogate cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare.Activităţile
extraşcolare sunt activităţile care intră în sfera educaţiei nonformale, având ca scopuri:
interacţiune socială, leadership, recreere şi educaţie pentru sănătate, educație rutieră,
autodisciplină şi creştere a încrederii în sine.
Iată câteva exemple de activități extrașcolare:
RAPORT DE ACTIVITATE
UNITATEA: Grădinița cu Program Normal ”Lizuca” Fălticeni
DATA:
TIPUL ACTIVITĂȚII: Extrașcolară
TEMA ACTIVITĂȚII: ”Împreună ”
MIJLOC DE REALIZARE: Activitate artistico plastică, muzicală și jocuri distractive
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Școala gimnazială Ion Irimescu Fălticeni
PARTENERI IMPLICAȚI: Școal a gimnazială Ion Irimescu Fălticeni
RESURSE IMPLICATE:
UMANE: 56 COPII; 2 CADRE DIDACTICE
 MATERIALE: hârtie gace, foi colorate, lipici, diplome, CD, calculator
 FINANCIARE: -
 TEMPORALE: 2 ore
SCOP:
 Organizarea unui climat socio-afectiv favorabil dezvoltării şi stabilirii unor relaţii socio-
afective pozitive între preșcolari și școlari prin activități și jocuri distractive;
 Medierea comunicării între copii de vârste diferite;
 Observarea şi dezvoltarea intereselor comune ale copiilor;
 Constituirea grupelor de joc pe baza afinităţilor comune în vederea stimulării
intercomunicării;
OBIECTIVE:
 Socializarea copiilor preşcolari în vederea integrării şi a adaptării cu uşurinţă la
activitatea de tip şcolar;
 Să manifeste creativitate în aplicarea și combinarea diferitelor tehnici de lucru în spațiul
plastic ;
 Să utilizeze diferite materiale pregatite, hârtia glasată pentru realizarea lucrarii practice ;
 Cunoaşterea cadrului instituţional viitor pentru ca preşcolarii să poată deveni beneficiarii
reali ai dialogului educaţional;
 Promovarea prieteniei şi cooperării între copii;

7
 Constituirea unui sistem deschis spre modernizare, care să se centreze pe copii în scopul
valorizării potenţialului, disponibilităţilor şi valorilor concrete ale acestora;
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
- ”Zâna Primăvara” – lucrare artistico plastică
- ”Cei mai buni interpreți” – concurs
- Împreună la joc – jocuri distractive
EVALUAREA ACTVITĂȚII:
- Expoziție de lucrări - ”Zâna Primăvara”
DATA:
TEMA ACTIVITĂȚII: „Să-l cunoaștem pe Eminescu”
MIJLOC DE REALIZARE: convorbire, desen
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Biblioteca municipală
PARTENERI IMPLICAȚI: bibliotecar, profesor , părinți
RESURSE IMPLICATE:
 UMANE: 25 COPII; 2 CADRE DIDACTICE
 MATERIALE: cărți, imagini, tablouri, foi, culori
 FINANCIARE: -
 TEMPORALE: 1 oră
SCOP:
- Cunoașterea unor elemente din viaţa şi opera lui Mihai Eminescu accesibile vârstei
preşcolare;
- Marcarea zilei de naştere a marelui poet Mihai Eminescu;
- Antrenarea preşcolarilor în activităţi de grup educaţional intercultural în vederea
cunoaşterii şi respectării culturii naţionale;
OBIECTIVE:
- să înţeleagă însemnătatea evenimentului comemorativ al poetului Mihai Eminescu;
- să-şi însuşească cunoştinţe despre opera eminesciană prin insuflarea în sufletele lor a
sentimentelor de dragoste, mândrie şi respect pentru cel care este ”sufletul poporului
român”
- să recepteze fragmente din bibliografia şi opera eminesciană;
- să recite expresiv versuri din cele mai îndrăgite poezii ale lui Eminescu;
- să-şi exprime impresiile şi trăirile proprii;
 ” Să-l cunoaștem pe Eminescu” – prezentare
 „Cartea cu poezii” – recital de poezie
 „Mihai Eminescu- poetul românilor” -desen
DATA:

8
TEMA ACTIVITĂȚII: „La teatru”
MIJLOC DE REALIZARE: teatru de păpuși
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Casa de Cultură
PARTENERI IMPLICAȚI: păpușari, părinți, bunici
RESURSE IMPLICATE:
- UMANE: 25 COPII; 1 CADRE DIDACTICE
- MATERIALE: decor, păpuși
- FINANCIARE: - sponsorizare
- TEMPORALE: 1 oră
SCOP:
 dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral ;
 adâncirea şi extinderea conexiunilor dintre discipline;
 formarea unei noi atitudini faţă de cunoaştere, cunoascând viaţa şi lumea prin transferul
cunoştinţelor;
OBIECTIVE:
 cultivarea plăcerii de a participa la un spectacol de teatru;
 formarea gustului estetic;
 perfecţionarea deprinderii de a urmări cu atenţie o povestire accesibilă în vederea
înţelegerii ei;
 dezvoltarea sensibilităţilor copiilor;
 dezvoltarea flexibilităţii gândirii;
- ”Povestea preferată” – teatru de păpuși
- ”De ce mi-a plăcut?” – convorbire cu păpușarii

9
RASISMUL ȘI DISCRIMINAREA –
O PROVOCARE A COMPETENȚEI INTERCULTURALE
DIRECTOR, Prof. dr. ROȘCA VERGINICA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ
COORDONATOR DE PROIECT, Prof. VOICU MIRELA LIVIA, ŞCOALA
GIMNAZIALĂ „GHEORGHE BIBESCU”, CRAIOVA, JUDEŢUL DOLJ
Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu” Craiova se numără printre cele șase unități de
învățământ din județul Dolj căreia i s-a aprobat un proiect ERASMUS+ Acțiunea Cheie 1-
Proiect de mobilitate in domeniul educație școlară din cele 551 de candidaturi depuse la termenul
1 februarie 2018.
Proiectul Erasmus+ „Educație pentru Diversitate, Incluziune și Toleranță (E.D.I.T.)” se
va derula în perioada 01.08.2018–31.07.2020, are numărul de referință: 2018-1-RO01-KA101-
047341 și un budget de 39880 €. De-a lungul celor doi ani școlari, 16 cadre didactice ale școlii
noastre vor merge în patru mobilități: în Spania, Letonia, Italia și Anglia. Având în vedere nevoia
școlii noastre, în concordanță cu provocările educaționale ale unei societăți variate și în continuă
schimbare, integrarea educativă a copiilor proveniți din medii defavorizate (copii cu cerințe
educaționale speciale – CES, copii de etnie rromă, proveniți din centre de plasament, din familii
monoparentale, din familii cu venituri modeste, elevi remigrați și cu părinți plecați în străinătate)
a devenit o prioritate.

10
Cursul „DIC-Developing Intercultural Competence and Learning about Best Practice
Examples to Fight Against Racism, Prejudice and Discrimination in Schools” (furnizorul
cursului fiind Volkshochschule Schrobenhausen) a avut loc în La Manga, Spania (organizația de
primire fiind IES Poeta Julian Andugar), s-a pliat pe nevoia școlii noastre de a pregăti cadrele
didactice privind incluziunea elevilor proveniți din medii dezavantajate în context multicultural.
Principalele obiective ale activității de formare au fost creșterea competenței interculturale a
cadrelor didactice în slujba sau pregătirea inițială, gestionarea conflictelor interculturale la
școală, eliminarea prejudecăților și crearea unui spirit multicultural între cadrele didactice și
propunerea și diseminarea strategiilor și metodologiilor pedagogice pentru a ajuta integrarea.
Conform formularului de candidatură, patru cadre didactice ale instituției noastre au
beneficiat de mobilitatea din La Manga, Spania, alături de alți 5 profesori din Germania și Italia.
Cursul s-a desfășurat în perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2018, conform următorului
calendar:
Vineri, 28.09.2018.
Plecarea de la Aeroportul din Alicante. Întâlnire chiar în spatele Porții de Sosire
Întâlnire la recepția hotelului. Cina de bun venit. Participanții și formatorii se prezintă
Sâmbătă, 29.09.2018.
Introducerea participanților și prezentarea succintă a școlilor unde lucrează.
Informații despre curs și organizare, administrarea cursului și informații despre zonă.
Prezentarea sistemului școlar spaniol.
Discuții despre diferitele sisteme educaționale din fiecare țară
Modulul 1: "De la diversități la identități: un studiu despre crearea unei identități pe scară largă
în societatea multietnică europeană": Diversitățile care, în mod tradițional, creează excludere
socială; Diferite structuri familiale și sociale ale elevilor-țintă; Spiritul religios; Obiceiuri si
traditii; Tipuri de guvern în țările de origine
Studii de caz, lucrul în grupuri și discuții la masa rotundă.
Duminică, 30.09.2018.
Întâlnire la ușa principală a hotelului - autobuz spre Cartagena
Excursie în orașul Cartagena: "Aspecte istorice și reale ale influenței interculturale asupra vieții
cotidiene din regiune". Această călătorie va include munca de teren; orientări istorice și
prezentări despre influența interculturală.

11
Luni, 01.10.2018
Călătorie cu autobuzul spre Santomera.
Vizită la un liceu din Santomera pentru a lucra cu câteva aspecte legate de diversitatea claselor:
clasa compensatorie, cea bilingvă, cea primară pentru elevii cu dificultăți de învățare), cea
pedagogică terapeutică, cea profesională (filiera comerț), precum și clasa deschisă (pentru cei cu
dizabilități).
Modulul 2: „Strategii pentru dezvoltarea competenței interculturale și combaterea excluziunii
sociale": Ancheta și studierea hărții nevoilor venite din partea elevilor-țintă și a profesorilor-
țintă; Strategii de favorizare a integrării sociale: tratarea problemelor de încadrare; Cum să luăm
în considerare nevoile elevilor-țintă în mediul școlar; Metodologii inovatoare care vizează
educația la nivel mondial a elevilor expuși riscului de excludere socială
Studii de caz în ateliere. (Prezentare succintă pe grupuri)
Marţi, 02.10.2018
Modulul 3: "Zone de conflicte interculturale și șanse de soluționare": Rasismul și xenofobia;
Prejudecarea și discriminarea ca "puteri dezintegrate"; Integrarea copiilor țigani și a celor cu risc
social; Strategii de gestionare a conflictelor; Strategii pentru probleme de escaladare; Pași spre
soluționarea conflictelor în situații specifice
Vizita la un liceu din Cartagena, studii de caz în această școală, vizionarea lecțiilor și întâlniri cu
profesori și elevi.
Focus pe diversitatea în școală: comparație între Spania și țările participante.
Întâlnire cu doamna Diana Marin Sáez, asistent social în Primăria Pilar de la Horadada
Reflecție și discuții despre vizitele la școlile din Cartagena și Santomera.
Miercuri, 03.10.2018.
Modulul 4: "Sfaturi practice și exemple de bune practici pentru profesori în vederea
implementării competenței interculturale în școală": Prezentarea experienței de integrare a
copiilor lucrătorilor migranți și a studenților expuși riscului de excludere socială; Comunicarea
ca mijloc central al integrării; Prezentarea materialelor didactice destinate elevilor pentru a
favoriza o abordare interculturală a realității sociale
Formare bazată pe instrumente web
Discuții despre exemplele de bune practici
Ateliere de lucru pentru crearea unor activități interculturale
Prezentarea rezultatelor de către participanți și diseminare
Evaluare

