Revista Regio nr. 8

nr. 8, septembrie 2011
R E V I S T A
Liceenii de la „Szekely Miko” (Covasna) vor avea sală şi teren de sport
Şcoala din Bistriţa Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, printre
primele din ţară reabilitate cu fonduri Regio
a Bârgăului judeţul Bistriţa Năsăud printr
INTERVIU
ªeful Unitãþii pentru România, DG Regio, Comisia Europeanã
Angela
Martinez
Sarasola
Învăţământ rural
competitiv la Vâlcele,
judeţul Olt
Municipiul
Arad va
cheltui 14
milioane de
euro pentru
dezvoltare
urbană

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2
www.inforegio.ro
BANII EUROPENI, SOLUŢIA SALVATOARE PENTRU
REFACEREA INFRASTRUCTURII ÎN EDUCAŢIE
România a alocat educaţiei pentru
acest an puţin peste 1% din PIB (5,59
miliarde de lei). La anul, bugetul
va creşte uşor, la 6,4 miliarde lei,
reprezentând 1,08% din PIB, iar în
2013 va ajunge la 8,4 miliarde de
lei, corespondentul a 1,29% din
PIB. La nivelul Uniunii Europene,
Comisia Europeană intenţionează
să aloce programelor de educaţie
şi formare, pentru perioada 2014-
2020, peste 70 miliarde de euro.
Banii europeni destinaţi dezvoltării
educaţionale, ca şi altor domenii,
pot ajuta România să recupereze
decalajele care o despart de
statele dezvoltate din UE, care, la
rândul lor, utilizează fondurile eu-
ropene în proiecte ce asigură dez-
voltarea reţelelor educaţionale
pentru pregătirea şi formarea copi-
ilor, tinerilor şi adulţilor.
Aşa se întâmplă în Olanda, unde
copiii din Rotterdam dispun de un
centru de învăţare a limbii mater-
ne finanţat cu bani europeni, sau în
Danemarca, unde cu 1,6 milioane
de euro proiectul Academiei din
Bornholm a generat o gamă mai
largă de cursuri, facilităţi de pre-
dare şi chiar un mediu mai atractiv
pentru cei care vor să studieze.
Şcolile româneşti au nevoie urgentă
de finanţare, ca şi întregul sistem
de învăţământ. Avem unul din-
tre cele mai ridicate procente de
analfabeţi din UE, absolvenţii de
liceu trec cu greu examenul de ba-
calaureat, profesorii şi învăţătorii
au de multe ori dificultăţi în a trece
examenele de titularizare, iar la
început de an şcolar mai mereu se
găsesc şcoli insalubre.
Criza economică a redus din forţa
financiară pe care statul o aloca
sistemului de educaţie, un sistem
prioritar pentru statul român şi
esenţial pentru viitorul cetăţenilor
săi, indiferent de vârstă. Tocmai de
aceea, folosirea fondurilor euro-
pene trebuie să fie pentru România
un obiectiv esenţial.
Experienţele altor state europe-
ne ne arată că, de la grădiniţe la
universităţi şi centre de cercetare,
banii europeni pot fi utilizaţi pen-
tru a ridica nivelul activităţilor
educaţionale, atât prin pregătire,
cât şi prin infrastructură. Nevoia
există, banii există, practic doar
proiectele bine gândite şi curajul
de a le pune în practică ar fi su-
ficiente pentru a conecta sistemul
educaţional românesc la această
resursă financiară importantă.
Medaliile de la competiţiile
internaţionale şi câteva articole
publicate despre copii din România
cu rezultate remarcabile pe plan
naţional şi internaţional nu vor fi
suficiente pentru a le asigura o for-
mare educaţională solidă şi efici-
entă pe termen lung. Construcţia
unui nou cadru educaţional, conec-
tat la dinamica pieţei muncii, ar
trebui să garanteze integrarea
acestor tineri excepţionali care pot
contribui la dezvoltarea societăţii
în care trăim.
