Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă de Alisa Russu Lucrare finala elaborată în cadrul cursului de instruire la distanță „Dialog Intercultural în Moldova”. Cursul de e-learning este realizat în cadrul proiectului „Dialog Intercultural în Moldova”, implementat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova cu suportul financiar al Fundației pentru Copii Pestalozzi. Cursul de e-learning este implementat cu suportul financiar al programului „Region in Transition" – RITA Program of the Polish-American Freedom Foundation implementat de Fundaţia Educaţie pentru Democraţie din Polonia. Răspunderea este exclusivă a autorilor și nu conține, sub nici o formă, pozițiile donatorilor.

1. Dialogul intercultural
la orele de literatură
română în şcoala alolingvă
“Nu predăm o materie oarecare pentru a produce
mici „biblioteci vii” în acea materie,
ci pentru a-l face pe elev să gîndească”. (I. Bruner)

2. Говорят, что гениальность — это как молния,
сгусток энергии талантов нескольких поколений
и смешения крови разных национальностей…

3. Trăind într-un secol al ,,tehnologiilor
moderne’’când elevul este tot mai atras de
computer şi net, lectura tinde să o ia pe un făgaş
supus uitării. Fără lectură şi exerciţii de
comunicare exprimarea tânărului din noua
generaţie va lăsa de dorit.
Un rol foarte important în acest caz o are
transdisciplinaritatea, ce reprezintă gradul cel mai
elevat de integrare a curriculumului şi
interdisciplinaritatea care contribuie la dezvoltarea
intelectuală, socială, emoţională, fizică şi estetică a
elevului, cultivă încrederea în forţele proprii şi
spiritul de competiţie.

4. .
Interculturalitatea reprezinta o situatie de coeziune, de
armonie, de întrepatrundere între culturi, de evolutie
simultana si deschidere reciproca, permitând pe de o
parte mentinerea si afirmarea valorilor proprii, iar pe de
alta parte infuzarea altora noi, prin contactul cu valorile
altor culturi.
Schimburi şi influenţe interculturale apar permanent,
deaceea interculturalitatea descrie o apartenenţă
multiplă şi o zonă de mişcare naturală pe domeniul mai
multor culturi, legitimată de libertatea circulatiei valorilor
culturale şi pusă în practică graţie posibilităţilor infinite
de îmbogăţire şi nuanţare a identităţii, în funcţie de
mediul cultural parcurs.

5. .
În Europa de vest se vorbeşte deja despre o nouă
pedagogie interculturală, adaptată condiţiilor
concrete, ce a fost prezentată la cel de-al VIII-lea
Congres al Asociaţiei pentru Cercetarea
Interculturală de la Geneva, unde au fost expuse
aspectele negative şi cele pozitive ale acestei noi
pedagogii interculturale.
Oricît de nouă nu ar fi metodologia interculturală,
profesorul este de neînlocuit, căci acesta este
organizatorul condiţiilor de învăţare.

6. .
Pentru ca elevii să poată realiza dialoguri
interdisciplinare şi interculturale este necesară
selecţia modalităţilor de lucru care conduce la
exersarea principalelor procese de meditare, a
capacităţilor operatorii ale gîndirii, fără de care
nu este posibilă înţelegerea multiplelor şi
variatelor interdependenţe dintre fenomenele
lumii reale.
Centrarea metodelor de studiu pe cel ce
învaţă presupune alegea anumitor conţinuturi,
utilizarea anumitor tehnici.

7. .
O metodă eficientă pentru un dialog
interdisciplinar şi intercultural în studierea
literaturii române în clasele alolingve consider ca
ar fi Diagrama Venn, care reclamă cunoaşterea
profundă a materiei de către elevi pentru a
prezenta grafic informaţiile şi a analiza
diferenţele şi similitudinile dintre două sau mai
multe obiecte, noţiuni, concepte, termeni, situaţii,
idei etc.

8. .
Diagrama Venn poate fi practicată cu mult
succes şi în combinare cu alte tehnici eficiente.
Astfel, la o lecţie de generalizare a
cunoştinţelor, după ce elevii lucrează în perechi
sau în grupuri mici, diagramele elaborate vor fi
afişate în sala de studiu, organizîndu-se
vizualizarea şi completarea acestora (Turul
galeriei).

9. .
cl.VII- Subiectul: "Legenda curcubeului"(Caracterizarea a două
personaje, prin comparaţie: Ileana Cosînzeana/ Vasilisa Precrasnaia);
cl. VIII- Subiectul: ” Schiţa ”Vizită” de I.L.Caragiale” (Caracterizează-
l pe Ionel Popescu în comparaţie cu tine);
cl.IX- Subiectul: ” Ion Druţă. Nuvela ”Odihna”” (Caracterizarea a
două personaje, prin comparaţie: bunica din ”Odihna”/ şi ”Bunica” de Ion
Vatamanu)
cl.IX – Subiectul: “Obiceiuri şi tradiţii la diferite popoare.”
cl.X- Subiectul: ”Ion Creangă. Povestea Dănilă Prepeleac”
(Caracterizarea a două personaje, prin comparaţie: Dănilă Prepeleac/
Ivanuşca Duracioc);
cl.XII- Subiectul: „D.Cantemir. „Descrierea Moldovei” (Comparaţi
Moldova de azi şi de ieri/tradiţiile de azi şi de ieri; )
cl.XII – Subiectul: „C. Stamati “Neneaca, cuconaşul ei şi dascălul”
(Caracterizarea a două personaje, prin comparaţie:Cuconaşul şi
«Недоросль», Фонвизина).