12
Joi, 04.10.2018
Schimburi de bune practici în proiectele europene
Cursuri europene pentru învățământ: proiectare și implementare.
Evaluarea și organizarea finală (documente de evaluare, certificate, facturi)
Cei patru beneficiari ai mobilității din La Manga, Spania au descoperit o varietate de
metodologii privind educația incluzivă și lupta împotriva discriminării. Au existat o combinație
de ateliere cu prezentare, reflecție individuală, activități în perechi, activități pe grupuri mici,
sesiuni de predare în perechi, simulări, joc de rol, exerciții de rezolvare a problemelor și studii de
caz. Formarea bazată pe instrumente web și clipurile video au fost folosite pentru a ilustra și a
aprofunda aspectele competenței interculturale. În timpul excursiilor și muncii pe teren a fost
demonstrată realitatea influenței interculturale în zona înconjurătoare.
De asemenea, cele patru cadre ale Școlii Gimnaziale „Gheorghe Bibescu” au realizat
schimburi de experienţă cu ceilalţi participanţi în privința principiilor educației și a comunicării
interculturale, reuniunile cu alți colegi din diferite țări europene fiind o oportunitate de a
cunoaște alte sisteme educaționale, de a dobândi noi abilități de comunicare și prezentare, de a
construi rețele de contacte internaționale și de a crește gradul de conștientizare și înțelegere a
altor culturi și țări.
La întoarcerea din mobilitate, cele patru cadre didactice au promovat și consolidat un
comportament pozitiv în sala de clasă prin crearea unui mediu educaţional în care fiecare copil să
se simtă acceptat şi în siguranţă; încurajarea unei atitudini deschise şi tolerante unii faţă de alţii;
o mai bună gestionare a conflictelor interculturale din școală, eliminarea prejudecăților și crearea
un spirit multicultural între profesori și elevi, diseminarea unor strategii pedagogice și
metodologii pentru promovarea integrării tuturor.
Participarea la cursul de formare „DIC-Developing Intercultural Competence and
Learning about Best Practice Examples to Fight Against Racism, Prejudice and Discrimination
in Schools” a reprezenat pentru profesorii școlii noastre nu numai o provocare profesională și o
oportunitate de îmbunătăţire a cunoştinţelor lingvistice şi digitale, dar şi o experienţă de viaţă pe
plan personal.
Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu” Craiova, prin participarea la acest proiect
european, va căpăta prestigiu în comunitatea locală prin exemplul oferit despre cooperare în
cadrul Uniunii Europene. Toate persoanele implicate vor simţi că sunt cetăţeni europeni
indiferent de asemănările şi deosebirile dintre ei. Proiectul va creşte gradul de conştientizare a
responsabilităţii pentru viitorul membrilor comunităţii locale ca și cetăţeni europeni. Proiectul de
mobilitate în domeniul educației școlare KA1 „Educație pentru Diversitate, Incluziune și
Toleranță (E.D.I.T.)” este un proiect finanţat prin programul ERASMUS+ al Uniunii Europene.

13
INTERDISCIPLINARITATEA –
STIMULENT PENTRU O ŞCOALĂ ACTIVĂ
CIOBANU ELENA MONICA
- PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLR,
GRĂDINIȚA CU P.P. NR 1 TÂRGOVIȘTE, DÂMBOVIȚA
„INTERDISCIPLINARITATE ESTE
CHIAR FAPTUL CĂ VIAŢA NU ESTE ÎMPĂRŢITĂ PE DISCIPLINE”
J. MOFFETT
Interdisciplinaritatea apare ca necesitate a depășirii granițelor artificiale intre diferite
domenii. Argumentul care pledează pentru interdisciplinaritate consta in aceea ca oferă o
imagine integrata a lucrurilor care sunt, de regula, analizate separat.
Prin interdisiciplinaritate se creează:
Acoperirea rupturilor dintre discipline, eliminarea izolării şi lipsei corelaţiilor intre
conținuturile diverselor discipline.
Construirea, prin educație, a unor structuri mentale dinamice, flexibile capabile să
sprijine deciziile cele mai potrivite.
Rezolvarea de probleme, care poate fi considerată cea mai importantă forța motrice a
integrării, datorita relevanței sale practice.
După participarea la un curs de formare în Italia, am dezvoltat la grupa de preșcolari pe care
o conducem o altfel de abordare interdisciplinară. În acest sens, am pornit de la ETAPELE
PROCESULUI DE MATURIZARE INTELECTUALĂ, etape care sunt:
Prima etapa e așa-zisa etapa inactivă, în care modul principal prin care copilul ajunge
sa-si reprezinte mediul înconjurător este acțiunea. Spre exemplu, un copil învață sa
meargă pe bicicleta doar prin intermediul cunoștințelor psihomotorii pe care le poseda. În
aceasta faza, după cum spun Piaget si Bruner, obiectele sunt exclusiv ceea ce face copilul
cu ele.
A doua etapa este cea imagistică. Aici informația este purtată prin intermediul ilustrării,
prin imagini. Copilul e prizonierul propriei sale lumi perceptive: e foarte influențat de
lumini puternice, zgomot, mișcare, cea mai mica trăsătura a mediului îi captează atenția.
Acum se dezvolta memoria vizuala, însa tot au loc scăpări importante.

14
În final, cea de-a treia etapa este cea simbolică, unde acțiunile ce nu necesită gândirea și
înțelegerea bazată pe percepții cedează locul sistemelor de simboluri, de reprezentări.
Limbajul si logica matematica intra în scena. În aceasta faza, copilul reușește sa
condenseze întregi experiențe În formule matematice, sau în propoziții bogate semantic,
precum sunt proverbele, maximele sau cugetările.
În concluzie putem spune, că această abordare interdisciplinară a activităților a generat
următoarele constatări:
Experiențele noi stârnesc interesul si dezvolta înțelegerea, însa ele nu trebuie să fie prea
bruște, ci sa fie corelate într-o mică măsura cu ceea ce copilul știe deja.
Copiii ar trebui lăsați să parcurgă procesul de învățare în propriul lor ritm, și pentru asta
ar trebui sa fie lăsați să lucreze individual cât mai mult. Trebuie să li se permită să-si
făurească propriile cunoștințe. Implicația muncii lui Bruner e aceea ca pentru a învață,
copiii au nevoie de momente oportune, de ocazii, producerea acestor oportunități
revenind exclusiv profesorului.
Bibliografie
 Pălăşan, Toader; Crocnan, Daniel Ovidiu; Huţanu, Elena - Interdisciplinaritatea şi integrare
– o nouă abordare a ştiinţelor în învăţământul preuniversitar, în Revista Formarea continuă
a C.N.F.P. din învăţământul preuniversitar, Bucureşti, 2003
 Stanciu, Mihai – Reforma conţinuturilor învăţământului, Iaşi, Polirom, 1999
 Văideanu, George – Interdisciplinarite, U.N.E.S.C.O. , 1975
 Văideanu, George – Educaţia la frontiera dintre milenii, Bucureşti , E.D.P. , 1988

15
INCLUZIUNEA ȘCOLARĂ –
O NEVOIE COMUNĂ ÎN EUROPA
Prof. VOICU MIRELA LIVIA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ
Prof. STÎNGĂ PAULA DIDELA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ
Proiectul de mobilitate în domeniul educație școlară ERASMUS+ KA1 „Educație pentru
Diversitate, Incluziune și Toleranță (E.D.I.T.)” se derulează în Școala Gimnazială „Gheorghe
Bibescu” Craiova în perioada 01.08.2018–31.07.2020, are numărul de referință: 2018-1-RO01-
KA101-047341 și un budget de 39880 €. Prima mobilitate a avut loc în Spania, La Manga în
perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2018.
Conform formularului de candidatură, patru cadre didactice ale instituției noastre au
beneficiat de a doua mobilitate din Riga, Letonia, alături de alți 8 profesori din Grecia.
Cursul „Inclusion In European Context” (furnizorul cursului fiind European Educational
Circle) a avut loc în Riga, Letonia, s-a pliat pe nevoia școlii noastre de a pregăti cadrele didactice
privind incluziunea elevilor proveniți din medii dezavantajate în context multicultural.
Participanții au dezvoltat și folosit strategiile incluzive; au înțeles concepte importante pentru
abordarea incluziunii; au dezvoltat o atitudine incluzivă; au învățat și au practicat strategii de
abordare a incluziunii în clasă; au dezvoltat noi rețele și contacte noi.
Cursul s-a desfășurat în perioada 29 aprilie – 3 mai 2019, conform următorului calendar:
Luni 29 aprilie:

16
Activități de team building pentru crearea sentimentului de siguranță și încredere
Familiarizarea cu echipa, introducerea cursului, stabilirea obiectivelor cursului
Introducere în sistemul educațional din Letonia, educație specială, abordări incluzive, concepte
principale în context european, apoi în departamentul de învățământ special al Ministerului
Educației cu expert în sprijinirea studenților cu tulburări funcționale Mudite Reigase
Documentele UE privind incluziunea
Marți, 30 aprilie:
Tipuri de tulburări funcționale: tulburări fizice
Tipuri de tulburări funcționale: tulburări psihice (autism)
Tipuri de tulburări funcționale: tulburări de învățare și tulburări de limbă
Vizită la o școală: Rigas Teikas Vidusskola; abordarea incluziunii la școală, întâlnirea grupului
de sprijin pentru studenții cu tulburări funcționale, perspectiva studenților
Vizita școlii: mediu școlar inclusiv, perspectiva administrațiilor școlare, echipa de sprijin
Miercuri, 1 mai:
Sistemul de suport pentru studenții cu tulburări funcționale
Strategii de abordare a studenților cu tulburări funcționale
Excursie documentară la stațiunea Jurmala
Joi, 2 mai:
Workshop privind utilizarea animației pentru includere
Participanții împărtășesc diferite Aplicații educaționale pe care le-au folosit și cum pot fi utilizate
pentru o abordare incluzivă
Lucrul în grup: programul propriu de predare al participanților
Vineri 3 mai:
Workshop privind utilizarea diferitelor aplicații educaționale pentru includerea în clasă
Lucru în grup: pregătirea pentru prezentări
Prezentarea rezultatelor activității de grup

17
Evaluarea informațiilor despre curs
Reflecție și sesiune de feedback, de asemenea, idei pentru colaborare viitoare; semnarea
documentelor: contracte, Europass; primirea certificatelor.
Cei patru beneficiari ai mobilității din Riga, Letonia și-au dezvolat competente în domeniul
educației cu nevoi speciale; au învățat strategii incluzive: învățarea prin practică, prelegeri
interactive scurte, discuții, învățare prin cooperare, drama, animație pentru includere, utilizarea
diferitelor aplicații educaționale pentru includerea în clasă.
De asemenea, cele patru cadre ale Școlii Gimnaziale „Gheorghe Bibescu” și-au format
noi competențe pentru a organiza activități pentru a preda elevilor cu nevoi speciale și și-au
dezvoltat: abilități de analiză, studiu și evaluare a aspectelor didactice în limba engleză; abilități
de relaționare orală și scrisă în limba engleză; competențe necesare pentru a utiliza TIC într-un
mod adecvat în activitățile didactice; competențe de comunicare și de relaționare în medii socio-
culturale complet diferite. De asemenea, și-au dezvoltat abilități sociale și civice, strategii
europene de conștientizare și incluziune, precum și experiența interculturală.
La întoarcerea din mobilitate, cele patru cadre didactice au promovat și consolidat un
comportament pozitiv în sala de clasă prin crearea unui mediu educaţional în care fiecare copil să
se simtă acceptat şi în siguranţă; încurajarea unei atitudini deschise şi tolerante unii faţă de alţii;
o mai bună gestionare a conflictelor interculturale din școală, eliminarea prejudecăților și crearea
un spirit multicultural între profesori și elevi, diseminarea unor strategii pedagogice și
metodologii pentru promovarea integrării tuturor.
Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu” Craiova, prin participarea la acest proiect
european, va căpăta prestigiu în comunitatea locală prin exemplul oferit despre cooperare în
cadrul Uniunii Europene. Toate persoanele implicate vor simţi că sunt cetăţeni europeni
indiferent de asemănările şi deosebirile dintre ei. Proiectul va creşte gradul de conştientizare a
responsabilităţii pentru viitorul membrilor comunităţii locale ca și cetăţeni europeni. Proiectul de
mobilitate în domeniul educației școlare KA1 „Educație pentru Diversitate, Incluziune și
Toleranță (E.D.I.T.)” este un proiect finanţat prin programul ERASMUS+ al Uniunii Europene.

