Revista Regio nr. 6

202
-1

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
202
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
4
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista Regio nr. 6

  1. 1. nr. 6, iulie 2011R E V I S T AInvestiţii Regiope piaţa turismuluila NeptunConcept unic de promovare pentru Ţara FăgăraşuluiIstorie şi cultură la Curtea Domnească din Târgoviştede cazare din Delta Dunăriise modernizeeazăă ccuuStructurilefonduri RegioINTERVIUDirector General, Direcţia Generală Turistică,Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiCarmenMORARUBUCOVINAdezvoltă turismulde pelerinaj
  2. 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADECORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGUREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.5840 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.rowww.inforegio.roROMÂNIA TURISTICĂ, SCURT GHID DE UTILIZAREGlobalizarea şi dinamica civilizaţieiplasează România la intersecţia dintrepeisajele sale fascinante, valorileculturale autentice şi necesitatea dea le promova într-o viziune modernă,în care marketingul joacă un roldecisiv. Cu o pondere de 3 – 3,5%din PIB, turismul românesc are unpotenţial de dezvoltare cert, caretrebuie susţinut, însă, printr-un brandnou, axat pe produse competitive şidurabile.În următorii cinci ani, sloganulExploraţi Grădina Carpaţilor concen-trează viziunea de marketing şi seadresează, turiştilor exploratoridornici să descopere destinaţiileromâneşti.Care sunt cele mai competitiveproduse turistice ale României?Cercetările recente arată că acesteasunt circuitele culturale, turismul înnatură, turismul rural, pachetele detip city-break, turismul activ şi deaventură,turismulbalnearşiwellness.Le putem oferi turiştilor o vacanţă încare să se regăsească arta, cultura,educaţia, istoria sau spiritualitatea?Bucovina, Maramureşul, Ardealulsunt o dovadă că da, avem ce oferiexploratorilor.Întreg mecanismul proiectat laBucureşti, expoziţiile interne sauinternaţionale, campanile publicitaresau vizitele de documentare alejurnaliştilor străini, promovările depe posturile de televiziune naţionalesau internaţionale şi marketingul prininternet sunt menite să atragă noi şinoi turişti.Cine a trecut prin pasul Tihuţa, cine afost la Botiza, cine a vizitat Voroneţulsau a petrecut câteva zile în Deltăştie că merită să vizitezi România.Noi, românii, ştim că avem ce oferioaspeţilor străini care provin din ţăriprecum Germania, Franţa, Italia, SUA,Austria, Marea Britanie, Rusia sauUngaria. Ne-am obişnuit cu drumurilenoastre, cu o cazare relativ ieftină şicondiţii de multe ori sub aşteptări.Infrastructura rămâne însă o mareprovocare pentru turismul românescşi pentru succesul acestuia, mai alescând turiştii o compară cu cea din alteţări. Astfel, Regio este unul dintreprogramele care, prin implementareasa, susţine dezvoltarea infrastructuriide cazare şi agrement, printr-un efortcomun al autorităţilor şi mediului deafaceri şi prin utilizarea eficientă aresurselor publice şi private.O ţară binecuvântată de frumuseţilenaturii nu poate fi performantă dinpunct de vedere turistic dacă nu îşipune în valoare atuurile, şi asta nudoar în planul imaginii.Totuşi, cum vom reuşi să trezim sim-patia consumatorului faţă de marcă,mai importantă decât publicitateaagresivă? Nu va fi uşor să creştemconştientizarea, la nivel global, aofertei româneşti, dar este nevoiesă ne concentrăm pe produsele, pie-ţele, segmentele cu cel mai marepotenţial. Şi, mai mult decât atât,să oferim produsele noastre turisticela un standard care să nu creezesenzaţia întoarcerii în timp, din cau-za unui drum accidentat sau a unorcondiţii de cazare improprii.Cum se vor concretiza acţiunilede imagine, precum implicareaMinisterului Dezvoltării Regionale şiTurismului în organizarea meciuluiprin care campionul Lucian Buteşi-a păstrat titlul mondial? Doar princontinuitate şi capitalizare sigură,care să susţină ceea ce la nivelstrategic specialiştii au conturat dejaca brand de ţară: România este o ţarăcare merită explorată.Pentru românii care nu trebuie să seuite la CNN pentru a vedea clipurilede promovare turistică a ţăriinoastre, iată o nouă provocare de ase bucura de frumuseţile unui spaţiudăruit cu generozitate de natură:„Europa se îndreaptă către un turismecologic, către natură. România are ostrategie şi o viziune care se îndreaptăîn direcţia bună atunci când seconcentrează pe Carpaţi şi Deltă” -a afirmat chiar secretarul general alOrganizaţiei Mondiale a Turismului,Taleb Rifai, aflat, recent, într-o vizităla Bucureşti.EditorialDan CĂRBUNARU
  3. 3. IULIE 2011IULIE 2011 3SumarUNIUNEA EUROPEANĂ AZI04 Obiective şi provocări pentru turismul european05 Cu trenul prin Europa, fără restricţii din parteaoperatorilorREGIO ÎN ROMÂNIA06 Turismul românesc, în faţa provocărilor actuale08 Braşovul, cursă contra cronometrupentru contractarea a 74,3 milioanede euro09 România, destinaţie atractivăpentru străiniINTERVIU cu d-na Carmen MORARUDirector General, Direcţia Generală Turistică,Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului11 Bucovina dezvoltă turismul de pelerinaj13 Istorie şi cultură la Curtea Domneascădin Târgovişte15 Concept unic de promovare pentruŢara Făgăraşului17 Investiţii Regio pe piaţa turismului la Neptun,Constanţa19 Structurile de cazare din Delta Dunării semodernizează cu fonduri RegioBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ21 Centrul Naţional Flori Sălbatice din Liverpool, un model deprotejare a biodiversităţii23 Centrul de vizitare a sit-ului Bătăliei lui Varus, o fereastrăcătre lumea triburilor germanice25 AGENDĂ26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
  4. 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4OBIECTIVE ŞI PROVOCĂRIPENTRU TURISMUL EUROPEANNOUL PLAN PENTRU DEZVOLTAREATURISMULUI ÎN EUROPA, LANSATÎN IUNIE 2010, ÎŞI PROPUNE SĂ EX-PLOATEZE MAI BINE POTENŢIALUL EXIS-TENT ÎNTR-UN DOMENIU CARE JOACĂDEJA UN ROL IMPORTANT ÎN ECONOMIAEUROPEANĂ. LA NIVELUL UNIUNII EU-ROPENE, TURISMUL GENEREAZĂ PESTE5% DIN PIB, IAR INDUSTRIA CARE SEDEZVOLTĂ ÎN JURUL ACESTUI DOME-NIU OFERĂ LOCURI DE MUNCĂ PENTRUAPROAPE 10 MILIOANE DE PERSOANE.Iată două motive pragmatice pen-tru ca decidenţii europeni să segândească la dezvoltarea acestuisector, mai ales că, într-un clasa-ment internaţional, cinci state eu-ropene se află în topul primelorzece destinaţii de vacanţă preferatede turiştii din întreaga lume. Pe dealtă parte, Europa se confruntă cuo concurenţă în creştere, pe piaţade turism, în ascensiune fiind Asia şiAmerica de Sud.După dezbaterile iniţiate de Comi-sia Europeană (CE), planul de dez-voltare turistică a luat forma unuiset de 21 de propuneri, multe dintreele concentrate pe ideea atrageriide turişti din ţările cu economiiemergente precum China, Rusia şiBrazilia, dar şi pe o mai mare mo-bilitate în interiorul spaţiului euro-pean.DEZVOLTARE PRINDIVERSIFICAREA OPŢIUNILORUna dintre premisele de la careporneşte noul plan de dezvoltare aturismului european este aceea dediversificare a opţiunilor şi servici-ilor. Păstrând această idee, devinefoarte important ca toate resurselesă fie corect evaluate pentru a fivalorificate, pornind de la patri-moniul cultural, continuând cueducaţia, natura, site-urile natu-rale protejate, patrimoniul mari-tim şi subacvatic, gastronomia, etc.Două dintre propunerile care mergpe această linie vizează promo-varea produselor şi serviciilor dinturism sub o marcă unică a patri-moniului european. Astfel, CE pro-pune instituirea unui sistem unic derecunoaştere a serviciilor de înaltăcalitate şi atribuirea unor premiipentru destinaţiile care ating acestestandarde.ÎN PAS CU TEHNOLOGIAPentru o mai bună promovare aturismului în spaţiul european, CEse raportează şi la evoluţiile tehno-logice şi îşi propune să încurajezeutilizarea tehnologiei, inclusiv pen-tru rezervări accesibile, de exem-plu, prin intermediul telefonuluimobil. Pe de altă parte, pe viitor, vatrebui să se pună mai mult accentşi pe dezvoltarea promovării turis-tice prin intermediul internetului,ceea ce înseamnă că eforturile sevor concentra pe dezvoltarea site-urilor turistice. Nu în ultimul rând,există propuneri pentru o sincroni-zare a vacanţelor şcolare în sistemuleducaţional european, astfel încâtperioadele favorabile călătoriilor săpoată fi prelungite.Uniunea Europeană aziCãtãlina JINGOIU |Turism în Europa21de propuneripentru dezvoltareaturismului înEuropa