Doar aşa am putea şi noi atinge
obiectivul fixat de Comisia
Europeană pentru anul 2020 - rea-
lizarea unui adevărat spaţiu euro-
pean al cunoaşterii, bazat pe o
infrastructură educaţională la
nivel mondial, în care studenţii,
profesorii, cercetătorii, instituţi-
ile de educaţie şi cercetare şi în-
treprinderile să beneficieze de
libera circulaţie a persoanelor, a
cunoaşterii şi a tehnologiei. Altfel,
vom rămâne cu un concept gene-
ros, adoptat pe hârtie, în timp ce
alte state îl vor fi aplicat deja cu
succes…
Editorial
REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFU
REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARU
REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU
DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU
EDITOR FOTO: Daniel PALADE
GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L
Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58
40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro
Dan CĂRBUNARU
COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 3
UNIUNEA EUROPEANĂ AZI
04 Educaţia, cheia reuşitei proiectului european
REGIO ÎN ROMÂNIA
06 Municipiul Arad va cheltui 14 milioane de euro
pentru dezvoltare urbană
08 INTERVIU cu Angela Martinez Sarasola
Şeful Unităţii pentru România, DG Regio,
Comisia Europeană
10 La Rîciu, în judeţul Mureş, şcolile au fost
modernizate cu bani europeni
12 Învăţământ rural competitiv la Vâlcele,
judeţul Olt
14 Capacităţi noi de şcolarizare la liceul
din Răcari (Dâmboviţa)
15 Liceenii de la „Szekely Miko”, din judeţul
Covasna, vor avea sală şi teren de sport
17 Şcoala „I.G. Duca” din Petroşani, judeţul
Hunedoara, o unitate care a adus
viitorul în prezent
19 Şcoala din Bistriţa Bârgăului, judeţul
Bistriţa-Năsăud, printre primele din ţară
reabilitate cu fonduri Regio
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
21 Copiii şi arta comunicării urbane
23 Tinerii de pe insula Bornholm (Danemarca)
pot studia la ei acasă
25 AGENDĂ
26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
Sumar

EDUCAŢIA, CHEIA REUŞITEI
PROIECTULUI EUROPEAN
UNIUNEA EUROPEANĂ MIZEAZĂ PE
EDUCAŢIE PENTRU A FACE FAŢĂ
LUMII GLOBALIZATE ŞI CONCURENŢEI
DE PE ACEASTĂ PIAŢĂ MONDIALĂ.
PESTE 70 MILIARDE DE EURO AU FOST
ALOCATE DE UE PENTRU EDUCAŢIE ŞI
FORMARE PROFESIONALĂ, ÎN PERIOADA
2007-2013, ŞI CEL PUŢIN ACELEAŞI
SUME VOR FI ALOCATE ÎN PERSPECTIVA
ANILOR 2014-2020.
Statele membre vor fi nevoite să
îşi pună resursele în comun pen-
tru a reuşi în următorii zece ani să
atingă obiectivele strategiei Europa
2020, strategie care stă la baza
proiectului Europei Unite. În acest
context, obiectivul fixat de Comisia
Europeană pentru 2020 este ace-
la de a realiza un adevărat spaţiu
european al cunoaşterii, bazat pe
o infrastructură de cunoaştere la
nivel mondial, în care studenţii,
profesorii, cercetătorii, instituţiile
de educaţie şi cercetare şi între-
prinderile să beneficieze de libera
circulaţieapersoanelor,acunoaşterii
şi a tehnologiei.
OBLIGAŢIILE
STATELOR MEMBRE
Potrivit strategiei Europa 2020,
la nivel naţional, statele mem-
bre trebuie să îşi asume o serie de
responsabilităţi:
reformarea sistemelor de cer-
cetare şi inovare, pentru a întări
centrele de excelenţă, coopera-
rea între universităţi, între cer
cetare şi mediu de afaceri, imple-
mentarea de programe comune
de cooperare transfrontalieră,
cu valoare adăugată la nivel
European şi adaptarea procedu-
rilor de finanţare, pentru a asigu-
ra difuzarea tehnologiei în spaţiul
Uniunii Europene.
sprijinirea ştiinţei, absolven-
ţilor de matematică şi inginerie
şi concentrarea asupra curriculei
şcolare, asupra creativităţii, ino-
vării şi antreprenoriatului.
finanţarea cu prioritate a
cunoaşterii, inclusiv prin folo-
sirea unui regim de taxare şi
alte instrumente financiare care
să promoveze o rată mai mare a
investiţiilor în cercetare şi dez-
voltare.