18
Atelierul de vară Șotron-15 preșcolari din Tărtăria au participat la
activitățiile atractive și interesante, în cadrul proiectului inițiat de Asociația
Ovidiu Ro
O echipă de 4 fete tinere cadre didactice la Grădinița cu Propgram Prelungit Step by Step
Nr.12 Alba Iulia: Loredana Stan, Claudia Bordea, Adriana Bratean, și Olar Ioana Simona de la
Grădinița cu Program Normal Tărtăria și-au unit forțele pentru a oferi copiilor preșcolari din
localitatea Tărtăria, două săptămâni de activități atractive și interesante, în cadrul proiectului
inițiat de Asociația Ovidiu Ro în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, respectiv
Inspectoratul Școlar Județean.
Atelierul de vară Șotron este un proiect inițiat de
Asociația Ovidiu Ro are ca scop derularea unor activități
atractive și calitative în
grădinițele din toate
comunitatile. În prima
săptămână, copiii au descoperit
lumea plantelor, au observat
ciclul de viată al acestora și
care sunt nevoile lor, au
realizat experimente:
germinarea, combinarea culorilor primare și au vizitat o grădina
de legume.
Doamna doctor
Gabriela Radu de la cabinetul medical din localitate
le-a
explicat
câteva
reguli de
igiena și
câteva
reguli de
prim-ajutor (cum aplicam un plasture, dacă ne
accidentam).

19
Invitatul special a fost, Teatrul de Păpuși OAC i-a
incantat pe micuți cu povestea „Comoara ascunsă și perla”.
Aceștia au fost cântăreți pentru o zi
Copiii și-au manifestat creativitatea
realizând aranjamente din flori naturale.
A fost o zi cu multa bună dispoziție și multe emoții pozitive.
În săptămâna următoare a urmat alte activități interesante, în care copiii
vor descoperi lumea animalelor.
Am făcut experimentul: ploaia, cu oul l-am
pictat pe Elmer (un
personaj dintr-o poveste),
am inițiat jocuri distractive,
am creat teatru de umbre ,
activități outdoor, și am
mai avut un invitat, pe
Vărărean David învârstă
de 8 ani „campion la karate”, am citit povești,
parcursuri
aplicative. Pe
cât posibil toate activitățile
am încercat să le facem
în aer liber . Activitatea
noastră s-a încheiat prin
jocuri și bună dispoziție
alături de părinți.
Prof. Înv. Preșcolar Olar Ioana
Simona
G.P.N. Tărtăria

20
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
„Suntem prietenii naturii”
Prof. Înv. Preșc. Balea Livia-Valentina
Școala Gimnazială Avram Iancu Abrud-G.P.P Nr. 1, Jud. Alba
GRUPA: mare
TEMA ANUALĂ: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
TEMA ZILEI: „Suntem prietenii naturii”
TIPUL ACTIVITĂŢII: verificare şi sistematizare
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
FORMA DE ORGANIZARE: frontal și pe grupe
DURATA: o zi
INTEGRARE: ADP +ALA+ADE (DOS + DŞ)
Scenariul zilei:
Copiii descoperă centrele pregătite şi sarcinile de lucru şi vor avea posibilitatea de a alege
între sectoarele: „Bibliotecă”, „Artă” şi „Ştiinţă”.
La sectorul „Bibliotecă”, copiii au la dispoziţie planşe şi carioci pentru a realiza mesaje
ecologice. Prin trasarea elementelor grafice cu ajutorul cariocilor vor „scrie” mesajele.
La sectorul „Artă”, copiii vor decora cu ajutorul creioanelor colorate, cariocilor şi
pixurilor colorate cutia veselă/ tristă a planetei Pământ. Cutiile realizate vor fi folosite în cadrul
activităţii integrate.
La sectorul „Ştiinţă”, copiii vor descoperi pietre, cizme şi cauciucuri uzate, pet-uri şi un
scaun vechi. Copiii vor găsi soluţii pentru recondiţionarea acestor obiecte şi folosirea lor ca
elemente de decor. Decorarea acestora se va realiza în cadrul activităţii pe domenii experienţiale
„Reciclăm, redecorăm!”

21
În urma realizării sarcinilor, copiii împreună cu educatoarea vor trece pe la fiecare centru
pentru a vedea şi aprecia rezultatele activităţii.
După ce toţi copiii au venit la grădiniţa şi au lucrat la centrele de interes, va avea loc
„Întâlnirea de dimineaţă” ce va cuprinde următoarele etape :
Salutul - „Dimineaţa a sosit
Şi la grădi am venit.
Hai în cerc să ne adunăm
Cu toţii să ne salutăm:
- Bună dimineaţa, mici ecologişti!,
Mă bucur că sunt aici.
A-nceput o nouă zi,
Bună dimineaţa, copii.”
Copiii se întorc unii către alţii şi se salută bucuroşi.
Prezenţa copiilor – „Să vedem câţi copii fericiţi au venit azi la grădiniţă! Un copil
numeşte prezenţii, se stabilesc absenții”.
Calendarul naturii - se stabileşte împreună cu copiii ziua, data, luna, anotimpul în care
ne aflam, starea vremii .
Activitatea de grup : In cadrul acestei etape, copiii primesc două planşe cu faţa
veselă/tristă a planetei Pământ ,pe care ei va trebui să deseneze elemente specifice.
Mesajul zilei este: ,,Noi iubim, respectăm şi protejăm natura!”
Noutatea zilei – Sosirea postaşului care aduce un pachet pentru GRUPA
URSULEŢILOR ECOLOGIŞTI.
Vizita poştaşului va realiza trecerea la activităţile pe domenii experienţiale. Prima
activitate va debuta cu deschiderea pachetului în care se vor găsi mai multe materiale şi o
scrisoare de la trei prieteni (un peştişor, o căprioară şi o păsărică). Pe parcursul citirii conţinutului
scrisorii de către educatoare, copiii vor descoperi şi materialele aflate în pachet. Vor fi prezentate
trei planşe specifice mediilor de viaţă ale celor trei prieteni. Astfel copiii se vor împărţi în trei
grupe în funcţie de ecusonul ales: grupa cercetaşilor pădurii, grupa cercetaşilor aerului şi grupa
cercetaşilor apelor. În continuare, activitatea se va desfăşura realizând sarcinile pe care cei trei
prieteni îi roagă să le îndeplinească (să cerceteze şi să identifice cauzele care au dus la poluarea şi

22
transfomarea mediului lor de viaţă, să găsească soluţii pentru salvarea acestuia şi apoi să
înfrumuseţeze spaţiul lor de viaţă şi joacă cu ajutorul materialelor, iar la final să identifice şi să
sorteze obiectele găsite în funcţie de rolul pe care îl au asupra mediului).
În finalul activităţii, copiii vor ataşa fiecărui mediu de viaţă mesajul ecologic
reprezentativ realizat în cadrul activtăţilor liber alese, sectorul Bibliotecă, iar cei trei prieteni se
vor întoarce bucuroşi la căsuţele lor, mulţumind copiilor pentru ajutorul acordat.
Trecerea la a doua activitate pe domenii experienţiale sa va realiza prin tranziţia „Tot ce e
pe lume”. În cadrul activităţii, copiii vor picta obiectele uzate şi vechi descoperite la sectorul
Ştiinţă, transformându-le în elemente decorative pentru sala de grupă.
În etapa a treia se va desfăşura jocul „Pământ, aer, apă”: copiii sunt aşezaţi în forma
unui cerc şi trimit o minge, unul către altul, rostind în acelaşi timp unul din cuvintele: apă, aer,
pământ. Jucătorul care primeşte mingea trebuie să spună un element din mediul respectiv. Jocul
va continuă până ce copiii vor epuiza elementele reprezentative.
La sfârşitul zilei, educatoarea va face aprecieri generale şi individuale, referitoare la
gradul de implicare al copiilor în activităţi, precum şi la comportamentul avut pe parcursul
desfăşurării acestora. Toţi copiii vor fi recompensaţi cu surprizele dulci, trimise de ecoprieteni.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. Geamănă, Nicoleta (coord.), Educația ecologică – îndrumar pentru activitatea în
grădiniță și la clasa pregătitoare, Editura Arlequin, București, 2013;
2. ***Curriculum pentru învăţămânul preşcolar, Ed. Didactică Publishing House,
Bucureşti, 2009;
3. ***Ghid pentru proiecte tematice. Activităţi integrate pentru preşcolari”, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008;

23
Profesionalizarea carierei didactice în România
Prof. Bondoc Luminița
Grădinița P.P. nr.1 Călimănești, jud. Vâlcea
Termenul "profesor" este definit in DEX ca fiind "o persoana cu o pregatire specială într-
un anumit domeniu de activitate și care predă o materie de învățământ; persoana care îndrumă,
educă pe cineva."
În concepția mea, profesorul este responsabilul pentru procesul educativ. După cum se
știe, procesul educativ instituționalizat este unul extrem de complex, atât sub aspectul
organizării, cât, mai ales sub acela al fundamentării științifice a raporturilor instituite între
principalii factori implicați în acest proces. Profesorul este responsabil de modelarea
personalității umane, de ceea ce filosoful Constantin Noica numea "devenirea întru ființă a
omului".
În învățământ, nu oricine poate îndeplini cerințele complexului act educativ. În persoana
sa, autenticul profesor trebuie să insumeze calitati subtile de psiholog, pedagog, didactician și
metodist, inventiv și infatigabil.
A fi profesor astăzi, într-o Europă a schimbărilor, a unei societăţi globalizate, multiculturale,
pluralistă şi dinamică este o adevărată provocare. Cadrul didactic, factor al schimbării şi al
progresului, îşi redefineşte statutul profesional: din executant al unor prescripţii sau reţete, el,
profesorul, devine factor activ al procesului de învăţământ – învaţă, îi învaţă pe cei ce învaţă.
Diversitatea paradigmelor educaţionale referitoare la competenţele profesiei didactice, dinamica
socială şi economică, îl transformă pe profesor în agent al schimbării. Personalitatea cadrului
didactic devine mult mai complexă, fiind nevoie să răspundă unor solicitări de tip nou. Este
nevoie de o redimensionare a statutului profesional al profesiei didactice, de o reaşezare a
competenţelor specifice profesiei, de dezvoltarea profilului de competenţe în concordanţă cu
normele actuale, astfel încât să fie asigurat un proces educaţional la standarde de calitate.
Exigenţele educaţionale actuale impun configurarea unui model al profesiei didactice, în termenii
trecerii de la “meserie” la “profesie”. Dacă până acum, exercitarea profesiei didactice era bazată
mai mult pe asimilări intuitive, imitative prin ucenicie, acum, prin asimilarea unui set de
cunoştinţe şi dezvoltarea competenţelor structurate şi fundamentate într-un model profesional,
putem vorbi despre profesia didactică, şi, în mod special, despre profesionalizarea pentru cariera
didactică, despre un model al profesiei didactice, unitar, standardizat, recunoscut în spaţiul
eurpopean şi naţional.
În România, evaluarea programelor sociale şi/ sau educaţionale, în general şi, în mod
particular, evaluarea programelor de formare a cadrelor didactice, până la acest moment, nu
cunoaşte rezultate deosebite şi suficient de profesional elaborate astfel încât să se constituie în