  5. 5. IULIE 2011IULIE 2011 5Uniunea Europeană aziCălătorii facileDEZVOLTAREA SISTEMELOR DETRANSPORT ÎN SPAŢIUL EUROPEANREPREZINTĂ UNA DINTRE CONDIŢIILEUNEI BUNE DEZVOLTĂRI ECONOMICE ASTATELOR. TOCMAI DE ACEEA, DE-ALUNGUL ULTIMELOR DECENII A EXISTATO PREOCUPARE PERMANENTĂ, LA NIVELEUROPEAN, PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREATRANSPORTULUI INTERNAŢIONAL PRINREGLEMENTĂRI CLARE, EFICIENTE ŞIUNITARE. PE ACEEAŞI LINIE SE ÎNSCRIUŞI PREOCUPĂRILE ACTUALE ALE COMISIEIEUROPENE DE A ARMONIZA LEGISLAŢIAÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI FEROVIARDE CĂLĂTORI ÎN STATELE TRAVERSATEDE CORIDOARE PAN-EUROPENE DE CALEFERATĂ.Intenţia este aceea ca, pe viitor,călătoriile cu trenul, chiar dacă sedesfăşoară într-un spaţiu mare, peteritoriul mai multor state, să fie lafel de facile, din punct de vedereal programării şi desfăşurării lor,ca şi în cazul zborurilor operate decompaniile aeriene.OPERATORII FEROVIARITREBUIE SĂ-ŞI LĂRGEASCĂORIZONTULSpecificul actual al transportuluipe calea ferată este dat de faptulcă operatorii din acest domeniu auevoluat într-un context naţional.De aici şi particularitatea fiecăreicompanii, modalităţile diferitede funcţionare a sistemelor derezervare, fără ca datele să poatăfi interschimbabile. Efectul esteacela că pasagerii sunt îngrădiţiîn încercările de a rezerva bileteşi de a obţine informaţii privindorarul şi rutele curselor feroviaretransfrontaliere.La începutul lunii mai a anului 2011,Comisia Europeană a anunţat că aadoptat deja un regulament careîşi propune să faciliteze călătoriiletransfrontaliere pe calea ferată,prin standardizarea sistemelorde programare şi de emitere atichetelor de călătorie. Practic,acest lucru presupune creareaunor sisteme interoperabile întrecompaniile de transport feroviarcare utilizează rutele pan-europene.Acest regulament va fi urmat de omăsură complementară care le vaimpune, în 2012, operatorilor dindomeniul transportului feroviar să îşiadapteze sistemele IT şi practicile laacest obiectiv al interoperabilităţii.Regulamentul propus de ComisiaEuropeană vizează impunereaunor standarde care să fie unanimacceptate de operatori în ceea cepriveşte bazele de date referitoarela tarife şi mersul trenurilor. Acestlucru ar permite ca informaţiilereferitoare la rezervările şi vânzărilede bilete să poată fi schimbateîntre societăţile de transport de peîntreg teritoriul UE, dar şi să fie maiaccesibile pentru operatorii carevând bilete şi pentru călători.Astfel,noul sistem ar permite accesul şila alt gen de informaţii, cum ar ficele legate de tipul trenului, oreleşi locurile de staţionare, condiţiiledisponibile la clasa întâi şi a doua,locurile disponibile, planuriletarifare, emiterea legitimaţiilor decălătorie etc.EUROPA VREA SĂ ELIMINEBARIERELEComisia Europeană intenţioneazăsă impună şi alte măsuri suplimen-tare pentru a elimina bariereleactuale care stau în calea dez-voltării transportului feroviar depersoane pe rute pan-europene.Deocamdată, măsurile care vorurma regulamentului deja propusfac subiectul unor dezbateri publiceşi analize ale căror concluzii vorfi discutate în etapele următoareale procesului început pentrumodernizarea transportului feroviartransfrontalier.CU TRENUL PRIN EUROPA, FĂRĂ RESTRICŢIIDIN PARTEA OPERATORILORCãtãlina JINGOIU |
  6. 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Regio în RomâniaŢinte strategiceTURISMUL, SUB DIFERITELE SALEFORME,A CUNOSCUT O DEZVOLTAREŞI O DIVERSIFICARE ACCENTUATĂ ÎNULTIMELE DECENII, ASTFEL ÎNCÂT, ESTECONSIDERAT CA FIIND UNUL DINTRE CELEMAI DINAMICE DOMENII ALE CIVILIZAŢIEIACTUALE, ÎN CONDIŢIILE ADAPTĂRIIFENOMENULUI TURISTIC LA CERINŢELEECONOMICE MONDIALE DE GLOBALIZAREŞI DEZVOLTARE DURABILĂ A SECTORULUISERVICIILOR.În prezent, deşi turismul din ţaranoastră deţine o pondere de 3 –3,5% în PIB, are un potenţial sănătosde dezvoltare, astfel încât Româniasă se transforme într-o destinaţieregională puternică, pe termen me-diu, şi într-o destinaţie cu adevăratinternaţională, pe termen lung.RELANSARESUB UN NOU BRANDDupă decenii de prezenţă pepieţele turistice internaţionale, de-cizia României de a se relansa prinrealizarea unui nou brand turis-tic reprezintă o dovadă că ţaranoastră se orientează către vânza-rea unor produse turistice mai com-petitive şi mai durabile, care săcorespundă mai bine necesităţilorşi dorinţelor potenţialilor turişti.Astfel, România se confruntă cu pro-vocarea de a identifica şi apoi de alivra noi experienţe şi produse pen-tru pieţele turistice globale şi de aprofita mai bine de diversitatea ac-tivelor turistice pe care le poateutiliza pentru a atrage turişti.România se află în faţa unor noiprovocări în ceea ce priveşte turis-mul internaţional competitiv. Se im-pune schimbarea modelului de dez-voltare a turismului prin mutareaaccentului către experienţe mai di-versificate ale turiştilor, produse cuvaloare adăugată mai mare şi seg-mente de piaţă nişă, aplicând cali-tate superioară, management şi teh-nici de marketing actualizate. Prin-cipalele avantaje competitive aleţării noastre sunt natura şi peisajelefascinante, unicitatea patrimoniuluicultural, precum şi autenticitateaculturii şi a stilului de viaţă. Con-form unor studii recente, pe piaţainternaţională se remarcă douătendinţe importante: aceea de cul-tivare a gustului turiştilor, precumşi creşterea numărului celor careoptează pentru vacanţe în care arta,cultura, istoria, educaţia şi spiritu-alitatea joacă un rol important.UN PLANPÂNĂ ÎN 2015Viziunea de marketing a turismuluiromânesc pentru perioada 2011-2015a fost definită prin intermediul pro-cesului de branding, în cadrul căruiaExploraţi Grădina Carpaţilor, ca slo-gan pentru marketingul turistic dinRomânia, pune accentul pe cele maiimportante active turistice ale ţării,iar tema câştigătoare a „explorato-rului” (călătorul cu discernământ)indică în mod clar tipul de turistavut în vedere şi experienţele, decare se poate bucura în destinaţiiledin România.Pe baza acestei viziuni şi a strate-giei de marketing turistic, Româniaeste în măsură să formuleze şiTURISMUL ROMÂNESC,ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR ACTUALECãtãlina JINGOIU |
  7. 7. 7Promovare şi dezvoltareIULIE 2011IULIE 2011Regio în Româniasă comunice un nou model turis-tic şi noi valori, în timp ce încă îşiarmonizează mediul economic, ju-ridic şi de afaceri cu standardele eu-ropene, inclusiv în ceea ce priveşteindustria turistică. În acest context,strategia turistică naţională pentruperioada 2011-2015 va reprezentafundamentul unei acceptări largi aviziunii de marketing, atât de cătreautorităţile locale, cât şi de cătreactorii internaţionali din industriade profil.PROMOVAREPE PIEŢELE-ŢINTĂÎn ceea ce priveşte activităţile MDRTîn scopul creşterii numărului deturişti care vor alege să-şi petreacăvacanţa în ţara noastră, pe termenscurt şi mediu, una dintre acţiunileprioritare va fi promovarea şi dez-voltarea brandului turistic, în prin-cipal, pe pieţele prioritare (Ger-mania, Franţa, Italia, SUA, Austria,Marea Britanie/Irlanda, Rusia, Un-garia). Respectând liniile directoareale strategiei de marketing turis-tic, se vor derula, în continuare, di-verse activităţi de promovare, res-pectiv participarea la manifestărileexpoziţionale interne şi externe,editarea unor materiale informativede prezentare a zonelor ţării sau aunor produse turistice, iniţiereaunor campanii de publicitate, re-alizarea unor vizite de informarepentru jurnalişti sau reprezentanţiai unor tour-operatori străini, pro-movarea prin intermediul postu-rilor de televiziune româneşti sauinternaţionale, şi, nu în ultimulrând, marketing prin internet.RESPONSABILITATE ŞI COOPERARENu putem să nu menţionăm, la final, un alt element important aflatîn permanenţă pe agenda majorităţii guvernelor şi instituţiilorinternaţionale: dezvoltarea durabilă, care s-a constituit în opţiuneastrategică globală a ultimelor decenii şi care impune schimbareamentalităţilor, responsabilizarea acţiunilor sau non-acţiunilor noastre.Acesta fiind contextul actual, succesul dezvoltării durabile a turis-mului, inclusiv în ţara noastră, necesită o cooperare strânsă şi unparteneriat între toţi factorii de decizie, publici şi privaţi, implicaţi di-rect sau indirect în acest sector.Călătorul cu discernământ esteun concept global bine definitprintre specialiştii sectoru-lui de turism. El se regăseşteşi printre călătorii cu intere-se speciale, precum şi printrecălătorii de interes general.EXISTĂ O IDEE CHEIEPE CARE TOŢI CĂLĂTORIICU DISCERNĂMÂNT OÎMPĂRTĂŞESC:Căutarea experienţelor unice,a locurilor mai puţin exploratesau descoperite de către mase.Călătorii cu discernământ suntlideri de opinie şi formatori detendinţe.Prin atragerea acestora estefoarte probabil să se genere-ze un curent, în acest sens, dinpartea altor segmente.CĂLĂTORUL CU DISCERNĂMÂNT ESTE TIPULDE TURIST PE CARE ÎL AŞTEAPTĂ ROMÂNIA