10. cl. VII-a, Subiectul: "Legenda curcubeului"
Caracterizarea a două personaje, prin
comparaţie.

11. Ileana Cosînzeana
Trăsături particulare
Diagrama Venn
Vasilisa Precrasnaia
Trăsături particulare

12. cl. VIII-a, Subiectul:
"I. L. Caragiale. Schiţa "Vizită...“
2.4. Aprecierea faptelor, personajelor sau a unui eveniment,
argumentînd succint opţiunea.

13. cl. IX-a, Subiectul:
"Sărbători şi tradiţii. Semnificaţia unor
sărbători la diferite popoare“

14. Poporul român:
normele etice
tradiţii
Literatura
culturaistoria

15. Sărbătorile de iarnă

17. .
Ca exemplu al activităţii interdisciplinare la
orele de limbă şi literatură română (şcoala
alolingvă) mă voi opri asupra temei „Realismul ca
curent literar”, cl. a XII, Abisalii realismului (Marii
reprezentanţi ai realismului), încercînd să prezint
prin Diagrama Venn şi prin alte metode doi mari
reprezentanţi ai realismului N.V.Gogol şi
I.L.Caragiale.

18. .
Exerciţiu: Raportaţi-l pe I.L.Caragiale la N.V.Gogol,
folosind metoda Diagrama Venn.

19. Exerciţiu: Rescrieţi imaginar o schiţă de-al lui I.L.Caragiale
în manera lui N.V.Gogol

21. Analizînd avantajele interdisciplinarităţii pot spune că
ele:
- permit elevului să acumuleze informaţii care vor fi
aprofundate în anii următori;
-clarifică mai bine o temă făcînd apel la mai multe
discipline;
-creează ocazii de a corela limbajele disciplinelor
şcolare;
- permit aplicarea cunostinţelor în diferite domenii;
- constituie o abordare economică din punct de vedere
al raportului dintre cantitatea de cunoştinţe şi volumul
de învăţare.

22. Educaţia interculturală trebuie să implice şi
dialogul intelectual de substanţă, care, fără
să urmarească colaborarea socială între etnii
ca finalitate imediată, consolidează şi
desavârşeşte interculturalitatea, prin
circulaţia firească a ideilor şi motivelor între
reprezentanţii cei mai de seamă ai culturilor.
Orice metodologie de aplicare a principiilor
interculturale îşi măsoară eficienţa în funcţie
de efectele asupra comunităţii.

23. O metodologie a interculturalitatii nu poate fi
decât un produs interdisciplinar si cu
aplicabilitate larga, cu alte cuvinte o sinteza
greu de obtinut, dificil de verificat, dar cu
sansa de a putea fi însusita, exersata si
amendata de factori de actiune dintr-o mare
diversitate de domenii. Rezultatele în planul
dialogului intercultural au, în orice caz, o
mare sansa sa depaseasca cadrele estimate
de metodologie, prin permanenta noutate,
imprimata de caracterul inepuizabil si
original al culturilor.

24. “Reflectaţi la următorul afiş, care poate fi citit într-un
restaurant turcesc din Paris:
Dumnezeul tău este evreu.
Maşina pe care o ai este japoneză.
Pizza este italiană,
Iar couscous-ul este algerian.
Democraţia pe care o practici este grecească.
Cafeaua ta este braziliană.
Ceasul îţi este elveţian.
Cămaşa este indiană.
Radioul tău este coreean.
Vacanţele tale sunt turceşti,
tunisiene sau marocane.
Cifrele tale sunt arabe
Scriitura îţi este latină,
şi… îi reproşezi vecinului tău că este străin. ”

25. Recomandări
Însuşirea perfectă a unei limbi înseamnă
cunoaşterea modului de gîndire, specific
poporului - creator şi purtător al limbii respective
(I. G. Herder, V. Humbold).
În cazul studierii limbii şi literaturii
române de alolingvi, profesorii au multe
posibilităţi de realizare a unui demers
interdisciplinar, prin referinţa directă la
conexiunile posibile oferite de conţinutul altor
discipline (limbile materne ale elevilor, limbile
străine studiate, istoria, geografia, muzica, etc.),
ceea ce duce la dezvoltarea integră a
personalităţii elevului.

26. Referinţe bibliografice.
Bibliografie electronică
1. http://all.edu.md (site al Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova)
2. http://www.lromana.proeducation.md
3. http://www.e-scoala.ro/biblioteca
4. http://www.dexonline.ro
5. http://www.traditii.ro
http://www.google.com
Bibliografie:
Cucoş, Constantin, Pedagogie, Iaşi, Ed. Polirom, 1996, pag.77-79
Gabriel Andreescu, „Multiculturalismul normativ”, în Interculturalitate. Cercetari si perspective românesti, Presa
Universitara Clujeana, 2002, p. 30.
Plurilingvismul se naste din interculturalitate, interviu cu Marie-Jean Vinciguerra realizat de Dana- Marina Dumitriu,
la http://www.aius.ro//Copy%20of%20Aius0/plurilingvismul.htm.
Silvia COSTANZO et Linda VIGNAC, La pédagogie interculturelle: revoir nos approches et definer les objectifs
essentiels, Actes du VIIIème Congrès de l’Association pour la Recherche InterCulturelle (ARIC), Université de
Genève – 24-28 septembre 2001 sur le site : http://www.unige.ch/fapse/SSE/groups/aric.
Cozma, T., (coord.), O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea, Editura Polirom, Iaşi, 2001.
Dewey, J., Democraţie şi educaţie, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1972.
Dewey, J., Trei scrieri despre educaţie, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1977.