24
modele de urmat. Tratarea superficială a importanţei evaluării programelor de formare a cadrelor
didactice, în contextul profesionalizării activităţii/ ocupaţiilor didactice poate genera în timp,
efecte nedorite şi mai greu de controlat. Ca prim efect al acestei situaţii poate fi menţionată
absenţa unui feedback obiectiv şi globalizant la nivelul tuturor etapelor/ stadiilor şi asupra tuturor
componentelor unui program de formare, fapt ce conduce la o imagine distorsionată a sistemului
de formare iniţială a cadrelor didactice şi la dificultăţi în identificarea rapidă, punctuală a
situaţiilor – problemă, astfel încât, de cele mai multe ori, intervenţia este tardivă şi fără impactul
scontat. De asemenea, absenţa unei strategii naţionale de formare a cadrelor didactice, care să
înglobeze în mod unitar şi coerent concepte, metodologii şi instrumente de lucru comune tuturor
tipurilor de formare, urmărindu-se evoluţia acestora în cariera didactică pe principii şi criterii de
profesionalizare a activităţii, determină adoptarea unor soluţii de moment, nu întotdeauna cele
mai eficiente şi mai eficace.
Şi nu în ultimul rând, modificările legislative în domeniul formării şi mult mai frecvente la
nivelul formării iniţiale determină instabilitate, confuzie şi uneori demotivarea actorilor
implicaţi, fie că sunt aceştia cu rol decizional, fie că au doar rol de executant şi aplicant al unor
norme şi reguli prestabilite. Toate acestea determină, direct sau indirect, gradul de interes şi
motivaţia absolvenţilor pentru ocupaţiile/ funcţiile didactice, preocuparea acestora pentru o
carieră didactică şi pentru dezvoltarea profesională şi personală în acest sens.
Având în vedere că principalul motor al şcolii secolului XXI îl reprezintă resursa umană cu
o înaltă calificare profesională, este de la sine înţeles de ce evaluarea programelor de formare
iniţială a cadrelor didactice reprezintă o temă de interes. Astfel, chiar şi în condiţiile incoerenţei
legislative privind organizarea masterului didactic, au fost evidenţiate premisele de natură
conceptuală şi metodologică privind rolul acestui program de studii în formarea iniţială a
cadrelor didactice, precum şi condiţiile specifice proiectării, organizării şi derulării acestuia în
conformitate atât cu normele în vigoare, cât mai ales, ţinând seama de opiniile factorilor
implicaţi.
Creşterea impactului ameliorativ al rezultatelor evaluării programelor de formare iniţială a
cadrelor didactice este determinată de o abordare integrativă, avându-se în vedere latura
proiectivă (structura programului de formare), cea procesuală (curriculumul şi managementul
programului), rezultatele (performanţa programului) şi nu în ultimul rând, decizia (sub aspectul
motivaţiei şi interesului pentru cariera didactică din punctul de vedere al cursanţilor şi sub
aspectul intervenţiei ameliorative din perspectiva formatorilor).
De asemenea, atât prin documentarea de specialitate şi identificarea unor
rezultate,concluzii şi recomandări din studii şi rapoarte cu acelaşi obiect de cercetare – analiza
programelor de formare iniţială a cadrelor didactice şi stabilirea impactului evaluării acestor
programe asupra profesionalizării calificărilor didactice, evidenţiază faptul că în scopul
profesionalizării activităţii didactice este necesară evaluarea şi revizuirea programelor de formare

25
iniţială şi elaborarea unui model bazat pe integrarea competenţelor specifice rolurilor/ funcţiilor
didactice.
Perfecționarea cadrelor didactice reprezintă o activitate cu conținut pedagogic și social
proiectată, realizată și dezvoltată în cadrul sistemului de învatamânt, cu funcție managerială de
reglare-autoreglare continua a procesului de învatamânt, la toate nivelurile sale de referinta
(functional-structural-operational).
La nivel funcțional, perfecționarea personalului didactic vizează stimularea capacităților
pedagogice și sociale de convertire practică a finalităților de sistem (ideal, scopuri ale educației)
în obiective angajate în cadrul procesului de învățământ, în mediul școlar și extrașcolar. La nivel
structural, perfecționarea personalului didactic vizează stimularea capacităților pedagogice și
sociale de valorificare deplină a tuturor resurselor pedagogice (informaționale, umane, didactico-
materiale, financiare) existente la nivel de sistem și de proces. La nivel operațional,
perfecționarea personalului didactic vizează stimularea capacităților pedagogice și sociale de
proiectare, realizare, dezvoltare și finalizare a activităților specifice procesului de învățământ
(lecții, cursuri, seminarii, lucrări practice, ore de dirigenție; activitati extrașcolare/cu: elevii,
cadrele didactice, parinții, alți reprezentanți ai comunității educative; activități: manageriale,
metodice, de asistență psihopedagogică și socială, de orientare școlară și profesională, de
consiliere etc.), în conditii optime, corespunzator contextului intern și extern existent, pe termen
scurt, mediu și lung.
Analiza activității de perfecționare a cadrelor didactice presupune raportarea la conceptele
pedagogice de formare, în general, si de formare continuă, în mod special. Formarea constituie
funcția centrală a educației (exprimată ca formare-dezvoltare permanentă necesară pentru
integrarea socială optimă a personalității umane). Astfel, formarea subordoneaza din punct de
vedere funcțional “învățământul care nu este decât un caz particular al formării”. Între educație și
instruire, “matricea sa de functionare se actualizeaza în mod diferit în formarea profesorilor, în
formarea adulților în general sau în formarea elevilor”
Conceptul de formare continuă definește liniile pedagogice esențiale pentru activitatea de
perfecționare a cadrelor didactice, linii conturate la nivelul sistemelor de învatamânt, pe fondul
evoluțiilor înregistrate, prin consolidarea reformelor deja întreprinse și reevaluarea priorităților
într-o societate bazată pe tehnologii avansate. Formarea continuă raspunde la aceste evoluții și la
problemele lor integrabile în contextul mai larg al educației permanente. Depășind semnificația
tradițională, de “remediu la carențele formării inițiale insuficientă pentru întreaga carieră
profesională” (didactica), formarea continuă, în acceptia sa (post)modernă, “începe sa fie
concepută ca un proces de lunga durata și de învățare permanentă”, cu doua funcții generale: a)
perfecționarea și înnoirea practicilor profesionale prin “actualizarea cunoștintelor însușite în
timpul formării inițiale”; b) completarea formării inițiale, inclusiv prin “schimbarea eventuală a
orientarii profesionale, cu noi competențe evidențiate prin diplome”. Aceste funcții, accentuate în
mod specific la nivelul unor sisteme de educație, generează formule diferite de organizare a

26
formării continue: formare în timpul profesiei, formare avansată, formare de/pentru
(re)calificare… La nivel de politica a educației, toate variantele evocate vizeaza perfecționarea
personalului didactic. La nivel conceptual, formarea continua “ar putea fi definită drept ansamblu
de activități și de practici care cer implicarea educatorilor pentru amplificarea cunostințelor
proprii, perfecționarea deprinderilor, analiza și dezvoltarea atitudinilor profesionale”.
Obiectivele activității de perfecționare a cadrelor didactice pot fi definite la nivel general și
specific, fiind exprimate în termeni de formare continuă, domeniu în care exista un anumit
consens în cadrul sistemelor de învățământ din țările dezvoltate.
Într-o societate tot mai complexă şi mai exigentă, formarea cadrelor didactice reprezintă o
componentă esenţială a strategiilor oricărei economii; cadrul didactic nu mai este doar un simplu
transmiţător de cunoştinţe, ci a devenit un facilitator în descoperirea şi chiar crearea de noi
cunoştinţe. În acest scop, cadrul didactic trebuie să dovedească multiple competenţe, atât
profesionale, cât şi transversale şi în special, o înaltă capacitate de adaptare la nou. Pentru
aceasta se impune o regândire a programelor de formare a cadrelor didactice, atât în ceea ce
priveşte formarea continuă, cât şi în ceea ce priveşte formarea iniţială şi primul pas în acest sens
s-a făcut odată cu aderarea la principiile Bologna şi asigurarea formării inițiale prin învăţământ
superior de nivel licenţă. Odată cu adoptarea Legii nr. 1/ 2011, la nivelul sistemului de
învăţământ au intervenit o serie de modificări care, în absenţa unor norme şi metodologii precise
de punere în aplicare au generat confuzie şi reticenţă faţă de viabilitatea şi oportunitatea acestei
legi.
În opinia mea, profesorul ideal ar trebui să îndeplinească o serie de calități. În primul
rând, pentru a putea merge în fața unei clase de elevi, consider necesară o pregătire de
specialitate înalt calitativă.
A doua condiție necesară este inclinația spre această meserie, deoarece nici un lucru nu va
fi bine realizat dacă nu se face și din plăcere.
Răbdarea este după parerea mea o condiție esențială a unui profesor, deoarece consider că nu toți
elevii sunt genii și pricep din prima.
Competența comunicativă ar fi o altă trăsătura importantă a profesorului ideal.
Ce folos sa aibă un solid bagaj de cunoștințe, dacă nu este capabil să se exprime clar sau să-și
expună opiniile și găndurile? Profesorul trebuie să fie creativ, să nu fie obedient, pâna la
pierderea identității sale profesionale, față de modalitățile didactice căzute în desuetudine, față de
șabloane, chiar dacă, uneori acestea sunt suprasolicitate official. Trebuie să fie ingenios, pentru
ca in general vorbind, profesorul este factorul determinant al succesului unei lecții, si nu
structura in sine a acesteia , fie ea tradițională, fie moderna. Profesorul trebuie să fie un ghid,
care indrumă eforturile receptive ale elevilor, un ghid competent, inteligent, imaginativ, sensibil,
cu elevat gust estetic și amabil, pentru ca prin întregul său comportament, să introducă în lecție

27
dimensiunea estetică, să sensibilizeze elevii și astfel să creeze condițiile necesare realizării
comportamentelor unei educații implicite, singura valida sub aspect psiho-pedagogic și didactic.
Dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice trebuie văzută din două
perspective: pentru perfecţionarea metodelor de instruire în vederea dezvoltării profesionale
proprii; pentru adaptarea la noile cerinţe ale generaţiei de elevi. Din prima perspectivă,
formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă o activitate cu conţinut pedagogic şi social
proiectată, realizată şi dezvoltată în cadrul sistemului de învăţământ, cu funcţie managerială de
reglare – autoreglare continuă a procesului de învăţământ, la toate nivelurile sale de referinţă
funcţional, structural şi operaţional (Sorin Cristea, Dicţionar de termeni pedagogici). Această
formare continuă este necesară fiecărui cadru didactic în vederea perfecţionării metodelor pe care
le aplică la predarea la clasă. Din a doua perpectivă, fiecare profesor trebuie să facă predarea cât
mai pe înţelesul tinerei generaţii, cât mai atractivă şi mai apropiată de practică, de aplicarea
teoriei în practică. Generaţia de tineri din ziua de astăzi este mult mai pragmatică şi mai orientată
către concret şi, astfel, fiecare dintre noi suntem datori să îi conştientizăm de necesitatea învăţării
şia a descoperirii de aplicaţii în viaţa de zi cu zi a noţiunilor teoretice aplicate. Şi nu putem face
aceste lucruri fără o pregătire substanţială a noastră în a preda într-un limbaj cunoscut de ei şi
folosit zilnic. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice trebuie să fie o prioritate a
tuturor factorilor de decizie astfel ca toţi elevii să beneficieze de o căt mai bună pregătire şi
având la dispoziţie cele mai noi tehnologii. În această perioadă sunt în implementare multe
proiecte care au ca scop principal realizarea de cursuri de formare pentru cadrele didactice şi
toate au ca punct de pornire o componentă de instruire asistată de calculator. Comunicarea prin
intermediul calculatorului între cadre didactice, împărtăşirea experienţelor trăite la clasă sau în
afara ei constituie o bază a tot ce se doreşte a se dezvolta de acum înainte. Reţelele parteneriale
care pot fi formate între şcoli în vederea diseminării de bune practice sunt importante dacă se
dezvoltă pe principii de egalitate, de neconcurenţă şi de ajutor reciproc pentru îmbunătăţirea
procesului de învăţământ. Iar aceste reţele parteneriale nu sunt bine întreţinute dacă nu există o
comunicare adecvată între şcoli, acest lucru putând fi realizat prin intermediul unei platforme on
line şi a unui site interactiv care să prezinte toate activităţile reţelei. Dincolo de aspectul financiar
destul de redus ca şi costuri, o platformă pe care să se posteze toate aspectele care se doresc a fi
diseminate duce la creşterea calităţii învăţământului, în general, prin urmare a calităţii educaţiei
pe care o furnizăm elevilor pe care îi instruim.
BIBLIOGRAFIE·
Antonesei, L., (1996), Paideia. Fundamentele culturale ale educatiei, Editura Polirom, Iasi. ·
Bîrzea, C., (1998) Arta si stiinta educatiei, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti.
Calin, M., (1996) Teoria educatiei. Fundamentarea epistemologica si metodologica a actiunii
educative, Editura ALL, Bucuresti. ·
Cucos, C., (1996) Pedagogie, Editura Polirom, Iasi.
Ioan, P., (1995) Educatie si creatie în perspectiva unei logici situationale, Editura Didactica si
Pedagogica R.A., Bucuresti.