  8. 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8Pol de creştereBRAŞOVUL, CURSĂ CONTRA CRONOMETRUPENTRU CONTRACTAREA A 74,3 MILIOANE DE EUROCA POL URBAN DE CREŞTERE,BRAŞOVUL,ÎMPREUNĂ CU LOCALITĂ-ŢILE AFLATE ÎN ZONA METROPOLITANĂ,TREBUIE SĂ ABSOARBĂ, PÂNĂ LA FINALULETAPEI DE PROGRAMARE 2007-2013,FONDURI ÎN VALOARE TOTALĂ DE 74,3MILIOANE DE EURO, ALOCATE PRINPROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL,AXA PRIORITARĂ 1.Obiectivul dezvoltării policentricepentru municipiul Braşov şi zonalimitrofă este definit în Planul In-tegrat de Dezvoltare (PID) careporneşte de la potenţialul decreştere economică identificat înarealul delimitat. Braşovul este, înprimul rând, o importantă destinaţieturistică, amplasată într-un punctstrategic, de unde călătorul poateporni către cele mai atractive obiec-tive ale Munţilor Carpaţi. Având învedere acest potenţial, primul din-tre obiectivele strategice prevăzuteîn PID este dezvoltarea durabilă aturismului. Mai departe, strategia dedezvoltare are în vedere promova-rea competitivităţii la nivelul econo-miei locale, dezvoltarea infrastruc-turii de transport şi comunicaţii, darşi creşterea standardului de viaţăeuropean în acest pol de creştere.După ultimele revizuiri, lista proiec-telor propuse spre finanţare în cadrulPOR, Axa Prioritară 1, prevede unnumăr total de 34 de investiţii. Din-tre acestea, 15 au ca obiectiv reabi-litarea şi dezvoltarea infrastructuriiurbane, alte 13 vizează infrastruc-tura socială, în timp ce şase proiecteurmăresc derularea unor investiţiinecesare pentru dezvoltarea mediu-lui de afaceri.PATRU CONTRACTE SEMNATEPână la această dată, au fost sem-nate patru contracte de finanţare.O primă investiţie, în infrastructu-ra rutieră, prevede amenajarea unuipasaj suprateran peste calea feratăîn zona străzii Independenţei. Cu ofinanţare de 25,4 milioane de lei, lu-crarea va permite fluidizarea trafi-cului şi reducerea cu 22% a durateide deplasare (prin eliminarea timpi-lor de aşteptare) pe axa est-vest aoraşului, între zona economică Co-resi, cartierul Bartolomeu şi viitorulcampus universitar Genius.Al doilea proiect, tot în domeniul in-frastructurii rutiere, prevede cons-truirea unui drum de legătură în lun-gime totală de 2.092 m, de la vest laest, prin viitoarea zonă economicăCoresi, între strada 13 Decembrie (DJ103) şi strada Hărmanului (DN 11).Bugetul total al proiectului este de30,7 milioane de lei.În ceea ce priveşte al treilea pro-iect contractat, cel de reabilita-re şi amenajare a Pieţei Unirii,finanţat cu 5,4 milioane de lei,investiţia este programată săse încheie în februarie 2012.Zona amenajată conform proiectu-lui va fi dotată cu mobilier urban,se vor amenaja 12 locuri de parcareşi o staţie de autocar pentru debar-carea turiştilor şi va fi construită ofântână arteziană. De asemenea, vafi asigurat iluminatul public şi arhi-tectural al obiectivelor turistice dinzona Pieţei Unirii.Al patrulea proiect are în vedere di-versificarea ofertei de servicii socio-culturale oferite locuitorilor mu-nicipiului Braşov, prin reabilitareaşi pregătirea pentru noi activităţia spaţiului fostului cinematograf„Patria”. Reabilitarea clădirii vapermite amenajarea unui spaţiuadecvat pentru susţinerea specta-colelor Filarmonicii din Braşov, faptcare va contribui la îmbogăţireaposibilităţilor de petrecere a timpu-lui liber. Bugetul proiectului este de10,98 milioane de lei.Alte şapte proiecte se află în diferi-te etape de evaluare. Prin acesteiniţiative se doreşte reabilitarea cen-trelor istorice din Râşnov şi Codlea,reabilitarea unor clădiri degradatecare vor fi transformate în locuinţesociale în municipiile Braşov şiSăcele, precum şi reabilitarea un-ui cămin pentru bătrâni în Braşov.De asemenea, sunt propuse proiec-te pentru amenajarea unui sistem desupraveghere video în oraşul Braşov,precum şi amenajarea unor spaţii deagrement în Poiana Braşov. Valoa-rea totală nerambursabilă solicitatăpentru cele şapte proiecte este deaproximativ 13,8 milioane de euro,ceea ce reprezintă 18,6% din alo-carea disponibilă Polului de CreştereBraşov.Elena OCEANU |Regio în RomâniaDepartamentul Polului de CreştereBraşov îşi desfăşoară activitatea înmunicipiul Braşov, Bd. Iuliu Maniu,Nr. 62, Tel/Fax 0368 415760.
  9. 9. IULIE 2011IULIE 2011 9Regio în RomâniaPriorităţi pentru turismROMÂNIA, DESTINAŢIE ATRACTIVĂ PENTRU STRĂINITURISMUL ROMÂNESC ÎNCEPE SĂ CULEAGĂ ROADELEUNEI NOI STRATEGII DE PROMOVARECARE SUNT PRIORITĂŢILEGENERALE PE CARE ROMÂNIA,CA STAT MEMBRU UE, LE AREÎN DOMENIUL TURISMULUI, PETERMEN SCURT ŞI MEDIU?Ne dorim, în primul rând, ca dome-niul turismului să fie luat în conside-rare la aprobarea noului buget alUniunii Europene pentru perioada2014-2020. De exemplu, ar trebui săse ţină cont de „Strategia Dunării”,iar alocările să fie mai mari, inclu-siv pentru secţiunea referitoare laturism. Pe de altă parte, o problemăprioritară este dezvoltarea unuimodel european de turism responsa-bil din punct de vedere social. S-arimpune, de asemenea, elaborareade noi iniţiative pentru a extinde se-zonul de vârf, în contextul în caresezonalitatea reprezintă o problemăsemnificativă pentru competitivi-tatea turismului. Aşa cum avem înRomânia, programul „O săptămână lamare” în extrasezon, ar putea existao iniţiativă la nivel european.O altă problemă care trebuie avutăîn vedere porneşte de la necesi-tatea de a îmbunătăţi promovareaturistică şi, aici, ar fi de luat în cal-cul realizarea unor acţiuni comunede către statele membre, cu oca-zia unor evenimente importante, înspecial sportive. O astfel de opor-tunitate ne este oferită de JocurileOlimpice de la Londra, din 2012. Nuîn ultimul rând, în interiorul UE, estenecesară o mai bună coordonare şicooperare în domeniul turismului,inclusiv în ceea ce priveşte consoli-darea imaginii şi vizibilităţii Euro-pei în terţe ţări şi chiar realizareaunui brand turistic al Europei.CARE SUNT CELE MAICOMPETITIVE PRODUSETURISTICE ALE ROMÂNIEI?Cercetările de piaţă ne-au arătat,înaintea lansării noului brand deturism, că cele mai competitiveşase produse turistice ale Românieisunt circuitele culturale, turismulîn natură, turismul rural, pachete-le tip city-break, turismul activ şide aventură, turismul balnear şiwellness. Planul de marketing alturismului românesc pentru peri-oada 2011-2015 stabileşte cum vorfi promovate aceste produse turis-tice pe pieţele-sursă pentru acreşte numărul de turişti care vin înRomânia.CE ACTIVITĂŢI CU IMPACTMAJOR AVEŢI ÎN VEDERE,ANUL ACESTA, PENTRUPROMOVAREA TURISTICĂ AROMÂNIEI?Avem proiecte care vor fi realizatecu fonduri europene nerambursabilealocate prin Programul OperaţionalRegional. Menţionăm aici partene-riatul cu Federaţia Română deBox Profesionist pentru promova-rea brandului de turism asociatimaginii de campion a sportivuluiInterviu cu d-na Carmen MORARUDirector General, Direcţia Generală Turistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