UNIVERSITĂŢILE, MOTOR
AL CREŞTERII ECONOMICE
Într-o lume confruntată cu schimbări
rapide, elementele care fac diferen-
ţa sunt educaţia şi cercetarea,
inovarea şi creativitatea.
Consolidarea educaţiei este una din-
tre metodele cele mai eficiente de
combatere a inegalităţii şi sărăciei.
Este nevoie de măsuri urgente
pentru a reduce numărul mare de
persoane care au un nivel scăzut
al competenţelor de bază (citit,
matematică şi ştiinţe), în vederea
sporirii capacităţii de angajare a
tinerilor şi a integrării lor în câm-
pul muncii după finalizarea studi-
ilor. Prevenirea abandonului şcolar
Uniunea Europeană azi
Educaţie pentru viitor
Dan CÃRBUNARU

5
Uniunea Europeană azi
Strategie şi priorităţi
timpuriu reduce excluderea de pe
piaţa muncii şi riscul de excluziune
socială în viitor.
Pe de altă parte, după cum
apreciază experţii Comisiei, Euro-
pa dispune de unele dintre cele mai
bune universităţi din lume. Aces-
tea trebuie transformate într-un
adevărat motor al cunoaşterii şi al
creşterii economice. În acest sens,
va fi nevoie nu numai de investiţii,
ci şi de reforme, de o cooperare
mai strânsă, inclusiv cu mediul
de afaceri, şi de o atitudine mai
deschisă la schimbare.
POTENŢIALUL
ECONOMIEI DIGITALE
Comisia apreciază că, pe baza punc-
telor sale forte în domeniul teh-
nologiei şi al cunoaşterii, Europa
ar trebui să valorifice la maximum
potenţialul economiei digitale.
Aceasta oferă IMM-urilor perspective
importante în sectoarele producţiei
şi serviciilor, atât în nume propriu,
cât şi în calitatea lor de furnizori ai
întreprinderilor mai mari.
Accesul la internet a devenit o
necesitate pentru ca cetăţenii să se
poată implica pe deplin în viaţa de
zi cu zi. Europa are nevoie de poli-
tici eficiente în domeniul incluzi-
unii şi al competenţelor digitale şi
trebuie să încurajeze participarea şi
exprimarea activă pe internet.
SPAŢIUL EUROPEAN
COMUN DE CERCETARE
Un spaţiu european de cercetare efi-
cient şi dotat cu resursele necesare
reprezintă o parte indispensabilă în
perspectiva UE pentru 2020. Calea
de urmat presupune un parteneri-
at de cercetare între UE şi statele
membre, care să faciliteze aso-
cierea cu alte politici, în special cu
inovarea şi educaţia. UE trebuie să
ofere condiţii-cadru mai atractive
pentru inovare şi creativitate, in-
clusiv prin stimulente pentru dez-
voltarea întreprinderilor bazate pe
cunoaştere.
EDUCAŢIA, PRIORITARĂ
PENTRU PREŞEDINŢIA
POLONEZĂ A UE
La 1 iulie 2011, Polonia a preluat,
pentru şase luni, preşedinţia Con-
siliului Uniunii Europene. Educaţia
este unul dintre domeniile în care
Polonia doreşte să impună o serie
de priorităţi la nivel european. Una
dintre acestea vizează ,,educaţia
pentru mobilitate”.