28
AMENAJAREA CENTRELOR DE INTERES-NOI PROVOCĂRI
„1 DECEMBRIE 1918-100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE”
PROIECT TEMATIC
Prof. înv. preşc. . Ana-Maria BRICIU
Prof. înv. preşc. Mariana BOGDAN
GRĂDINIŢA P.P. NR. 8, ALBA IULIA
ORGANIZAREA MEDIULUI DE ÎNVĂŢARE ŞI ROLUL CENTRELOR DE INTERES ÎN
GRĂDINIŢĂ:
Organizată pe zone, centre de interes,centre de activitate sau arii de stimulare ( aşa cum
au fost denumite în timp şi în funcţie de specificul grupei), sala de grupă devine un cadru adecvat
situaţiilor de învăţare. Prin felul în care este amenajată, ea oferă copilului ocazia să se simtă bine
în intimitatea lui, stimulându-i interesul şi invitându-l la învăţare prin descoperire şi explorare.
Sala de grupă îi vorbeşte copilului prin ceea ce îi oferă ca posibilitate de acţiune şi experinţă.
Ambianţa în care copilul îşi trăieşte direct experienţa de viaţă trebuie să pregătească un
climat socio-afectiv, punând preşcolarul în situaţia mai multor posibilităţi dintre care el trebuie să
aleagă, să decidă ceea ce i se potriveşte.
Organizarea spaţiului educativ prin delimitarea centrelor oferă atât părinţilor cât şi
educatoarelor oportunitatea de a-i observa mai bine pe copii în interacţiunea cu materialele, cu
alţi copii sau cu adulţii.
În continuare vă vom prezenta un proiect tematic desfăşurat în apropierea Zilei de 1
Decembrie, axat pe centrele de interes:
ARGUMENT:
Cel mai mare şi mai fericit moment din istoria noastră s-a desfăşurat la 1 Decembrie
1918. Unirea tuturor românilor într-un singur stat a fost rezultatul firesc al luptei de secole dusă
de poporul român. Desăvârşirea unirii naţionale a contribuit la făurirea unei Românii mai
puternice şi mai bogate. România, ţara noastră s-a făurit cu mari jertfe, cu viaţa a sute de mii de
viteji, să nu-i uităm şi să îi slăvim din toată inima noastră.
SCOPURILE PROIECTULUI TEMATIC:
 Dezvoltarea, consolidarea şi manifestarea sentimentului patriotic;
 Îmbogăţirea cunoştinţelor istorice prin înţelegerea faptului că Marea Unire din 1918 a
fost şi este unul dintre momentele cele mai importante pentru poporul nostru;
 Stimularea expresivităţii cântece şi exprinarea imaginaţiei creatoare prin desene,
postere, lucrări practice.

29
OBIECTIVELE CADRU ALE PROIECTULUI TEMATIC:
 Dezvoltarea sentimentelor de admiraţie şi preţuire, faşă de valorile tradiţionale
româneşti;
 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie, care definesc portretul
spiritual al poporului român;
 Stimularea dorinţei de cunoaştere a realizărilor strămoşilor noştri şi mândria faţă
de trecutul istoric al acestor meleaguri;
 Îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre creaţiile meşterilor populari şi despre
valoarea operelor lor atât în ţară cât şi peste hotare.
TEMA ZILEI: „SĂ NE CUNOAŞTEM ŢARA!”
CENTRELE DE INTERES:
CONSTRUCŢII: „România, ţara mea!”(conturul ţării la masa luminoasă)
ARTĂ: „Blazonul ţării”(lipire în contur)
OBIECTIVE:
- Să aşeze piesele pe conturul dat, astfel încât să realizeze harta ţării
- Să decupeze imaginile date;
- Să lipească imaginile decupate în interiorul hărţii desenate.
TEMA ZILEI: „ACEASTA ESTE ŢARA MEA!”
JOC DE MASĂ: „Ţara mea”-puzzle
BIBLIOTECĂ: „ Aceasta este ţara mea!”-citire de imagini
OBIECTIVE:
- Să aşeze piesele de puzzle astfel încât să obţină imaginea dată;
- Să „citească” imagini despre România;
- Să povestească imaginile pe care le-au observat.
TEMA ZILEI: „ ÎMPREUNĂ PENTRU ROMÂNIA”
ŞTIINŢĂ: „Oraşul meu în sărbătoare”-aranjarea pieselor din trusa Logi după formă, culoare
mărime la masa luminoasă

30
ARTĂ: „Tricolorul”-mototolire
OBIECTIVE:
- Să aşeze piesele din trusă astefl încît să obţină tema dată
- Să mototolescă hârtia creponată şi să o aşeze respectând ordinea culorilor;
-
TEMA ZILEI: „ TRICOLORUL ŢĂRII NOASTRE”
ŞTIINŢĂ: „Tricolorul”
CONSTRUCŢII:”Steagul României”
OBIECTIVE:
- Să sorteze forma geometrică pătrat, în fucţie de culorile necesare(roşu, galben ,albastru)
- Să formeze steagul României din forme geometrice
- Să lipească diverse materiale pe paie de băut suc, astfel încât să realizeze steagul
României;
TEMA ZILEI: „ROMÂNIA ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE”
CENTRELE DE INETRES:
BIBLIOTECĂ: „Decorăm costume populare”
JOC DE ROL:” Drag mi-e jocul românesc”
OBIECTIVE:
- Să decoreze costumele populare date, folosind semnele grafice date;
- Să danseze hora respectând paşii de dans;
BIBLIOGRAFIE:
1. *** Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3-6/7 ani.
2. ***Ghid pentru proiecte tematice, (2005), Editura Humanitas Educaţional
3. *** PRET-Noi repere ale educaţiei timpurii în grădiniţă
4. Breben, Silvia; Fulga, Mihaela; Gongea, Elena; Ruiu Georgeta (2002), Metode
interactive de grup-ghid metodic-, Editura Arves.

32
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
Prof.înv.primar: Manciulea Mihaela
Școala Gimnazială ,,Liviu Rebreanu” București
Nume și prenume părinte: ____________________________________
Nume și prenume elev: _______________________________________
1. Cât timp alocă copilul dumneavoastrărezolvării temelor zilnice?
a) 1 oră c) 3 ore
b) 2 ore d) altă perioadă: _______________
2. Copilul dumneavoastră își face temele singur sau vă solicită ajutorul? La ce
anume îl ajutați? Cât la sută considerați că se descurcă singur cu rezolvarea
temelor?
________________________________________________________
________________________________________________________
3. Sunteți mulțumit/mulțumită de evoluția școlară a copilului dumneavoastră
de când a început clasa a III-a? Motivați răspunsul dat.
________________________________________________________________
________________________________________________
4. Ce așteptări aveți sau ce recomandări ați face profesorilor care intră la orele
clasei a III-a D?

33
________________________________________________________________
________________________________________________
5. La ce cursuri participă copilul dumneavoastra în cursul săptămânii? Între ce
ore?
 __________________________________________________
 __________________________________________________
6. La ce oră se culcă copilul dumneavoastră? Are vreun ritual înainte de
culcare?
______________________________________________________
7. Câte ore doarme pe zi? __________________________________
8. Ce carte/poveste a citit ultima oară?
_________________________________________________________
9. Care este emisiunea/ filmul/ desenul animat preferat al copilului?
______________________________________________________
10.Cât timp petrece zilnic în fața calculatorului (cu aproximație)?
11.Ce anume face când stă pe calculator?

34
a) Intră pe jocuri.
b) Caută informații pentru proiectele de la școală.
c) Stă pe facebook cu prietenii.
d) Altele: _______________________________________________
12.Cum arată o zi obișnuită a copilului dv. în cursul săptămânii? Realizați un
program pe ore.
Orele Activitatea desfășurată
13.Cât timp petreceți cu copilul dv? Ce activități faceți împreună?
_______________________________________________________
14.Ce ați făcut deosebit în ultimul week-end?
________________________________________________________
________________________________________________________

35
EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ
PROFESOR ÎNV. PRIMAR FRĂŢILĂ ALINA
LICEUL TEORETIC “ ŞERBAN VODĂ” SLĂNIC, PRAHOVA
Educaţia interculturală promovează atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere
firească a raportului ,,eu-celălalt” şi a noţiunii de străin, recunoaşterea şi respectarea diferenţelor
culturale prin valorificarea pozitivă a relaţiilor de egalitate între oameni şi nu prin aplicarea
polarităţii superior-inferior. De asemenea presupune promovarea unor politici şcolare care să
permită egalizarea şanselor în educaţie şi a unor strategii de valorificare a diferenţelor culturale
pentru a le transforma în resurse pedagogice, iar responsabil de aceste demersuri este(în cadrul
educaţional instituţionalizat)managerul grupei/clasei,respectiv cadrul didactic.
Identitățile multiple, tradițiile și obiceiurile se fac simțite chiar și în comunitățile mici, rurale.
Același lucru putem spune și despre modul de relaționare dintre diverși indivizi sau grupuri de
indivizi. Această diversitate presupune o noua abordare a societății și a educației. O abordarea
din perspectivă interculturală. Interculturalitatea aduce în societate un plus de cunoaștere și de
îmbogățire culturală.
Educaţia interculturală se referă la teme ca ” acceptarea”, ” conviețuire cu ceilalți”,
”participare”, evitarea prejudecațiilor și promovarea unei educații democratice interculturală/
multiculturală. Când vorbim de educație interculturală ne referim ca un element cheie și anume
interculturalismul.
Educația interculturală poate atinge trei niveluri:
- de curriculum nucleu,
- de curriculum la decizia școlii,
- la activitățiile extracurriculare.
De asemenea, educația interculturală poate atinge mai multe direcții:
- etnică,
- religioasă,
- profesională,
- rasială.
Educația interculturală poate fii implementată cu succes în orice școala din țara noastră.
În cele ce urmează, voi face referire la modul în care educația interculturală poate sau este
aplicată în școala în care lucrez. Locul meu de muncă este Liceul Teoretic ”Șerban Vodă”. În
cadrul acestui liceu învață elevi de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a. Numărul total al
elevilor este de circa 650. Școala mea abordează ideile educației interculturale prin următoarele
componente:
- își organizează activitatea într-un mod democratic dând astfel elevilor posibilitatea să se
exprime liber, să dialogheze ținând cont de ceilalți, lăsându-i să-și asume responsabilități;
- le oferă tuturor elevilor șanse egale, prin participarea la activități extracurriculare, evitând
marginalizarea sau izolarea elevilor;
- elevii din cadrul liceului, pot experimenta diverse roluri, pot identifica și analiza raporturi
de autoritate în cadrul grupului de elevi sau în cadrul instituției, pot depista abuzurile și pot
reacționa la acestea;