  10. 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10Lucian Bute, iar meciul din 9 iu-lie, de la Bucureşti, a fost un eve-niment la care brandul de turism afost intens mediatizat. Apoi, avemîn derulare o campanie de pro-movare a României, ca destinaţieturistică, pe trei canale TV cu acope-rire internaţională - CNN, Euronewsşi Eurosport. În acelaşi timp, înţară, se desfăşoară campania ra-dio-tv de promovare pe plan interna turismului românesc, derulată îndouă etape, în perioada aprilie-iu-nie şi septembrie-decembrie 2011.Am fost prezenţi, de asemenea, cuo intensă promovare la FestivalulBestfest care a avut loc în perioa-da 1-3 iulie, în zona Pipera-Tunari.CÂTĂ IMPORTANŢĂ SE ACORDĂPROMOVĂRII ONLINE?Suntemconştienţideimpactulfoartemare al „reţelelor sociale”, bloguri,forumuri, etc. şi faptul că acest im-pact a schimbat modul în care sevinde un produs turistic. Vânzareaunor produse/destinaţii nu se mairealizează prin acţiuni de publici-tate agresivă, ci prin obţinerea uneisimpatii a consumatorului faţă de omarcă. De aceea, promovarea onlineurmăreşte creşterea conştientizării,la nivel global, a ofertei româneştide turism şi concentrarea pe pro-dusele/pieţele/segmentele cu celmai mare potenţial.AREUŞIT ROMÂNIA SĂ FIEO DESTINAŢIE ATRACTIVĂPENTRU TURIŞTII DIN STRĂINĂTATE,ÎN 2010 ŞI 2011?Da. La începutul anului, InstitutulNaţional de Statistică (INS) ne arătacă numărul de turişti străini sosiţiîn România în 2010 a cunoscut ocreştere cu 5,6% faţă de anul 2009,în vreme ce numărul de înnoptări aleturiştilor străini, în anul precedent,a crescut cu 3,7% faţă de 2009. Înceea ce priveşte datele înregistrateîn primele cinci luni ale anului 2011,tot conform INS, numărul turiştilorstrăini veniţi în România a cres-cut cu 9,8%, comparativ cu aceeaşiperioadă din 2010, în vreme cenumărul de înnoptări ale turiştilorstrăini a crescut cu 9,2%, raportatla aceeaşi perioadă a anului tre-cut. În contextul economic actual,sub rezerva apariţiei unor factoriexterni sau interni care ar puteaavea impact semnificativ asupraacestui sector, estimăm că trendulcrescător din prezent se va menţinepână la sfârşitul anului în curs.CE ÎNSEAMNĂ PENTRUROMÂNIA PARTICIPAREALA IMPLEMENTAREA STRATEGIEIDUNĂRII?Ministerul Dezvoltării Regionale şiTurismului va coordona, din parteaRomâniei, alături de Bulgaria, do-meniul prioritar 3 care se referă laPromovarea Culturii, a Turismului şia Relaţiilor Intercomunitare. Este oresponsabilitate, dar şi o recunoaş-tere a sprijinului constant acordatde MDRT la realizarea contribuţiilorpe care România le-a avut laaceastă strategie. Priorităţile noas-tre vor fi creşterea vizibilităţii re-giunii Dunării şi a potenţialului eituristic şi asigurarea unei dezvol-tări sustenabile a turismului prinvalorificarea resurselor existente,acordând, în acelaşi timp, atenţiacuvenită conservării naturii şi apatrimoniului cultural. MDRT, în cali-tatea sa de coordonator, va dialo-ga cu toţi responsabilii de programecu finanţare europeană din regi-une pentru a optimiza implementa-rea proiectelor aflate deja în deru-lare, dar şi pentru a identifica noiiniţiative relevante pentru Strate-gia Dunării. Ne propunem, de ase-menea, să sprijinim organizaţiilede profil în elaborarea unor pla-nuri, strategii şi politici de turism,dar şi să construim un sistem unitarşi precis de colectare şi analizarea datelor statistice menite să spri-jine identificarea celor mai potrivi-te soluţii de promovare. Avem în ve-dere şi realizarea unei baze de date,chiar a unui portal web, poate,care să conţină produsele turistice,evenimentele şi serviciile turisticedisponibile în regiunea Dunării.O astfel de bază de date va fi uninstrument pentru industria deturism şi pentru publicul larg.Interviu realizatde Dan CĂRBUNARURegio în RomâniaDestinaţii atractive
  11. 11. IULIE 2011IULIE 2011 11Regio în RomâniaPeisaje naturaleBUCOVINA REPREZINTĂ, INCONTES-TABIL, UNA DINTRE CELE MAI FAS-CINANTE ATRACŢII ALE TURISMULUIINTERN. TĂRÂMUL IDILIC SE REMARCĂPRIN PEISAJELE NATURALE DE O FRUMU-SEŢE APARTE, PRIN VALOAREA MONU-MENTELOR CULTURALE ŞI ARHITECTU-RALE, PRIN TRADIŢII NEALTERATE ŞI, NUÎN ULTIMUL RÂND, PRIN OSPITALITATEAOAMENILOR. VATRĂ A SPIRITUALITĂŢIIROMÂNEŞTI, BUCOVINA, ESTE UN ŢINUTÎNCĂRCAT DE ISTORIE ŞI SEMNIFICAŢIE.Având un asemenea potenţial, valo-rificarea lui s-a impus ca o necesi-tatepentrupromovareaacesteizoneca destinaţie turistică. Primul pascătre obiectivul amplu al dezvoltăriiturismului bucovinean a fost, aşacum era şi normal, identificarea ele-mentelor de specificitate care potcontura oferta turistică. Concen-trarea de mănăstiri şi locaşuri decult reprezintă unul dintre marileavantaje ale zonei, confirmat şi defaptul că turismul cultural-religiosa avut, întotdeauna, un trend favo-rabil dezvoltării.Dar, dincolo de acest însemnat pa-trimoniu cultural, Bucovina are obi-ceiuri şi tradiţii vechi de secole,care se păstrează nealterate, are ogastronomie locală excepţională, onatură care te îmbie la relaxare şio climă prietenoasă. Toate acesteaau fost luate în calcul atunci când,la nivelul autorităţilor locale, s-adefinit o strategie de promovare aturismului bucovinean.BUCOVINA ÎŞI AŞTEAPTĂPELERINIIUna dintre iniţiativele conceputepentru promovarea Bucovinei cadestinaţie turistică este proiectulPelerin în Bucovina, finanţat prinProgramul Operaţional Regional,Axa Prioritară 5, DMI 5.3 Promova-rea potenţialului turistic şi creareainfrastructurii necesare în scopulcreşterii atractivităţii României cadestinaţie turistică. Cu un buget decirca 1 milion de lei şi o durată deimplementare de 12 luni, proiectul,aflat în derulare şi gestionat de Con-siliul Judeţean Suceava, îşi propunepromovarea produselor specifice şitradiţiilor din Bucovina, cu accentpe dezvoltarea turismului de pele-rinaj în judeţul Suceava.Finanţarea Regio obţinută de Consi-liul Judeţean Suceava va fi utilizatăpentru realizarea unor materiale depromovare – broşuri, album, spotpublicitar, website - şi distribuirealor către publicul ţintă, participa-BUCOVINA DEZVOLTĂ TURISMUL DE PELERINAJElena OCEANU |
  12. 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12Regio în RomâniaTuriştii pelerinirea la un târg naţional de turism,organizarea a două mari festi-valuri şi promovarea lor, în perioa-da sezonului cald, respectiv Festi-valul de folclor (cu ocazia hramuluiMănăstirii Maicii Domnului) şi Festi-valul de muzică religioasă (Cacica).Cele două evenimente importanteprevăzute în proiect pentru atra-gerea pelerinilor vor fi organiza-te în luna august, cu ocazia hramu-lui Mănăstirii Putna şi a sărbătoriiAdormirii Maicii Domnului la Sanctu-arul Naţional Marian din Cacica. Fes-tivalurile vor fi un prilej de a scoateîn evidenţă tradiţiile şi obiceiurilereligioase şi însemnătatea celordouă locaşuri de cult, încărcate deistorie. Pentru o promovare la nivelnaţional a celor două sărbători,iniţiatorul proiectului va derula ocampanie publicitară în perioadacare precede evenimentele, prin di-fuzarea unui spot pe postul naţionalde televiziune în perioada 1-15 au-gust 2011. Festivalurile de la Putnaşi de la Cacica vor constitui douăoportunităţi de promovare carevor fi valorificate prin distribuireaa 10.000 de broşuri şi 1.000 de al-bume realizate sub titlul „Pelerinîn Bucovina”.Pentru mai multe informaţii despre proiectul „Pelerin în Bucovina”, accesaţipagina web de promovare a proiectului, disponibilă la:http://www.cjsuceava.ro/pelerinb„PELERIN ÎNBUCOVINA„ S-APREZENTAT LATÂRGUL DE TURISMAL ROMÂNIEIOactivitate de impact prevă-zută în proiect şi derulată dejaa fost participarea la Târgul deTurism al României, de la Romexpo,ediţia 2011. Având un stand pro-priu, reprezentanţii ConsiliuluiJudeţean Suceava l-au amena-jat cu fotografii şi materiale careau prezentat proiectul „Pelerinîn Bucovina” cu accent pe pro-movarea, în premieră, a pele-rinajului ortodox la MănăstireaPutna şi a pelerinajului catolicla Basilica Catolică din Cacica.Pe parcursul celor patru zile departicipare la Târg, pe la standulConsiliului Judeţean Suceava autrecut circa 20.000 de vizitatoricare au primit informaţii şi ma-teriale de promovare cu privirela turismul din Bucovina.