Preşedinţia poloneză urmăreşte pro-
movarea activităţilor care conduc la
dezvoltarea competenţelor tinerilor
şi adulţilor, pentru a creşte mobili-
tatea educaţională şi profesională
a tuturor elevilor, studenţilor, pro-
fesorilor, formatorilor profesionali,
personalului academic şi tinerilor
cercetători. În privinţa modernizării
învăţământului superior, obiectivul
preşedinţiei poloneze este acela de
a identifica instrumentele necesare
pentru a răspunde provocărilor con-
temporane, precum concurenţa la
nivel mondial, tendinţele demogra-
fice, creşterea nivelului de partici-
pare în învăţământul superior şi
posibilităţile nesatisfăcătoare ale
absolvenţilor de inserţie pe piaţa
muncii.
SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011
OPORTUNITĂŢI
PENTRU ROMÂNIA
Între timp, pentru ca strate-
gia Europa 2020 să nu rămână
în stadiul unui proiect ambiţios,
este nevoie ca fondurile alocate
implementării ei să se regăsească
în abordarea bugetară a urmă-
toarei perioade de alocare,
2014-2020. Pentru România, ar
putea fi o oportunitate de ex-
ploatat, în sensul atragerii de noi
fonduri europene în concordanţă
cu priorităţile comunitare, dar
şi cu propriile nevoi. Beneficiile
acestei abordări strategice s-ar
putea orienta către reducerea
numărului de analfabeţi din ţară
sau către programele de cerce-
tare. Banii europeni ar putea fi
folosiţi şi de companiile private
dispuse să investească resurse
în propria afacere, dacă obiec-
tivele se sincronizează cu prio-
rităţile europene. Conectarea
la priorităţile strategiei Europa
2020 poate genera saltul calita-
tiv de care are nevoie sistemul
naţional de educaţie. Este o
oportunitate, dar trebuie privită
şi ca o obligativitate, pentru a
nu rata şansa recuperării decala-
jelor faţă de statele dezvoltate
din Uniunea Europeană.

Regio în România
Finanţare pentru dezvoltare
MUNICIPIUL ARAD VA CHELTUI 14 MILIOANE DE EURO
PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ
MUNICIPIUL ARAD ESTE UN ORAŞ
DE GRANIŢĂ CU UN RIDICAT
POTENŢIAL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ELABORATĂ
DE AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE LOCALE A FOST CONSTRUITĂ
ÎN JURUL OBIECTIVULUI DE CREŞTERE
A CALITĂŢII VIEŢII LOCUITORILOR ŞI A
ATRACTIVITĂŢII MUNICIPIULUI ARAD
PENTRU MEDIUL DE AFACERI ŞI TURISM.
Măsurile pe care administraţia
locală şi-a propus să le întreprindă
urmăresc dezvoltarea unei infra-
structuri urbane şi de afaceri de
calitate. În mod concret, planul
de dezvoltare a oraşului include
reabilitarea de drumuri, pasaje,
parcări, reţele de utilităţi, dezvol-
tarea oportunităţilor de recreere
şi de activităţi culturale, dezvolta-
rea serviciilor de sănătate, educaţie
şi sociale, dar şi dezvoltarea infra-
structurii de afaceri prin constru-
irea de parcuri şi zone industriale.
Toate aceste investiţii au luat forma
unor planuri de acţiune pe termen
scurt, mediu şi lung. Unul dintre in-
strumentele prin care se vor reali-
za obiectivele strategice propuse
de autorităţile locale este Planul In-
tegrat de Dezvoltare Urbană (PIDU)
pe care municipiul Arad, ca pol de
dezvoltare, l-a elaborat pentru a
sta la baza proiectelor propuse
spre finanţare în cadrul Regio - Axa
Prioritară 1. Ca pol de dezvoltare
urbană, municipiul Arad dispune de
o alocare financiară în valoare de
circa 14 milioane de euro. Sunt fon-
duri care ar urma să fie absorbite
prin implementarea unui număr de
şapte proiecte, toate elaborate de-
ja, dintre care trei sunt în imple-
mentare, iar unul nu a fost încă de-
pus.