36
- relațiile dintre elevi s-au îmbunătățit datorita cooperării dintre aceștia;
- școala asigură un anumit prestigiu fiecărui elev, eliminând orice urmă de manifestare
discriminatorie din comportamentul elevilor.
Activitățile extracurriculare propuse și derulate de liceu din perspectiva educației interculturale
sunt următoarele:
- participarea la diferite evenimente culturale și sărbători locale;
- organizarea de activități sportive: ”Cupa Liceului Teoretic ”Serban Vodă” la fotbal;
- invitarea în spațiul școlar a unor specialiști: Parteneriate educative cu medici nutriționiști,
cu Poliția Rutiera, etc;
- utilizarea frecventă a centrelor de documentare, a bibliotecii școlare: activități susținute în
incinta bibliotecii;
- activități vocale și corale: serbări susținute de elevii talentați ai școlii cu diverse ocazii.
Pot aminti aici nenumăratele serbări caritabile susținute de elevi cu scopul de a-și ajuta colegii
suferinzi de boli grave;
- parteneriate cu diferite școlii din alte zone sau medii sociale;
- vizite, excursii.
Printre proiectele educaționale derulate de clasele primare din perspectiva educației interculturale
pot aminti următoarele:
1. ” Să ne păstram obiceiurile!”
2. ” Copilăria - minunea sufetului meu!- concurs județean de creație plastică si literară.
3. ” Toți suntem egali!”
4. ” Școala mea-a doua casă!”
Învățarea interculturală presupune o învățare pe tot parcursul vieții, de la o vârstă fragedă. Dacă
ne putem educa copiii de mici că ei nu sunt mai presus decât nimeni și că fiecare persoană
trebuie tratată cu șanse egală, cu siguranță vor deveni adulți toleranți ce vor accepta și se vor
îmbogăți după urma diversitătii culturale. Datoria noastră, a cadrelor didactice este aceea de a le
oferi copiilor experiențe de învățare care să-i familiarizeze cu diferite culturi.
La sfârşitul anului trecut, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, am organizat cu clasa mea o serbare
dedicată sosirii lui Moş Craciun.
Proiectul educaţional s-a numit „ Uite, vine Moș Crăciun!” Argumentul activității cultural-
artistice a fost următorul: Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci
şi acela al bucuriilor prilejuite de atâtea datini şi obiceiuri legate de sărbătorirea Naşterii
Domnului. La români, sarbatorile de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate sărbători de
suflet.
Frumuseţea obiceiurilor şi colindelor de Crăciun trebuie simţită şi preţuită de copii. Cu
glasurile lor cristaline, calde şi tremurând de emoţie, copiii sunt cei meniţi să exprime cel mai
bine gândurile curate şi să facă urări celor dragi în aceste zile de mare sărbătoare. Înfofoliţi în
haine groase, cu năsucurile îngheţate după ce au colindat în lung şi în lat, gândul îi poartă pe
copii la Moş Crăciun, de la care aşteaptă să le îndeplinească toate dorinţele.
Scopul proiectului educațional: Stimularea potenţialului artistic al şcolarilor mici prin
deschiderea căilor de comunicare emoţională, iar obiectivele urmărite au fost următoarele:
• Cultivarea sensibilităţii artistice a şcolarilor;
• Descoperirea copiilor cu aptitudini artistice şi literare;
Resursele materiale folosite:
- prezentări ppt
-fişe cu poezii şi cântece de iarnă

37
In cadrul acestei activități, elevii au recitat poezii, au cântat colinde si au dansat un dans popular
tradițional.
Toți părinții elevilor implicați au asistat si au fost încântați de activitatea elevilor.
BIBLIOGRAFIE:
Bȃrlogeanu, L – Strategii identitare şi interculturalitate ȋn spaţiul romȃnesc, Ed. Humanitas Educaţional,
Bucureşti, 2005.
– Ciolan, L – Paşi către şcoala interculturală – Ghid de educaţie interculturală pentru cadre didactice,
Editura Corint, Bucureşti, 2000.
Rolul interactivității în educația sustenabilă
Profesor Tinc Luminița,
Liceul Teoretic „Emil Racoviță”, Baia Mare
Profesor Oșan Mirela,
Școlala Gmnazială „Alexandru Ivasiuc”
Inovarea este un subiect des dezbătut în zilele noastre în fiecare aspect al activității umane.
Martin Luther King reprezintă un exemplu de ilustru inovator social. La nivel educațional
inovarea se remarcă în învățământul modern care presupune pe lângă alte aspecte metodologice
și aplicarea interactivității. Unii autori susțin că inovarea cuprinde toate deprinderile de care au
nevoie elevii și studenții de astăzi pentru carieră, educație susținută și cetățenie într-o lume din ce
în ce mai deschisă. Aceste deprinderi au fost denumite „Cele Șapte Deprinderi necesare
Supraviețuirii”:
1. Gândire critică și capacitatea de a rezolva probleme
2. Colaboratrea în rețea și dominanța prin influență
3. Flexibilitate și adaptabilitate
4. Inițiativă și antreprenoriat
5. Accesarea și analizarea informației
6. Comunicare orală și scrisă eficientă
7. Curiozitate și imaginație
Pedagogia centrată pe elev sau pe grupul de elevi este o pedagogie modernă, activă și
presupune descoperirea noului de către subiecții cunoscători și stabilirea de relații între ei. În
acest caz elevul nu este un simplu receptor pasiv de informații în forme gata pregătite
experimentând și construind cunoștințe personale. Asfel, dintr-o ființă pasivă, ascultătoare,
docilă, harnică și dependentă(de profesor), elevul devine subiect activ al unei activități ghidate
de propriile sale nevoi educaționale, disponibilități, sentimaente și interese fiind actor în actul
educațional.

38
Pedagogia interactivă promovează un model de instruire de tip reflexiv- interactiv, care
încurajează reflecția interioară, individuală și colectivă, precum și dezbaterea diverselor
probleme. Aceasta promovează libertatea intelectuală a elevului și autonomia, considerate valori
fundamentale în educație, școala este astfel asimilată cu un spațiu de libertate, de creativitate, de
motivare, flexibilitate și adaptabilitate. Școala democratică este o școală a diversității, a
confruntări, a punerii în acord a ofertei și a cererii de educație, o școală care își construiește
curriculum, dispozitivele pedagogice, parcursul educațional al elevilor, prin interactiuni cu alte
persoane sau instituții.
Aspectele elocvente în aplicarea interactivității se manifestă în diferite planuri, astfel în ceea
ce privește:
 Elevul, acesta este privit prin prisma potențialului său, a capacitții sale de a construi noua
cunoaștere, de a învăța, de a fi activ, de a deveni autonom și nu prin prisma lipsurilor sau
eșecurilor sale.
 Conținuturile curriculare nu sunt privite ca o sumă de achiziții memorate și reproduse ci
ca suport, vehicul pentru intrumentarea elevilor din punct de vedere cognitiv, psihomotoriu,
afectiv atitudinal și social.
 Profesorul primește o nouă identitate, el nu mai are rolul de a transmite cunoștințe, ci de a
organiza situații de învățare.
 Colegii reprezintă un pol practic, cu relevanță specială în instruirea interactivă, rezultat
din reducerea rolului profesorului care se diminuează treptat, făcând astfel loc acțiunilor efective
ale elevilor și interacțiunilor dintre aceștia care determină un anumit progres al dezbaterilor și
implicit al cunoașterii datorită argumentelor avansate de elevi însăși.
Pedagogia interactivă eficientă sprijină atitudinea reflexivă a celor care învață, atât în
legătură cu cunoștințele pe care le au despre propria funcționare cognitivă, cât și cu strategiile și
procesele pe care le valorifică în diferite contexte de activitate. Altfel spus dezvoltarea capacității
de a gândi despre propria gândire duce la dezvoltarea capacității de reflecție personală și de
evaluare a ideilor personale și a articulațiilor propriei gândiri.
Dacă majoritatea acțiunilor de modernitate dezbătute până aici se referă la cele desfășurate
în spațiul formal, școlar, una dintre posibilele activități interactive, sustenabile privind educația
elevilor ar fi și implicarea lor în activități extrașcolare prin diferite proiecte.

39
Proiectul pe care îl supun atenției dumneavoastră
se numește „Pădurea-aurul verde”, realizat în
colaborare cu instituții publice abilitate în lupta cu
poluarea. Activitățile propuse în cadrul proiectului
cuprind atât aspecte teoretice interactive cât și
practice, parcurse de elevi și diferiți invitați. Spre
exemplu, una dintre activitățile interactive a fost
sesiunea de comunicări la care au participat și invitați
din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului.
Dintre actipitățile practice la care am participat cu elevii am ales să vă prezint acțivitatea de
ecologizare realizat în colaborare cu Garda Ecologică.
Prin toate aceste activități elevii au fost conștientizați de importanța protejării mediului atât
pentru sănătatea pământului cât și pentru sănătatea lor. Participând la aceste activități au
diseminat mai departe colegilor și părinților informații referitoare la necesitatea protejării
mediului deoarece Pământul ne-a fost dat nu nouă ci, generațiilor care urmează.

40
Bibliografie
1. „Instruirea interactivă ”, Mușata Dacia Bocoș, Editura Polirom, 2013, Iași
2. „Pedagogia situațiilor educative”, Viorel Ionel, Editura Polirom, 2002, Iași
3. Fundamentări teoretice și abordări praxiologice în științele educației”, Miron Ionescu, Vasile
Chiș, Editura Eikon, 2009, Cluj Napoca
4. „Educație pentru libertate”, Sorin Țigăreanu, Editura Triade, 1990, Cluj
5. „Formarea inovatorilor”, Tony Wagner, Editura Trei, 2014
6. „Cum să ne educăm copii”, Vandra Attila, Editura Teora, București, 2008

41
EXCURSIA, VIZITA ȘI DRUMEȚIA
MODALITĂȚI DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR
DE TIP OUTDOOR
Prof.înv.preșcolar: Ținea Noemi
G.P.N Mintia/Școala Gimnazială Vețel (Hunedoara)
,, În cadrul educaţiei în aer liber accentul în ceea ce priveşte obiectul de învăţare este plasat pe
relaţii referitoare la resursele umane şi naturale”
Simon Priest
Copiii de vârstă preşcolară percep natura înconjurătoare, capătă cunoştinţe, îşi însuşesc o anumită
atitudine faţă de diferite fenomene ale naturii. Natura îi atrage prin frumuseţea, varietatea ei, precum şi prin
multitudinea culorilor, formelor, mirosurilor şi sunetelor. Unul din mijloacele intuitive prin care copiii pot
cunoaşte lumea înconjurătoare este şi excursia , pe care dicţionarul limbii române o denumeşte ca” o plimbare
sau o călătorie în grup, făcută pe jos, sau cu mijloace de transport, în sens educativ sau distractiv”. De accea,
am folosit plimbările, excursiile şi vizitele, pe o scară din ce în ce mai largă, pentru că ele constituie mijloc de
recreere, de destindere şi totodată de asimilare de noi cunoştinţe şi de reactualizare a celor vechi. În acelaşi
timp, fac legătura directă cu natura şi cu societatea, cu rezultatele muncii omului.
În cadrul acestora, copiii cunosc în procesul muncii, oamenii cu creaţiile lor, animalele în mediul lor de
viaţă, păsări, insecte, flori, fructe, legume etc.
Astfel, dacă copiii întreabă: „ Cum se numeşte cutare plantă?”, fireşte că trebuie să le răspundem direct.
Însă dacă întreabă: „ Cu ce se hrăneşte gândacul pe care l-am găsit?”, trebuie să le propunem să adune
crenguţe de la copaci de diferite specii şi să observe, să gândească, îi va deprinde să fie independenţi.
Copiii percep lumea înconjurătoare în totalitatea ei în mod direct, dar nu pot căpăta reprezentări
sistematice şi corecte despre ea decât cu ajutorul cuvântului adulţilor, care dirijează întreaga activitate de
cunoaştere, îi orientează spre esenţial conform scopului propus.
În cadrul excursiilor, vizitelor, drumețiilor un accent importnat il are îmbogăţirea vocabularului copiilor.
Însuşindu-şi cunoştinţele, copiii depun efort intelectual, aceasta ajutându-i să-şi formeze deprinderi
elementare de muncă intelectuală, care-i integrează mai uşor în activitatea şcolară de mai târziu. Venind în
contact cu obiecte şi fenomene din mediul înconjurător, învaţă denumirea lor, pe parcurs încep să le plaseze în
lumea din care acestea fac parte, ajungând la concluzii, la generalizări, abstractizări, la formarea unor noţiuni
clare şi precise. Cunoaşterea îşi urmează drumul ei, de la contemplarea vie la abstract şi înapoi la practică.
Nu este suficient să-l familiarizăm pe copil cu natura şi societatea numai din cărţi şi ilustrate. Un
asemenea fel de a educa copiii este profund greşit, deoarece nici cele mai captivante poveşti, nici cele mai
minunate imagini nu pot înlocui natura vie. Excursiile, plimbările şi vizitele prijeluiesc contemplarea vie a
fenomenelor în mediul lor natural. Prezentând copiilor obiecte şi fenomene din natură, reprezentările lor devin
clare, corespunzătoare realităţii. Atunci când copiii observă ceva într-un tablou, reprezentările lor sunt doar