  13. 13. IULIE 2011IULIE 2011 13Atracţii inediteRegio în RomâniaCOMPLEXUL DE CLĂDIRI ŞI FORTIFICAŢIIMEDIEVALE CURTEA DOMNEASCĂDIN MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE, JUDEŢULDÂMBOVIŢA, ESTE UNUL DINTRE CELE MAIIMPORTANTE ANSAMBLURI DE ARHITEC-TURĂ MEDIEVALĂ ROMÂNEASCĂ. ISTORIASA PORNEŞTE DIN TIMPUL DOMNIEIVOIEVODULUI MIRCEA CEL BĂTRÂN,CÂND S-AU RIDICAT CONSTRUCŢIILE ÎNCARE LOCUIAU MEMBRII FAMILIEI VOIE-VODALE ŞI DEMNITARII CURŢII. TURNULDE SUPRAVEGHERE ŞI APĂRARE, CUNOS-CUT SUB NUMELE DE TURNUL CHINDIEI,CARE DATEAZĂ DIN ACEA PERIOADĂ,ARE MARE VALOARE SIMBOLICĂ PENTRUCOMPLEXUL DE CONSTRUCŢII.Ansamblulacontinuatsăsedezvolte,prin apariţia de noi construcţii întimpul domniei lui Vlad Ţepeş şi princonstruirea de fortificaţii în timpuldomniei voievodului Petru Cercel,căruia i se datorează şi apariţia unuinou palat, a Bisericii Mari a Curţii şia grădinilor domneşti. O altă etapăimportantă în dezvoltarea complexu-lui arhitectural s-a derulat în tim-pul domniei lui Matei Basarab cânda fost construită şi o baie turcească.Ultimele intervenţii au avut loc sub în-drumarea lui Constantin Brâncoveanu,a cărui domnie a fost, de altfel, ul-tima de la Târgovişte.Cu un asemenea trecut valoros dinpunct de vedere istoric şi cultural,Complexul Curtea Domnească re-prezintă, astăzi, un obiectiv deimportanţă majoră pentru judeţulDâmboviţa, dar şi pentru călătorulcare şi-ar dori o incursiune în tre-cut.CURTEA DOMNEASCĂSE FACE CUNOSCUTĂCU FONDURI REGIOTransformată în complex muzealîn ultimele patru decenii, CurteaDomnească se bucură de o atenţiedeosebită din partea autorităţilorjudeţene care au inclus acţiunilede reabilitare a obiectivului înMaster Planul Consiliului JudeţeanDâmboviţa. Dar, dincolo de reabili-tare, Curtea Domnească are nevoieşi de o promovare pe măsură pen-tru a se bucura de statutul său deatracţie turistică. În acest scop,Consiliul Judeţean Dâmboviţa ainiţiat, în 2010, proiectul „Dezvolta-rea şi consolidarea turismului in-tern prin promovarea complexuluide clădiri şi fortificaţii medievaleCurtea Domnească din judeţulDâmboviţa”, un proiect care aprimit undă verde la sfârşitul anu-lui trecut. Finanţarea Regio învaloare de aproape 1 milion de leieste destinată promovării obiecti-vului în sine, a zonei în care aces-ta se află, a tradiţiilor şi întregu-lui patrimoniu cultural existent înISTORIE ŞI CULTURĂ LA CURTEA DOMNEASCĂDIN TÂRGOVIŞTEFONDURILE PENTRU PROMOVARE SUNT ALOCATE PRIN REGIOCãtãlina JINGOIU |
  14. 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14Regio în RomâniaPromovare pentru succesjudeţul Dâmboviţa. Activităţile inclu-se în proiectul Regio urmăresc sătransforme Curtea Domnească într-odestinaţie atractivă pentru turism,să dezvolte durabil produsele turis-tice şi să crească utilizarea inter-netului în serviciile de promovareturistică. În slujba acestor obiective,timp de un an, cât se deruleazăproiectul, iniţiatorul său va realizao campanie de promovare, la nivelnaţional, prin participarea la târ-guri naţionale de turism şi la festi-valuri locale, prin difuzarea de spo-turi radio, publicarea de macheteşi anunţuri în presa scrisă şi prinprezentări pe panouri stradale. Dincalendarul activităţilor de promo-vare mai fac parte prezentări aleobiectivului în materiale de promo-vare şi informare, distribuirea deproduse promoţionale personalizateşi realizarea unei pagini de internetpentru prezentarea Curţii Domneşti.PROMOVARELA FESTIVALUL„CUNUNA PETROLULUI”O primă activitate de promovares-a desfăşurat deja în perioadaFestivalului - Concurs de MuzicăNaţională şi Populară „CununaPetrolului”, ediţia a III-a, găzduitde oraşul Moreni în zilele de 17 şi 18iunie 2011. Cu această ocazie, s-audistribuit materiale de promovaretuturor celor prezenţi, precum şiunor persoane aflate în tranzit prinoraşul Moreni. Festivalul „CununaPetrolului”, din municipiul Moreni,a fost o bună oportunitate de pro-movare, având în vedere că seîncadrează în primele zece proiecteculturale din ţară şi a beneficiat deo mediatizare intensă.PROMOVARE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUIŞI A ECONOMIEI LOCALEÎn ceea ce priveşte impactul preconizatdupă implementarea proiectului, iniţiatoriiestimează ca, după o asemenea campanie depromovare, complexul Curtea Domnească sădevină mult mai cunoscut pe piaţa naţională aturismului, iar publicul larg să aibă o imaginepozitivă în legătură cu patrimoniul reprezentatde acest complex de clădiri şi fortificaţii medi-evale. Nu în ultimul rând, proiectul contribuiela menţinerea locurilor de muncă existente şi lacrearea de noi locuri de muncă, odată ce vacreşte numărul de turişti.ComplexulCurteaDomneascãva aveapagină proprie peinternet
  15. 15. IULIE 2011IULIE 2011 15Regio în RomâniaŢARA FĂGĂRAŞULUI ESTE UNADINTRE CELE MAI PITOREŞTIZONE PE CARE ROMÂNIA LE POATETRANSFORMA ÎN PUNCTE MAJORE DEATRACŢIE TURISTICĂ. SITUATĂ ÎNTREOLT ŞI MUNŢII FĂGĂRAŞ, DE UNDEŞI DENUMIREA ALTERNATIVĂ DE ŢARAOLTULUI, REGIUNEA ETNO-GEOGRAFICĂSE MÂNDREŞTE CU VÂRFURI CE MĂSOARĂPESTE 2.500 DE METRI, DAR ŞI CUZONE COLINARE CARE FAC TRECEREACĂTRE ALBIILE AFLUENŢILOR OLTULUI,CU NUMEROASE VĂI CE POARTĂ NUMELEVECHILOR AŞEZĂRI PERECHE SITUATE, ÎNTRECUT, DE O PARTE ŞI DE ALTA A APELOR.Leagăn al tradiţiilor şi culturii vechiromâneşti, păstrătoare a unorimportante mărturii ale istoriei,începând cu perioada dacică şicontinuând cu ocupaţia romană,Ţara Făgăraşului dispune de unpotenţial care, pe moment, esteprea puţin exploatat şi valorificatîn scopuri turistice. Un prim paslăudabil, făcut în această direcţie,aparţine Centrului Regional pentruDezvoltare Durabilă şi Promovare aTurismului în Ţara Făgăraşului.PARTENERIATPENTRU PROMOVAREAŢĂRII FĂGĂRAŞULUIConstituită în 2009, conform legiinr. 215/2001 privind înfiinţareaAsociaţiilor de Dezvoltare Interco-munitară, structura reuneşte 18unităţi administrativ-teritoriale.Cele 18 primării din judeţele Sibiuşi Braşov, dintre care una singură deoraş-ceadinVictoria-şi-audatmânapentru a crea o strategie comunăprivind dezvoltarea comunităţilorpe care le reprezintă.În acest scop, fiecare dintre cele 18primării şi-a identificat potenţialulşi obiectivele specifice care ar urmasă fie promovate. Primul pas a fostdeja făcut prin lansarea unui proiectcare, de câteva luni, este deja înimplementare, şi care urmăreştecrearea unui concept unic de pro-movare pentru Ţara Făgăraşului.Investiţia Regio, cu o valoare deaproape 1 milion de lei, ar urmasă promoveze potenţialul turisticdin zona Munţilor Făgăraş pornindde la necesitatea îmbunătăţiriiimaginii acestei regiuni, crescândastfel atractivitatea sa pentruturism şi afaceri. În planul efectelorconcrete, obiectivul proiectuluiurmăreşte creşterea numărului deturişti în zonă cu până la 16%, pânăîn anul 2015.DESTINAŢII MAI ACCESIBILEPENTRU TURIŞTIActivităţile de promovare a ŢăriiFăgăraşului, incluse în proiectulRegio, ar urma să se concretizezeprin realizarea unor hărţi şi pliantecare vor prezenta principaleleatracţii turistice ale zonei,tradiţiile şi specificul lor, traseeleturistice disponibile, evenimenteleşi gastronomia locului. Astfel deprezentări vor fi disponibile şi pepagina de internet proprie a regiuniiŢării Făgăraşului care urmeazăCONCEPT UNIC DE PROMOVAREPENTRU ŢARA FĂGĂRAŞULUICãtãlina JINGOIU |18primării şi-au datmâna pentrupromovarea ŢăriiFăgăraşuluiPotenţial valoros
  16. 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16Regio în RomâniaPublicitate onlinesă fie creată. O altă componentăimportantă a proiectului esterealizarea unui ghid turistic audiocare va putea fi descărcat de pesite-ul nou construit, inclusiv petelefonul mobil. Ghidul audio vaconţine prezentări referitoare latraseele turistice şi sărbătoriletradiţionale, portul popular, obiec-tivele de vizitat etc.PROIECT CU ACCENTPE PROMOVAREA ONLINEPromovarea Ţării Făgăraşului,în cadrul proiectului prezentat,va pune un accent deosebit peposibilităţile oferite de mediul on-line. În acest scop va fi creat un por-tal web care se vrea a fi funcţionalîncepând cu prima parte a anului2012. Portalul urmează să fie or-ganizat pe trei secţiuni. Prima din-tre ele va conţine informaţii referi-toare la obiectivele turistice, tra-seele, cultura, obiceiurile şi istorialocului. Cea de-a doua secţiune estecea rezervată unor filme de pre-zentare a obiceiurilor şi tradiţiilorlocului, aşa cum ar fi Nunta de laDrăguş sau obiceiurile gospodarilordin preajma Crăciunului. O a treiasecţiune, care are o importantăcomponentă utilă, va conţine unghid audio care îi va purta pe turiştila cele mai atractive obiective dinŢara Făgăraşului. Ghidul audio vaputea fi descărcat direct de pe por-tal şi va fi folosit cu ajutorul tele-fonului mobil, al unui Ipod sau a unuimp3 player. De asemenea, vizitato-rii portalului vor avea la dispoziţieinformaţii, actualizate periodic,referitoare la starea vremii, grosi-mea stratului de zăpadă în sezonulrece, avertizări meteo, restricţii petrasee sau evenimente care au locîn perioada imediat următoare.Portalul va avea şi o secţiune decomunicare. Vizitatorii vor puteaadresa, mesaje şi întrebări, astfelurmând să fie evaluat şi impactulproiectului.Promovarea adresei de portal vafi realizată prin intermediul tutu-ror materialelor care se vor editaîn cadrul proiectului, prin postareaunor link-uri pe site-urile primării-lor din Ţara Făgăraşului şi ale unorONG-uri.„Acest proiect este oportun şinecesar să se realizeze pentrucă zona noastră dispune de unpotenţial extraordinar, atâtdin punct de vedere turistic,cât şi natural, cultural şitradiţional. Ţara Făgăraşuluieste o zonă cu importantetradiţii româneşti. Necesitateaconstituirii asociaţiei carederulează acest proiecta rezultat şi din dorinţanoastră de a dezvolta şi alteproiecte de amploare, peviitor, pentru infrastructuradin Ţara Făgăraşului.Rezultatele unor astfel deinvestiţii ne vor folosi pentrudezvoltarea turismului şipentru dezvoltarea economicăa zonei”, ne-a declaratprimarul comunei Drăguş,Gheorghe Sucaciu, preşedinteal Centrului Regional pentruDezvoltare Durabilă şiPromovare a Turismului înŢara Făgăraşului.