PATRU PROIECTE PENTRU
INFRASTRUCTURA RUTIERĂ
O prioritate a PIDU este rezolvarea
problemelor pe care le prezintă,
la momentul de faţă, infrastructu-
ra de circulaţie. Străzile înguste,
cu capacitate redusă de preluare
a fluxurilor de trafic, aglomerarea
datorată în bună măsură şi trafi-
cului de tranzit, suprasolicitarea
şi degradarea unor artere şi pasa-
je rutiere, blocajele şi timpii mari
de aşteptare în zona centrală sunt
doar câteva dintre problemele
care au fost identificate la nivelul
infrastructurii rutiere. Dovadă că
rezolvarea acestor deficienţe este
o prioritate, patru din cele şapte
proiecte Regio, menţionate în PIDU,
urmăresc investiţii în infrastructura
rutieră. Prin implementarea lor se
urmăreşte modernizarea şi reabili-
tarea unor artere, a trecerilor peste
liniile de tramvai, reabilitarea unor
pasaje rutiere pe care se desfăşoară
principalele fluxuri de trafic şi crea-
rea unor rute alternative la cele mai
aglomerate străzi din oraş.
INVESTIŢII PENTRU
POPULAŢIA DEFAVORIZATĂ
O altă prioritate este dezvoltarea
infrastructurii şi a serviciilor socia-
le. În acest domeniu, principalele
probleme identificate se referă la
numărul mare de pensionari în ra-
port cu populaţia activă, veniturile
foarte mici ale acestora, care nu le
pot asigura un trai decent, nivelul
scăzut de şcolarizare, mai ales în ca-
zul unor categorii defavorizate, cum
ar fi copiii de etnie rromă, abandonul
şcolar în creştere şi dificultăţile de
adaptare a unor copii şi tineri cu
risc social. Pentru rezolvarea aces-
tor probleme, autorităţile arădene
au deja în implementare un proiect
care va asigura reabilitarea infra-
structurii sociale destinate persoa-
nelor vârstnice.
Cãtãlina JINGOIU
SPAŢII VERZI ŞI
ZONE DE AGREMENT
Nu în ultimul rând, există o
preocupare pentru moder-
nizarea spaţiilor verzi, mai ales
în zonele cu trafic intens, şi
crearea unor zone atractive de
agrement. De aceea, unul dintre
proiectele PIDU urmăreşte rea-
menajarea unei zone pitoreşti
de agrement din Arad, Parcul
Pădurice.

7SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011
5.Modernizarea Centrului
de zi pentru vârstnici
Micălaca
Centrul de zi oferă servicii multi-
ple vârstnicilor, de la consiliere la
asistenţă medicală, o masă zilnică
pentru cei în dificultate, dar şi
suport social în caz de îmbolnăvire
prin vizite la domiciliu sau la spital.
Dată fiind atractivitatea centrului,
s-a impus realizarea unor lucrări de
modernizare pentru creşterea gra-
dului de confort şi pentru diversifi-
carea activităţilor. Investiţia constă
în reabilitarea termică a imobilu-
lui, montarea unor surse de ener-
gie verde pentru încălzire, igieniza-
rea spaţiilor, repararea acoperişului
şi modernizarea grupurilor sanitare.
Valoarea lucrărilor, demarate în luna
august 2011, este de peste 440.000
de lei.
6.Reabilitarea pasajului
rutier Micălaca
Pasajul Micălaca, construit în 1980,
face legătura între zona centrală a
municipiului Arad şi zona Micălaca,
asigurând accesul către DN 7 pe
relaţia Deva. Pasajul este supus unui
trafic foarte intens şi, pe parcursul
duratei de funcţionare, s-a intervenit
doar asupra carosabilului, nu şi asu-
pra elementelor de structură. Proiec-
tul Regio pentru reabilitarea pasaju-
lui, cu o valoare totală de 12 milioa-
ne de lei, urmăreşte îmbunătăţirea
condiţiilor de desfăşurare a traficului
urban, creşterea accesibilităţii zonei
centrale a municipiului Arad dinspre
Deva, reducerea timpilor de depla-
sare în trafic şi creşterea confortului
pentru participanţii la trafic. Con-
tractul pentru finanţarea proiectului
a fost semnat în luna iunie 2011, iar
procedurile de achiziţie publică sunt
în derulare.