42
aproximative. De exemplu, imaginea unui mijloc de locomoţie cunoscut,”trenul”, îi dă copilului o idee cu
totul generală. Observându-l direct în gara sau alergând pe linie, copilul îşi va însuşi cunoştinţe corecte despre
el: aspectul lui caracteristic, mărimea vagoanelor, forma lor, locomotiva, sunetele pe care le produce, viteza
cu care merge, mişcarea roţilor etc.
Excursia, plimbarea şi vizita îşi aduc din plin contribuţia la formarea trăsăturilor morale ale copiilor,
acestea ocupând un loc important în procesul de formare a personalităţii lor. Copiii se obişnuiesc cu unele
reguli de comportare în colectiv. Ei devin ascultători, li se educă o atitudine conştientă faţă de cerinţele
educatoarei, faţă de colectivul de copii, li se dezvoltă spiritul de organizare şi de ordine faţă de tot ce ceea ce-i
înconjoară.
Copiii învață să preţuiască munca, să iubească şi să respecte pe oamenii muncii, bunurile produse de
aceştia în folosul lor şi al întregii societăţi. Astfel, încep să deosebească frumuseţea fiecărei meserii în parte,
sub ipoteza că:-„ ce s-ar întâmpla dacă n-am avea cizmar?”-„ rămânem fără încălţăminte”;” dar dacă n-ar
exista croitori?”etc.
Important este să-i facem să înţeleagă că a munci în orice sector nu este o ruşine, ci o mândrie, că fără
aceste meserii şi fără aceşti oameni care le practică nu se poate trăi, că ei se străduiesc să producă bunuri cât
mai frumoase şi de bună calitate în folosul nostru, al tuturor.
În excursii, plimbări şi vizite copiii trebuie învățați să deosebească ceea ce este bine de ceea ce este rău,
ceea ce este permis şi ceea ce este interzis. Excursiile, plimbările, vizitele sunt un prilej deosebit pentru
educarea convingerilor şi a sentimentelor morale, a dragostei pentru cunoaşterea bogăţiilor şi frumuseţilor
patriei.
Aşadar, vedem că într-adevăr contactul nemijlocit cu tot ceea ce-i înconjoară pe copii- natura vie, viaţa
socială,- contribuie la dezvoltarea lor, îi ajută la formarea intelectuală, le formează patriotismul, dragostea faţa
de muncă, le dezvoltă simţul estetic şi le întăreşte sănătatea. Într-un cuvânt, excursiile, plimbările şi vizitele
fac parte din
multiplele
mijloace
care asigură
dezvoltarea
personalităţi
i copiilor.
Activităț
ile educației
de tip
outdoor se
desfășoară
întotdeauna
în natură și
nu au ca

43
finalitate rezultate palpabile ( diplome, atestate) , ci produse vizibile la nivelul comportamentului copiilor.
Dacă învățarea clasică, în sala de grupă, are un aspect cognitiv, activitatea de tip outdoor are un
aspect pur practic, informal și exepriențial.
Bibliografie:
 Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3-7 ani
 Revista Învăţământului Preşcolar nr.2/2007.
 Manualul de educaţie outdoor, 2013, Comenius Regio Partnership Eco-Edu Beyond
 Didactic.ro

44
Formarea conduitei ecologice la şcolarii mici
Prof. înv. primar Enescu Luminiţa Ana
Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir
Ar. Şcoala Gimnazială ,,Ioan Mihu” Loc. Vinerea Jud. Alba
„Natura şi educaţia sunt asemănătoare, căci educaţia transformă pe om şi, prin această
transformare, creează natura.”
Democrit.
Ocrotirea planetei nu este responsabilitatea unor specialişti, ci a tuturor oamenilor. De
aceea este poate, atât de important ca, încă de mici, oamenii să fie educați în spiritul protejării
mediului, a cărui sănătate este esențială atât pentru noi, cât și pentru generațiile care vor veni.
Acțiunile de protejare a mediului sunt foarte importante, întrucât ne atrag atenția că mediul
trebuie ocrotit de fiecare dintre noi pentru a trăi în comuniune cu natura și pentru a ne putea
bucura de frumusețea pe care ne-o oferă. Să nu uităm că, până la urmă, un mediu mai curat
înseamnă o viață mai bună.
Formarea elevilor cu o conştiinţă şi o conduită ecologică devine o cerinţă deosebit de
importantă pentru orice demers educativ şcolar şi extraşcolar. Implicarea elevilor de la ciclul
primar în activităţi de cunoaştere, înţelegere a unor fapte şi fenomene din universul apropiat, în
identificarea şi rezolvarea unor probleme de poluare şi degradare a mediului, are ca rezultat
formarea unor convingeri şi deprinderi de apărare, conservare a mediului înconjurător. Bazate pe
cooperare şi colaborare, diversitatea activităţilor practice desfăşurate cu elevii asigură asimilarea
multor reguli de comportament care se constituie în elemente de bază în formarea unei educaţii
europene a oamenilor de mâine. Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate
şcolară, activităţi ştiinţifice, artistice, practice, sportive sau religie.
Având convingerea că formarea unui comportament ecologic la elevii din învăţământul
preuniversitar constituie un aspect important al activităţii instructiv-educative şi că acesta se
realizează, atât în şcoală, cât şi în afara ei prin activităţile extracurriculare şi printr-o strânsă
colaborare cu familia şi comunitatea locală, am desfăşurat diferite activităţi şi parteneriate cu
temă ecologică.
Exemple de bună practică:

45
Elevii şcolii noastre au fost implicaţi în parteneriatul de educaţie ecologică „Împreună
pentru o natură mai curată” derulat în parteneriat cu Asociaţia de Ecologie şi Turism Năsăpişte
Cugir.
Scopul general a urmărit formarea la elevi a unui comportament responsabil faţă de
mediul înconjurător, educarea copiilor în spiritul respectului faţă de om şi natură, antrenarea
copiilor în colective de lucru pentru realizarea unor activităţi comune, schimburi de experienţă,
produse specifice, cultivarea dragostei pentru natură.
Obiectivele proiectului au vizat cunoaşterea împrejurimilor localităţii, identificarea
acţiunilor care dăunează mediului înconjurător, implicarea elevilor în activităţi cu caracter
experimental şi practic, dezvoltarea aptitudinilor de cercetare, explorare, investigare a mediului;
cercetarea modalităţilor de reabilitare a stării mediului înconjurător prin antrenarea elevilor în
activităţi de îngrijire a spaţiilor verzi, de reciclarea a deşeurilor, formarea unei atitudini
dezaprobatoare faţă de cei care încalcă normele şi legile ecologice, îmbogăţirea vocabularului
activ cu cuvinte din domeniul ecologic.
Formele de realizare au fost variate: întâlniri de lucru cu membrii ONG Năsăpişte,
drumeţii şi excursii, vizionări de emisiuni tv, prezentări PowerPoint, jocuri de mişcare,
distractive, orientări turistice, labirinturi ecologice, observaţii, experimente, povestiri ştiinţifice,
desene, activităţi practice, scenete ecologice, concursuri, ecologizarea unei zone din pădure,
plantare de puieţi.
Tematici care au fost parcurse: Să ocrotim natura, Poluarea în diferite anotimpuri, Ce se
întîmplă iarna cu plantele?, Ce ştim despre pădure? , Natura se trezeşte la viaţă, Şoaptele pădurii,
Copac tînăr-copac bătrîn, Albinele, florile şi omul, Ce ne învaţă natura? Mic dicţionar ecologic,
Reclame ecologice, Ce bine, ce e rău, Curiozităţi din viata plantelor şi animalelor, S.O.S.
natura..., „Poluarea, Aspectul satului meu, Curiozităţi ecologice, „Pămîntul-planeta vie, Măşti
ecologice, Detectivii curăţeniei.
Evaluarea s-a prin desfăşurarea activităţi variate: probe practice (amenajări, întreţineri spaţii
verzi; lucrări de gospodărire în incinta şcolii şi împrejurimile naturale; plantare de puieţi,
expoziţii), probe scrise (fişe de lucru, schiţe pentru amenajarea spaţiilor verzi din curtea şcolii,
sat, compuneri, postere), probe orale (activităţi interdisciplinare; dramatizări, campanii
publicitare).

46
Munca educativă are în vedere formarea la elevi a unui profil moral în care respectul faţă de
lucrurile înconjurătoare, dragostea faţă de natură, responsabilitatea pentru protecţia ei, interesul
pentru păstrarea unui mediu echilibrat sunt atribute fundamentale, urmărind astfel a se pune
bazele formării conştiinţei ecologice. Fiecare cadru didactic, elev şi părinte, trebuie să se erijeze
într-un agent ecologic care să impună un model comportamental în micro-grupul social din care
face parte, contribuind în acest mod, la îmbunătăţirea calităţii mediului în şcoală şi în jurul şcolii.
Acţiunile instructiv-educative au ca rezultat final pregătirea elevilor pentru viaţă, formarea acelor
abilităţi care să-i ajute ca, în calitate de adulţi, să stabilească noi relaţii dintre cele mai bune.
Ecologia adevărată nu depinde de legi, definiţii, ci de conştiinţa noastră, de respectarea
naturii si a valorii sale.
Bibliografie:
Cojocaru, M.- Modalităţi de realizare a educaţiei ecologice in învăţământul primar, Ed.
Vladimed, 2017
Vidu, A- Prietenii naturii, Ed. Erc Press, 2004
Managementul educaţiei ecologice. Ghid ECO pentru pici, părinţi şi bunici_2012

47
Proiect de Parteneriat Internațional „Friendship Without Borders”
prof. înv. preșcolar Vîlcea Cătălina-Elena, Grădinița cu P.P. „Dumbrava Minunată” Fieni
director, prof. Suditu Petruța-Raluca, Grădinița cu P.P. „Dumbrava Minunată” Fieni
După o lungă și minunată colaborare între profesorii și preșcolarii din grădinița noastră și
cei de la grădinița “Mehmet Akif Ersoy Ilkokulu” din Aydin, Turcia pe parcursul primului an de
implementare a Proiectului Erasmus+ Acțiunea Cheie 2 „The Rainbow of Diversity”, ne-am
gândit că ar fi un lucru extraordinar să aprofundăm colaborarea preșcolarilor prin intermediul
unui nou proiect, „Friendship Without Borders – Prietenie fără frontiere”, proiect finanțat din
resurse proprii, derulat prin intermediul întâlnirilor Skype și a schimbului poștal de lucrări între
copii.
Scopul principal al proiectului nostru este formarea unei atitudini pozitive față de copiii
din alte țări, față de artă și cultură, iar fiecare activitate a fost dedicată tradițiilor, evidențiind cele
mai importante zile de sărbătoare de pe parcursul anului, atât din România cât și din Turcia.

48
Copiii noștri au putut remarca faptul că între tradițiile și țările noastre există câteva
diferențe dar și foarte multe asemănări, au împărtășit momente de bucurie și distracție și au făcut
schimb de picturi, colaje și felicitări prin intermediul poștei.
Activitățile de proiect au fost: „29 Octombrie – Ziua Națională a Turciei”, “ 1 Decembrie
Ziua Națională a României”, “Bradul de Crăciun / Anul Nou”, “Voi cânta un cântec pentru tine –
cântece tradiționale”, “Lasă-mă să te învăț un joc!”-schimb de jocuri tradiționale online, “8
Martie-Ziua Mamei în România”, “23 Aprilie - Ziua Copilului în Turcia”, “13 Mai - Ziua Mamei
în Turcia” și “1 Iunie - Ziua Copilului în România”.
În fiecare dintre grădinițele partenere s-a realizat o expoziție cu fotografii din timpul
activităților de proiect și cu lucrări primite de la colegii din străinătate.
La final de proiect, concluzionăm că realitatea egalității între copiii tuturor țărilor,
indiferent de rasă, religie, etnie sau naționalitate trebuie sădită în sufletele celor mici cât mai
devreme, în scopul dezvoltării unei gândiri sănătoase a adultului de mâine.