  17. 17. IULIE 2011IULIE 2011 17HOTELIERII DE PE LITORALULROMÂNESC DUC O LUPTĂ PERPE-TUĂ ÎN ULTIMII ANI PENTRU A-ŞI EXTINDEPLAJA DE CLIENŢI ŞI PENTRU A DEVENIDIN CE ÎN CE MAI COMPETITIVI ATÂTÎN PLAN INTERN, CÂT, MAI ALES, PEPIEŢELE EXTERNE, UNDE CONCURENŢAESTE FOARTE STRÂNSĂ.Dar, ca în oricare altă afacere,cheia o reprezintă investiţiile, iaroperatorii din turismul românescîncep să înţeleagă că pot cuceripiaţa doar dacă îşi vor asiguracondiţiile unei dezvoltări solideprintr-un aport important decapital. Însă, acest capital nuînseamnă obligatoriu angajamentefinanciare împovărătoare pentru unoperator în turism, ci, mai degrabăun plan finanţabil. Oportunitateaunei investiţii serioase pentru viitoro pot constitui fondurile europene,aşa cum vom vedea în cazul proiec-tului pe care vi-l prezentăm încontinuare.SERVICII DIVERSIFICATECU O INVESTIŢIE DE16,7 MILIOANE DE LEISocietatea comercială Sulina Estival2002, proprietara a patru facilităţide cazare din staţiunea Neptun,a început în 2002 o investiţieimportantă care, la final, îi vaoferi posibilitatea să îşi diversificeserviciiledeturism,săîşiconsolidezepoziţia pe piaţă şi să atragă unnumăr mai mare de turişti. Planulde dezvoltare al companiei estesusţinut cu o investiţie în valoarede 16,7 milioane de lei, din care9,2 milioane de lei reprezintă con-tribuţia Uniunii Europene, alocarefinanciară în cadrul Axei Prioritare 5- Dezvoltarea durabilă şi promovareaturismului a Programului OperaţionalRegional.MODERNIZARE ÎN DOUĂ ETAPEPlanul investiţional a fost conceputîn două etape. Iniţial, în octombrie2009 au fost demarate lucrările deextindere, care au vizat două dintrefacilităţile de cazare - „2 D Sulina”şi „2 D Dobrogea” - reunite, dupămodernizare, într-o singură unitatehotelieră, sub numele „2 D HotelResort & SPA”. Pe o suprafaţă decirca 3.600 mp, au fost construite:o recepţie comună pentru cele douăunităţi de cazare, un restaurant şio bucătărie, o sală de conferinţeşi un centru SPA. În plus, lucrările,finalizate înainte de debutulsezonului estival 2011, au inclusmodernizarea piscinei acoperite,deja existentă, şi amenajareaunui corp de lifturi. Restaurantul,construit de la zero, are o capacitatede 350 de locuri şi asigură meseleîn sistem bufet suedez şi meniu à lacarte, dar creează şi perspectivelepentru introducerea, pe viitor, aunui sistem all-inclusive. CentrulSPA, considerat a fi piesa derezistenţă a investiţiei, i-a permisoperatorului Sulina Estival 2009 săîşi diversifice serviciile şi să includăîn oferta sa pachete wellness,alcătuite din masaje de întreţinereşi de relaxare, saună, salină, salăde fitness. Oferta centrului SPAinclude şi servicii medicale de tipulelectroterapiei, împachetărilor cunămol şi masajelor terapeutice.În cea de-a doua etapă a investiţiei,programată să înceapă în octombrie2011 şi să se finalizeze în martie2012, o altă unitate de cazare,hotelul „2 D Delta” va intra înreparaţii capitale. Pentru acestobiectiv sunt prevăzute lucrări deINVESTIŢII REGIO PE PIAŢA TURISMULUILA NEPTUN, CONSTANŢACãtãlina JINGOIU |Regio în RomâniaTurism pe Litoral
  18. 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18Efecte palpabileconstrucţii, schimbarea instalaţiilorelectrice, a celor sanitare şi deventilaţie, amenajarea unui sistemde încălzire şi amenajări exterioare.La final, investiţia va permitetrecerea la nivelul imediat următorde clasificare - 3 stele.EFECTE PALPABILE DUPĂPRIMA ETAPĂEfectele primei etape a investiţieise fac deja simţite, începând cusezonul estival actual, în caregradul de contractare este de 100%.Printre clienţii care au ales cele douăfacilităţi renovate se află numeroşiturişti străini, veniţi în principal, dinGermania şi Franţa.În plan social, dezvoltarea celordouă unităţi de cazare a însemnatcreşterea numărului de locuri demuncă oferite de operatorul „SulinaEstival 2002”. Numărul angajaţilora crescut de la 68, în sezonul estival2010, la 100, după implementareaprimei etape a proiectului. Noiiangajaţi au fost repartizaţi labucătărie şi restaurant, dar şi lacentrul SPA.ÎN PERIOADA 22-24 IUNIE, LA2 D HOTEL RESORT & SPA, ÎNNEPTUN, A AVUT LOC A DOUA EDIŢIEA FORUMULUI COMUNICATORILORREGIO. HOTELUL A DEMONSTRAT,CU ACEASTĂ OCAZIE, PRIN CALITATEASERVICIILOR DE CAZARE OFERITE,CĂ POATE FACE FAŢĂ CU SUCCESEVENIMENTELOR DE AMPLOARE ŞI,DECI, UNUI NUMĂR MARE DE TURIŞTI.La Forum au participat peste 100de persoane, reprezentanţi ai AMPOR, responsabili de comunicareai Organismelor Intermediarepentru POR, membri ai Reţelei deComunicatori Regio care aparţinaltor instituţii ce îndeplinesc func-ţii de informare şi promovare aPOR şi reprezentanţi mass–media.Forumul Comunicatorilor Regio aavut ca scop consolidarea reţeleide comunicatori, realizareaschimbului de experienţă întremembrii reţelei, identificarea unormetode de dezvoltare, precum şiinformarea cu privire la stadiul deimplementare a programului.Pe lângă componenta de infor-mare, Forumul ComunicatorilorRegio şi-a îndeplinit şi obiectivulde formare a comunicatorilordin reţea, aceştia participând laateliere de lucru organizate înscopul perfecţionării în domeniulcomunicării şi utilizării eficientea tehnicilor de comunicare cujurnaliştii de presă scrisă şi radio,darşiprinutilizareainstrumentelorde comunicare online şi prindezvoltarea creativităţii video înpublicitatea TV şi online.COMUNICATORII REGIO S-AU ÎNTÂLNIT LA NEPTUN„După încheierea primeietape a proiectului, au fostatinşi o parte din factoriideterminanţi pentruprelungirea duratei defuncţionare a hotelului, însezon, şi anume, asigurareaserviciilor de masă şi aserviciilor de divertisment.După ce vom finaliza şimodernizarea HoteluluiDelta vom putea asigura şiconfortul termic pentru casezonalitatea să poată fiextinsă la şapte luni.”HRISTIAN ŞAPERA, DIRECTORGENERAL S.C. SULINA ESTIVAL 2002Regio în România
  19. 19. IULIE 2011IULIE 2011 19SITUAT ÎN VECINĂTATEA BRAŢULUISFÂNTU GHEORGHE DIN DELTADUNĂRII, O ZONĂ CU UN POTENŢIALTURISTIC MAJOR, COMPLEXUL TURISTICPELICAN-MURIGHIOL ESTE UNA DINTRECELE MAI IMPORTANTE STRUCTURI DECAZARE DIN REGIUNEA DE SUD-ESTA ŢĂRII. AVANTAJELE SALE DECURGDIN POZIŢIONAREA COMPLEXULUI ÎNCADRUL DELTAIC, RECUNOSCUT PENTRUUNICITATEA AMBIENTULUI NATURAL,PRECUM ŞI DIN POTENŢIALUL DE CAZAREIMPRESIONANT DE CARE DISPUNE (300DE LOCURI).Potenţialul turistic al Complexuluirezultă şi din faptul că este amplasatîntr-un nod turistic important, punctde acces către cele mai pitoreştizone ale Deltei, aşa cum sunt braţulSfântu Gheorghe, lacurile Uzlinaşi Razim. Accesul se poate face cumaşina, iar, în apropiere, urmeazăsă fie construit un port turistic.PROPRIETAR NOU,PLANURI AMBIŢIOASEÎn anul 2007, Complexul turisticPelican a trecut din patrimoniul sta-tului în proprietatea SC Le Franc SRLTulcea, o societate cu o tradiţie de15 ani în domeniul hotelier. Imediatdupă preluare, noul proprietar apus la punct un plan de reabilitare-modernizareaobiectivului şidetrans-formare a sa într-o staţiune turis-tică. Formula de dezvoltare a bazeide cazare şi agrement a fost, pentruproprietar, accesarea fondurilorstructurale. Astfel, printr-un proiectRegio, finanţat în cadrul Axei Priori-tare 5 - Dezvoltarea durabilă şipromovarea turismului, SC Le FrancSRL Tulcea a demarat, în urmă cudoi ani, o investiţie în valoaretotală de 16,7 milioane de lei, dincare jumătate reprezintă asistenţăfinanciară nerambursabilă. Practic,în decursul a 28 de luni, cât se vaderula proiectul, spaţiile de cazarevor fi complet transformate, urmândca, la final, să li se acorde şi o altăclasificare. De asemenea, zonele deagrement vor fi extinse şi reabilitate,la fel spaţiile pentru servirea meseişi terasa restaurantului.SERVICII DIVERSIFICATEPENTRU TURIŞTIInvestiţia va face posibil ca viitoareastaţiune turistică să ofere pentrucirca 300 de turişti, simultan,STRUCTURILE DE CAZARE DIN DELTA DUNĂRIISE MODERNIZEAZĂ CU FONDURI REGIOCãtãlina JINGOIU |Regio în RomâniaÎn inima Deltei