49
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Prof. înv. preșc. Jurca Larisa
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 11 Alba Iulia
Grupa: mare „Voiniceii”
Tema: ,,Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Categoria activităţii: Stiinţă - Cunoaşterea mediului, Domeniul estetic şi creativ - Ed. muzicală
Tema activităţii: „Prietenii din curtea bunicii”
Forma de activitate: joc didactic
Tipul activităţii: evaluare, fixare, sistematizare
Metoda interactivă: ,,Floare de nufăr”(Lotus), munca în echipă
SCOPUL: Dezvoltarea capacităţii de a cunoaşte şi de a înţelege mediul înconjurător; Cultivarea
interesului pentru învăţarea prin cooperare; Stimularea potenţialului creativ, a gândirii critice, a
iniţiativei.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
DOMENIUL ŞTIINŢĂ:
-să-şi aleagă ca temă de discuţie unul din cele 7 animale:câinele, pisica, calul, vaca, oaia, porcul,
capra;
-să găsească 5 caracteristici ale fiecărui animal: înfăţişare, puiul, hrana, adăpost, foloase;
-să sorteze şi să aranjeze jetoanele din plicuri lângă simbolurile desenate pe petalele ,,florii de
nufăr”;
-să coopereze în grup pentru a găsi soluţiile corecte cerinţelor temei date;
-să prezinte, liderul de grup, rezultatele muncii în echipă referitor la animalul domestic ales;
-să facă schimb de idei, impresii, selectând informaţia cea mai bună;

50
DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV:
-să execute sunete de intensităţi diferite pentru încălzirea vocii imitând graiul animalelor;
-să interpreteze corect textul şi melodia cântecului ,,Graiul animalelor”;
-să execute mişcările jocului ritmic imitând mersul animalelor.
STRATEGII DIDACTICE: metoda ,,Floare de nufăr”, explicaţia, conversaţia, proble-
matizarea, munca în echipă, jocul, intuiţia, exerciţiul, interpretarea cântecelor.
RESURSE UMANE: 7 echipe a câte trei membri fiecare, edcatoare
RESURSE MATERIALE:
a) o floare de nufăr cu 7 petale mari decupate din polistiren pe care sunt aşezate al doilea
rând de petale albastre, din carton; pe fiecare petală sunt desenate simboluri pentru
caracteristicile
animalelor domestice:
-,,oglinda” - reprezentând înfăţişarea animalului,
-,,casa” –adăpostul,
-,,masa” – hrana,
-,,bebeluş” – puii animalelor,
-,,alimente” –foloasele.
b) pentru fiecare echipă plicuri cu jetoane reprezentând pui, hrană, adăposturi, foloase;
c) însemne pentru copii: 7 nuferi albi, 7 nuferi roz, 7 nuferi galbeni.
SECVENȚA
DIDACTICĂ
CONȚINUT STRATEGII
DIDACTICE
EVALUA-
RE
Se realizează:
- amenajarea spaţiului educaţional pentru lucrul

51
1. MOMENT
ORGANIZA-
TORIC
2. CAPTAREA
ATENŢIEI
3.ANUNŢAREA
TEMEI
4.REACTUALI-
ZAREA
CUNOŞTINŢE-
pe grupuri mici;
- aranjarea materialului demonstrativ (floarea
de nufăr) pe podea;
- intrarea copiilor în sala de grupă purtând în
piept însemnele florii de nufăr.
Se va realiza prin prezentarea materialului şi a
metodei interactive ,,floare de nufăr”- o
modalitate mai plăcută de a învăţa unii de la alţii,
lucrând pe grupuri mici.
1)
2) Se anunţă tema centrală ,,Prietenii din
curtea bunicii”
- Astăzi ne vom juca un joc despre animalele
domestice, care se numeşte:,,Ce ne spun
animalele din curtea bunicii”. Vom lucra în
echipe de câte trei, grupaţi în jurul unei petale de
nufăr, pentru că lucrăm mai bine în grup şi e mai
plăcut.
Discutarea ideilor conexe şi trecerea lor în
diagrama florii de nufăr
intuirea
materialului
explicaţia
metoda,,Floare
de nufăr”
metoda,,Floare
de nufăr”
orală
frontală

52
LOR
5.EXPLICA-
REA
REGULILOR
JOCULUI
Se poartă o mică discuţie :
- Ce animale domestice cunoaşteţi?
- Cine are grijă de ele?
- De ce creşte omul animalele?
- Cine este cel mai bun prieten al omului?
- Pentru a putea afla mai multe lucruri despre
prietenii din curtea bunicii, copiii care au în piept
nuferi albi vor alege câte un animal domestic pe
care îl vor aşeza pe petalele albastre ale florii de
nufăr. Aceşti copii vor fi liderii grupului.
Pentru încălzirea vocii, copiii vor imita glasul
animalelor-mamă (sunete joase) şi glasul
animalelor-pui (sunete înalte).
3) Contituirea grupurilor secundare
După punctarea celor 7 idei secundare în
diagramă, fiecare membru din grupul central
,,nuferii albi” îşi vor alege partenerii de lucru:
câte un copil din grupa nuferilor roz, respectiv
din grupa nuferilor galbeni. Cu aceştia va lucra
la dezvoltarea temei alese. Exemplu: echipa nr.1
va avea ca temă de discuţii ,,câinele”; echipa nr.2
,,pisica”, etc.
Liderul grupului va interpreta versurile care se
potrivesc animalului ales.
Educatoarea explică modalitatea de lucru.
Fiecare grup primeşte o petală a florii de nufăr şi
conversaţia
exerciţiul
problematizarea orală

53
6.EXECUTA-
REA
JOCULUI
DE CĂTRE
COPII
7.OBŢINEREA
PERFORMAN-
plicuri cu materiale distributive. Se intuiesc
simbolurile şi semnificaţiile acestora (exemplu:
,,oglinda” pentru înfăţişarea animalului, ,,masa”
pentru hrană,etc.)
4) Etapa muncii în grup
Ideile secundare devin teme centrale pentru
fiecare din cele 7 grupuri constituite. Fiecare
grup va lucra independent urmând să dezvolte 5
idei în legătură cu animalul ales: înfăţişare, pui,
hrană, adăpost, foloase. Copiii din fiecare grup
aleg şi aşează varianta corectă din plicuri. Se
poartă discuţii între coechipieri şi aleg
răspunsurile corecte. Important este ca liderii
grupului să încurajeze fiecare participant să
lucreze (manipulând jetoanele) şi să-şi expună
părerile.
Copiii au la dispozitie 5-7 minute pentru a
aranja jetoanele pe petala florii în dreptul
simbolurilor. În timp ce lucrează copiii cântă.
5) Comunicarea ideilor de către liderul
grupului.
Fiecare echipă, pe rând, îşi aduce petala în faţa
grupului. Liderul fiecărui grup prezintă ideile
elaborate la nivelul grupului legate de
caracteristicile animalului pe care l-au avut ca
temă de discuţie.
Joc ritmic: Copiii imită mersul animalului şi
munca în echipă
metoda,,Floare
de nufăr”
interpretarea
munca în echipă
exerciţiul
munca în echipă
conversaţia
metoda ,,Floare
Acţională
orală
orală
frontală
pe echipe

54
ȚEI
8.ASIGURARE
A
RETENŢIEI
ŞI A
TRANSFERUL
UI
9.ÎNCHEIEREA
ACTIVITĂŢII
onomatopeele despre care au vorbit.
Copiii din celelalte grupe pot veni cu
completări sau pot corecta eventualele greşeli.
La sfârşit toţi copiii vor interpreta
cântecul,,Graiul animalelor”.
6)
7)
8)
9)
10)
11)
12) Evaluarea muncii în grup, aprecierea
rezultatelor muncii în echipă.
Se fac aprecieri cu privire la importanţa muncii
în echipă şi asupra modului în care copiii au
participat la activitate.
de nufăr”
conversaţia
explicaţia
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. Ioan Scheau, ,,Gândirea critică”, Ed. Dacia, Alba Iulia, 2004;
2. Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, ,,Metode interactive de
grup”, ghid metodic, Ed. Arves, 2005;
3. ***,,Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţă”, Ed. V&I Integral,
Bucureşti, 2005

55
PROIECT DIDACTIC
Prof. înv. preșcolar Balea Livia-Valentina
GPP Nr.1 Abrud, Jud. Alba
GRUPA: mare
DURATA: 25-30 minute
DOMENIUL EXPERIENŢIAL: DȘ
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate de cunoașterea mediului
TEMA ACTIVITĂȚII: Vulcanul, Oul Plutitor, Curcubeu din bomboane Skittles
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
-să comunice impresii, idei pe baza observaţiilor efectuate;
-să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului;
-să își dezvolte anumite procese psihice de cunoaștere: percepții, reprezentări, cultivarea
atenției
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: să analizeze cu atenție experimentele realizate pe parcursul activității;
O2: să examineze reacția dintre bicarbonatul de sodiu și acidul acetic (oțet);
O3: să identifice pașii pentru a face un ou să plutească;
O4: să creeze un curcubeu din bomboane Skittles sub îndrumarea propunătoarei
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ŞI PROCEDEE: conversația introductivă, instructajul, învățarea prin
descoperire, exercițiul, problematizarea, conversația de fixare și sistematizare, conversația
de încheiere
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: mănuși, halate, borcan, hârtie colorata maro,
bicarbonat de sodiu, oțet, colorant alimentar roșu, bol cu apă, sare, ouă, farfurie puțin
adâncă, bomboane Skittles, seringă, apă.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe
BIBLIOGRAFIE: Curriculum pentru educație timpurie 0-7 ani, 27.05.2008;
DEMERSUL DIDACTIC

56
1.Moment organizatoric:
Asigur condițiile necesare desfășurării optime a activității:
-aerisirea sălii de grupă;
-pregătirea materialului didactic;
-așezarea scaunelor în semicerc;
-așezarea meselor pentu experimente
-asigurarea liniștii și a disciplinei.
2.Captarea atenției:
-”Astăzi vom învăța ceva nou. Ne vom comporta ca niște cercetători. Știți voi ce fac cercetătorii?
Ei lucrează în laborator, fac experimente, analizează, observă și descoperă noi lucruri. ”
3. Anunțarea temei și a obiectivelor:
„-Împreună vom realiza trei experimente: vom face un vulcan să erupă, un ou să plutească și un
curcubeu din bomboane”;
4.Prezentarea conținutului și dirijarea învățării:
-Ne vom împarți în trei grupe. Fiecare grupă va fi formată din 5 copii. Fiecare copil va primi
mănuși, halat și mască precum niște adevărați cercetători;
- Începem cu prima grupă care va avea experimentul ”Eruperea Vulcanului”;
-”Acum 65 de milioane de ani, pe Pământ trăiau dinozaurii, animale din familia reptilelor care
puteau ajunge la dimeniuni gigantice. Într-o zi însă, s-a produs un eveniment care le-a
schimbat soarta: dinozaurii au dispărut de pe Pământ. Cauza dispariţiei lor rămâne însă un
mister, deşi există o presupusă cauză: o erupţie vulcanică. Ați văzut vreodată cum erupe un
vulcan?”
- Într-un vulcan confecționat dintr-un borcan acoperit de hârtie maro se adaugă bicarbonat de
sodiu și oțet amestecat cu colorant alimentar roșu.
-”Copii, la acest experiment, în spuma care a ieșit din vulcan se formează un gaz care încercă să
iasă la suprafață.„
A doua grupă va desfășura următorul experiment ”Oul plutitor”
- ”Voi ați văzut vreodată un ou plutitor?”

Dascalulde ieri si de azi, nr. 15, septembrie 2019

Dascalulde ieri si de azi, nr. 15, septembrie 2019

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Dascalulde ieri si de azi, nr. 15, septembrie 2019

Similar to Dascalulde ieri si de azi, nr. 15, septembrie 2019 (20)

More from Nicole France

More from Nicole France (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (7)

Dascalulde ieri si de azi, nr. 15, septembrie 2019