  20. 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Natură şi confortRegio în Româniaservicii diversificate care includcazare la standarde de cinci stele,alimentaţie pe durata sejurului,acces la piscine (interioară sauexterioară), sală şi terenuri de sport,servicii de agrement, de întreţinereşi distracţie (bowling, biliard,hipism, plimbări cu hidrobicicleta şischi jetul), organizarea de seminariişi conferinţe.Structura de cazare a ComplexuluiPelican este formată dintr-un hotelcu două corpuri, dintre care unulva fi modernizat, iar celălalt vabeneficia şi de lucrări de extindere,precum şi 16 căsuţe care, în urmainvestiţiei, se vor transforma în vilecu dormitor, cameră de zi, baie şiterasă. Complexul va avea inclusivspaţii de cazare cu băi adaptatepentru persoanele cu dizabilităţi.În ceea ce priveşte dotărileconexe spaţiului de cazare, ar fide menţionat că piscina exterioarăva fi una de dimensiuni olimpice(peste 900 de mp), prevăzută cuo instalaţie modernă de tratare aapei. Turiştii vor avea la dispoziţieşi săli de distracţie cu echipamentede bowling, biliard, tenis de masăşi cazinou şi va fi amenajat unobservator de păsări care va oferio vedere panoramică asupra DelteiDunării, de la o înălţime de 20 demetri.OPŢIUNIDE TIMP LIBERTuriştii vor putea să se odihneascăîntr-un complex cu o arhitecturăîncadrată perfect în cadrul natural,să se plimbe cu hidrobicicletape Lacul Murighiol sau cu barcape canalele Dunării, să practicepescuitul sau să viziteze cetatearomană de la Halmyris, să se bucurede deliciile gastronomiei locale şi devinurile din podgoriile autohtone.38 DE NOI LOCURIDE MUNCĂProiectul contribuie la atinge-rea obiectivului general alRegio, prin faptul că susţine dez-voltarea economică şi socialădurabilă a comunei Murighiol, lo-calitate al cărei potenţial de dez-voltare este furnizat, în primulrând, de turism. Incontestabil,Complexul Turistic Pelican –Murighiol va deveni un elementde dezvoltare economică atât lanivel local, cât şi regional, princrearea a 38 de noi locuri demuncă, disponibile, în principal,populaţiei locale, prin stimula-rea industriilor şi serviciilor adi-acente din zonă, prin atragereade turişti ca umare a marketing-ului susţinut de beneficiar pentrupromovarea Deltei Dunării.16căsuţe, transformateîn vile cu dormitor,cameră de zi, baieşi terasă
  21. 21. IULIE 2011IULIE 2011 21Bază pentru industrieBani europeni în Uniunea EuropeanăPROIECTUL CENTRUL NAŢIONALFLORI SĂLBATICE - SEMINŢEPENTRU CREŞTERE ECONOMICĂ AJUTĂLA PROMOVAREA CREĂRII UNUI NOUPEISAJ CU FLORI SĂLBATICE ÎN MAREABRITANIE. CENTRUL CONSTĂ ÎNCONSTRUIREA UNEI SURSE DE ATRACŢIEPENTRU VIZITATORI LA NIVEL NAŢIONALŞI A UNEI BAZE PENTRU INDUSTRIADE SEMINŢE DE FLORI SĂLBATICE DINMERSEYSIDE-LIVERPOOL. PROIECTULINCLUDE, DE ASEMENEA, RECUPERAREAA 14 HECTARE DE TEREN DIN PARCULCOURT HEY ŞI AMENAJAREA A 30 DEHECTARE CU FLORI SĂLBATICE PENTRUPRODUCŢIA DE SEMINŢE, DE-A LUNGULUNOR ACOSTAMENTE ŞI TERENURIAGRICOLE.O PERIFERIE ÎNFLORITOAREProiectul şi-a propus să reacţionezeîn faţa unui declin rapid al bogăţieispeciilor şi al diversităţii în RegatulUnit, abordând, în acelaşi timp,problema efectelor schimbărilorclimatice asupra mediului rural şia mediului înconjurător, precum şisubiectul ocupării forţei de muncăîn zonele urbane defavorizate.Acest proiect reuneşte unii dintrecei mai importanţi jucători deconservare creativă din primeleCentre Naţionale de Flori Sălbaticedin Europa.Proiectul se derulează în cartieruldin Knowsley, la periferia oraşuluiLiverpool, care are unele dintrecele mai mari rate de scădereimobiliară urbană în Europa, omoştenire a declinului industriei demanufactură.NOI PEISAJE CU FLORISĂLBATICEScopul proiectului este acela de apromova crearea de noi peisaje cuflori sălbatice în Marea Britanie.Pentru a realiza acest lucru, seurmăreşte atingerea unor obiectivespecifice, printre care:- Transformarea parcului CourtHey Park în atracţie turistică şicentru activ pentru industria deseminţe de flori sălbatice;- Refacerea capacităţii deproducţie a suprafeţelor de terenrămase în paragină, crearea delocuri de muncă şi sprijinireaagricultorilordinzonadeperiferieurbană;- Dezvoltarea unei noi nişe depiaţă în domeniul obţinerii şiselecţionării seminţelor deflori sălbatice, prin conservarecreativă şi grădinăritul florilorsălbatice, precum şi prin turism;- Producerea unor cantităţi maride seminţe de flori sălbaticepentru piaţa de desfacere la nivelnaţional;- Îmbunătăţirea aspectului vizualal terenurilor şi oferirea unuihabitat propice florilor sălbatice;- Crearea unor afaceri durabile,care să promoveze o etică demediu şi o bună administrare apeisajului;Aducerea la un loc a reprezen-tanţilor naţionali ai organizaţiilorde conservare pentru a forma unConsiliu de Administraţie, care săabordeze provocările legate deconservarea geografică în faţaschimbărilor climatice şi problemelelegate de provenienţă genetică.CENTRUL NAŢIONAL FLORI SĂLBATICE DIN LIVERPOOL,UN MODEL DE PROTEJARE A BIODIVERSITĂŢIIDan CÃRBUNARU |
  22. 22. www.inforegio.ro22Atracţie turisticăPREMIU DE EXCELENŢĂPENTRU BIOSFERĂ URBANĂProiectul a dus la refacerea întregiizone, iar Centrul are acum o cafe-nea, un magazin, facilităţi pentruconferinţe, birouri, facilităţi deprelucrare a seminţelor, tuneluri deuscare şi spaţiu expoziţional.Parcul Court Hey a fost transformatîntr-un parc câştigător al Medaliei deaur pentru Schema de turism verde,în 2009, şi acum este o atracţieturistică majoră în partea de nord-vest a Marii Britanii. Însămânţărilede flori sălbatice au câştigat, deasemenea, premiul UNESCO Omul şiBiosfera şi Premiul de excelenţă alForumulului Biosfera Urbană.Totodată, proiectul a reuşit sărepună în procesul de producţie, 30de hectare de teren abandonate,producând seminţe din peste 100de specii de flori sălbatice pentrucomercializare, prin cataloage decomandă prin poştă şi puncte devânzare cu amănuntul.Însămânţările de flori sălbaticesunt, la rândul lor, activ promovateîn spaţiile publice din întreagaregiune Merseyside, şi, în special, înKnowsley, care a devenit cunoscutsub numele de Târgul de FloriSălbatice.Proiectulafostcatalizatorpentru stabilirea Expoziţiei Verzi şia Show-ului cu Flori Knowsley încadrul Centrului, atrăgând peste20.000 de persoane anual.PESTE 6 MILIOANE DEEURO PENTRU FINANŢAREACENTRULUIPe de altă parte, proiectul a creat laCentru 10 locuri de muncă full-timeşi 6 posturi part-time. FinanţareaCentrului este suplimentată prinînchirieri de terenuri şi sub-con-tractări în zona sectorului agricolMerseyside.Centrul Naţional de Flori Sălbaticeşi Seminţe pentru Creştere a creat obancă de seminţe şi un centru activpentru expoziţii de flori sălbatice,artă. Proiectul a contribuit laschimbarea percepţiilor interneşi externe ale zonei, promovareacetăţenească, promovarea mândrieilocale şi a regenerat încrederea însine, într-o zonă de privare socialăridicată.Costul total al lucrărilor a fost de6.360.000 euro, din care contribuţiaUniunii Europene a fost de 1.127.160euro, restul de bani provenind dinparteneriatul între autorităţilelocale din Mersey, Agenţia deDezvoltare Nord-Vest din MareaBritanie, Consiliul Knowsley, MareleFond al Loteriei Naţionale, PrieteniiParcului Court Hey, Green Machine(companie specializată în tehnologiide protecţie a mediului) şi Ducatulde Lancaster.Bani europeni în Uniunea Europeană
  23. 23. 23Istorie şi culturăBani europeni în Uniunea EuropeanăIULIE 2011IULIE 2011Dan CÃRBUNARU |ÎN TOAMNA ANULUI 9, D.H.,TRIBURILE GERMANICE ZDROBEAUTREI LEGIUNI ROMANE, ÎN CEEA CEAVEA SĂ RĂMÂNĂ ÎN ISTORIE CABĂTĂLIA LUI VARUS. GUVERNATORULTRIMIS DE AUGUSTUS A PIERIT ALĂTURIDE CEI MAI MULŢI DINTRE LEGIONARIIROMANI, ÎN SÂNGEROASA BĂTĂLIEDIN PĂDUREATEUTOBURG, CARE I-ADETERMINAT PE ROMANI SĂ ABANDONEZEPLANURILE DE EXTINDERE ÎN GERMANIAŞI SĂ SE RETRAGĂ DINCOLO DE RIN.DOUĂ MII DE ANI MAI TÂRZIU, PRINFINANŢARE EUROPEANĂ, GERMANII AUCONSTRUIT UN IMPRESIONANT SPAŢIU DEEXPOZIŢII ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE.PESTE 150 DE MII DEVIZITATORI ÎN MAI PUŢINDE DOI ANIRidicat în perioada iulie 2007 -martie 2009, Centrul este situatla intrarea în Muzeul şi parculKalkriese, adăugându-se la atracţiileculturale ale regiunii, pentru turiştiilocali şi străini. Complexul acoperăo suprafaţă de 860 mp şi a fostproiectat pentru a găzdui expoziţiişi evenimente de mare anvergură.Centrul de vizitare a fost ridicatchiar pe sit-ul arheologic al Bătălieilui Varus şi s-a bucurat deja devizita a circa 150.000 de persoane.Arhitectura cubică impresionantă aclădirii a impresionat numărul marede turişti. De asemenea, aceştia aubeneficiat de multe expoziţii, carei-au ajutat să cunoască mai bineelemente de arheologie şi, mai ales,modul de viaţă a vechilor triburigermanice.Centrul de vizitatori, Muzeul şiParcul Kalkriese, cercetarea arheo-logică şi sit-ul bătăliei istorice oferăîmpreună o atracţie unică, în carefascinanta istorie a Germaniei şi aEuropei prind viaţă.Uniunea Europeană a contribuit cu1,5 milioane de euro la realizareaacestui proiect, prin FEDR.O INCURSIUNE ÎN LUMEATRIBURILOR GERMANICEO prezentare specială, Conflict, afăcut parte din mai multe expoziţiiarheologice şi a ilustrat Bătălia luiVarus. Aceasta a introdus vizitatoriiîn lumea triburilor germanice dinprimele secole ale erei noastre.Gama largă de expoziţii planificatepentru viitor este deja pregătită săatragă noi vizitatori.Arhitecţii elveţieni Gigon şi Guyer,deja cu un palmares dovedit prindesign-urile create pentru muzeu,s-au îngrijit de proiectare, împreunăcu biroul de planificare RohlingOsnabrück PBR. Antreprenorulgeneral al lucrărilor a fost companiaHermanns, din Kassel.În total, un uimitor spaţiu de 10.000mc a fost închis cu beton armat.CENTRUL DE VIZITARE A SIT-ULUI BĂTĂLIEI LUI VARUS,O FEREASTRĂ CĂTRE LUMEA TRIBURILOR GERMANICE
  24. 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Prezentări originaleBani europeni în Uniunea EuropeanăUnul dintre momentele celemai impresionante din timpulconstrucţiei a fost instalarea pla-fonului,atuncicândaufostadăugate40 de segmente de plafon, cel maimare cu o lungime de 18 m, o lăţimede aproximativ 1 m şi cu o greutatede aproximativ 13 tone.O macara de 150 de tone a ridicatbucăţile de beton şi oţel, piesă cupiesă, puţin peste copaci, pentru ale poziţiona, ceea ce a reprezentatpentru vizitatori o privelişte caretăia respiraţia.O BĂTĂLIE CARE A MARCATEXTINDEREA IMPERIULUIROMANBătălia de la Teutoburger Wald a fostdenumită de istoricii romani „cladesVariana” (învingerea lui Varus)Rezultatul ei a fost înfrângereazdrobitoare a trei legiuni romaneîmpreunăcutrupeleanexe,careerausub conducerea senatorului romanPublius Quinctilius Varus. Alianţatriburilor germane a fost condusăde Arminius (sau Hermann), unprinţ al tribului germanic Cherusk.În timpul conflictului militar a fostnimicită o optime din efectivul totalal legiunilor romane. La aflareaveştii privind înfrângerea, Augustusle-a scos din lista legiunilor romanepe cele trei distruse de triburilegermane.Expoziţa “2.000 de ani de la bătălialui Varus” a fost finalizată în 2009, încolaborare cu arhitecţi şi designeride grafică din Köln. Labirintul iniţiala fost demontat şi înlocuit cu untraseu mult mai bine organizat.Turul expoziţiei este împărţit în şasezone. La intrare, vizitatorul esteîntâmpinat de prezentări secvenţi-ale ale vieţii cotidiene a romanilorşi germanilor, precum şi ale politiciiadministrative duse de romani înGermania. Tehnologia modernăîi aduce faţă în faţă pe Varus şiArminius, pentru a discuta; actoriiThomas Thieme şi Max Engelkejoacă rolul celor două figuri istoriceşi prezintă trei variante diferitede posibile conversaţii. În centrulexpoziţiei, vizitatorii pot urmărisimularea unui atac-ambuscadă alrăzboinicilor germani.Descoperirile arheologice oferăperspective detaliate privind tru-pele romane, echipamentele şiorganizarea lor militară.Desigur, tehnologia modernă joacăun rol important în cercetare. Prinmijloacele de investigare ştiinţifică,un lucru este cert: cercetareabătăliei este la fel de interesantăca un thriller!„Fără noul centru de vizitatori, nu am fi fost în măsură niciodată săîndeplinim cerinţele tehnice de curatori pentru aceste demonstraţiiextraordinare, care ne-au adus un premiu important pentru expoziţii debătălii şi prezentarea unor preţioase descoperiri arheologice. Întreagaregiune şi ţară pot profita de noua şi înalta clasă a facilităţilor culturale”- Dr. Joseph Rottmann, Director, Muzeul şi Parcul Kalkriese.VIZIUNE INEDITĂ ASUPRA ISTORIEINoua expoziţie permanentă se adresează în mod explicit copiilor şitinerilor. Modele descriptive, efecte surprinzătoare, new media şiilustraţii detaliate, oferă celor interesaţi o viziune inedită asupraistoriei. Cărţile ştiinţifice oferă suficient material pentru lectură şidescoperiri. În timp ce vizitatorii ascultă interpretări ale textelorantice, privirile lor se pot plimba neîngrădit prin expoziţie.6zoneexpoziţionale pentruun tur istoriccomplet
  25. 25. IULIE 2011IULIE 2011 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.roCOMITETUL DE MONITORIZAREPENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgentia pentru Dezvoltare Regională BucureştiIlfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite:www.adrbi.rowww.regioadrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUIOPERAŢIONAL REGIONALBĂILE TUŞNAD, JUDEŢUL HARGHITA, ROMÂNIA, 31 IULIEZiua Lacului Sfânta Ana organizată de Asociaţia Ecu-HanguEste un eveniment care abordează trecutul, istoria locului, legendele legate de apariţia Lacului SfântaAna şi tradiţiile locului. Vorfi aduse în prim plan personaje şi personalităţi din vremuri străvechi, tradiţia locală, gastronomia specifică zonei, meşteşugurileşi portul popular. Activităţile incluse în programul evenimentului se vor desfăşura pe apa lacului şi în împrejurimile acestuia.GEOAGIU, JUDEŢUL HUNEDOARA, ROMÂNIA, 12-14 AUGUSTFestivalul de folclor al românilor de pretutindeniOrganizat de Primăria oraşului Geoagiu, festivalul are loc, ca în fiecare an, la sfârşitul de săptămână din preajma sărbătoriireligioase Sfânta Maria şi se desfăşoară în parcarea din centrul staţiunii Geoagiu Băi. Pe lângă concursul interpreţilor de muzicăpopulară selectaţi din ţară şi din străinătate, festivalul are şi o secţiune de recitaluri.CÂMPULUNG MUSCEL, JUDEŢUL ARGEŞ, ROMÂNIA, 1-4 SEPTEMBRIEFestivalul de umor “Tudor Muşatescu”Un eveniment cultural dedicat marelui poet, prozator, dramaturg şi umorist român Tudor Muşatescu. Festivalul va cuprindesecţiuni de interpretare şi creaţie umoristică, spectacole de teatru de comedie, reprezentaţii ale unor grupuri de satiră şiumor. Evenimentul se adresează atât locuitorilor, cât şi turiştilor.VARŞOVIA, POLONIA, 20 IULIERelansarea TEN-T: către o politică durabilă a UE în domeniul transporturilorConferinţa, organizată de Comisia Europeană în parteneriat cu Ministerul polonez al Infrastructurii, îşi propune să reuneascătoţi actorii din UE şi Polonia interesaţi de problemele referitoare la mobilitatea trans-europeană, durabilitatea şi eficienţatransporturilor, noile obiective în domeniu, rolul noilor tehnologii şi modul cum pot fi acestea puse în aplicare. În cadrulreuniunii se va evalua dacă prevederile din Carta albă a transporturilor sunt suficiente pentru o aplicare rapidă şi cu succesa politicii TEN-T.FRANKFURT, GERMANIA, 4 AUGUSTConsiliul guvernatorilor Băncii Centrale EuropeneLa această reuniune, guvernatorii Băncii Centrale Europene urmează să adopte decizii de politică monetară pentru zonaeuro. Aceste decizii vor fi date publicităţii, la scurt timp după reuniune, de preşedintele Băncii Centrale, în cadrul uneiîntâlniri cu presa. Reuniunile Consiliului sunt şi un prilej de a evalua orientarea politicii monetare în zona euro.
  26. 26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ai trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne ofotografie pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro,noi o publicăm şicele mai reuşite vor fipremiate!ZOOM REGIOâZâmbet organizaţional
  27. 27. IULIE 2011IULIE 2011 27Să mai şi zâmbim!Lumea calculatoruluiA - plin de tasteC - WWW3 - Când se plictiseşte, se declanşează10 - un CMS celebruE - companie celebră pentru sistemede operare14 - Rudă cu LinuxI - WORD+EXCEL+ACCESS+…5 - Cel mai cunoscut editor de imagineK - Un sistem de operareM - Cea mai celebră enciclopedie online12 - Companie celebră la noi, mai ales pentruclientul de mesagerie instant (IM)N - Şoarecele de la calculatorA B C D E F G H I J K L M N123456789101112131415SOLUŢIA CAREULUINUMEREÎNCRUCIŞATE DINNUMĂRUL 5 ALREVISTEI REGIO:5 6 7 812349876451203151023DescoperăSOLUŢIA CAREULUIalăturat şi trimite-o până la1 august 2011la adresa de e-mailrevistaregio@tipogruppress.ro,cu menţiunea„LUMEACALCULATORULUI”împreună cu datele talede contact şi participăla extragereatombolei Regio.Poţi câştiga premiiconstând în materialepromoţionale Regio.Câştigătorul numărului 5 al revistei:MIHAELA SIMIONCraiova, DoljntruMIONj
  28. 28. Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: iulie 2011

×