4.Reamenajarea zonei
de agrement Pădurice
Zona de agrement Pădurice este un
spaţiu urban public cu o suprafaţă
totală de 25.900 mp, întindere care
include spaţii verzi şi un lac de agre-
ment. Investiţia constă în reamenaja-
rea peisagistică a parcului, reabilita-
reamaluluilaculuicuscărişiparapete,
iluminarea ambientală a aleilor, mon-
tarea de bănci şi coşuri de gunoi, pre-
cum şi amplasarea unei fântâni muzi-
cale în lac. Fântâna muzicală va con-
duce la creşterea atractivităţii parcu-
lui, reprezentând centrul de interes al
acestuia. Proiectul a demarat în iunie
2011, când s-a semnat contractul, şi
are o valoare de 9,3 milioane de lei.
Regio în România
3.Legătură rutieră
Câmpul Liniştii-Arad
Realizarea acestei legături rutiere
este o prioritate, deoarece pe acest
traseu este posibilă dirijarea traficu-
lui greu şi descongestionarea unor
artere ale oraşului. Investiţia constă
în construcţia unui drum nou, în lun-
gime de 1.131 metri. Prin realizarea
drumului se va facilita dezvoltarea
zonei industriale şi, implicit, se vor
crea condiţii favorabile dezvoltării
mediului de afaceri. Proiectul are o
valoare totală de 11,5 milioane de
lei, iar contractul a fost semnat în
luna august 2011.
2.Amenajare treceri la
nivel cu liniile de
tramvai
Proiectul urmăreşte reamenajarea
a 25 de treceri la nivel cu liniile de
tramvai, existente pe patru arte-
re importante de circulaţie (str.
Pădurii, Calea Radnei, str. N. Titu-
lescu şi str. Petru Rareş). Impactul
urmărit este acela de reducere a
blocajelor în trafic, de creştere a
fluidităţii circulaţiei şi de reducere
a duratei de deplasare. Totodată,
prin această investiţie se urmăreşte
şi reducerea gradului de poluare.
Proiectul are o valoare totală de
18,4 milioane de lei şi o durată de
18 luni, contractul de finanţare fiind
semnat în luna august 2011.
1.Reabilitarea pasajului
rutier Grădişte
Situat în centrul oraşului Arad, pasa-
jul Grădişte traversează un pachet
de linii ferate din zona Gării Arad
şi asigură accesul către Oradea, pe
DN 71. Pasajul a fost construit în pe-
rioada 1975-1980 şi a fost consoli-
dat în 1985, dar lipsa lucrărilor de
întreţinere şi reparaţii, precum şi
intensificarea traficului au afectat
starea tehnică şi funcţionalitatea
obiectivului. Prin proiect, se vor
face reparaţii la structura existentă,
fără a-i aduce modificări. Proiectul,
cu o valoare totală de 16,8 milioane
de lei, are o perioadă de execuţie
de 14 luni. Cererea de finanţare a
fost depusă şi evaluată, contractul
de finanţare fiind semnat în luna
august 2011.
Acţiuni concrete

conforme cu obiectivele programu-
lui. Doar aşa sunt atinse rezultatele
aşteptate, impactul privind dezvol-
tarea socio-economică şi nivelul de
absorbţie dorit.
CE AR TREBUI SĂ FACĂ
AUTORITĂŢILE ROMÂNE
PENTRU A ACCELERA
IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI
OPERAŢIONAL REGIONAL?
Încă de la începutul implementării
Politicii Europene de Coeziune, ca-
pacitatea administrativă a institu-
ţiilor publice centrale, regionale şi
locale a fost, fără îndoială, un fac-
tor determinant pentru succesul
acestei politici în interiorul state-
lor membre. Acest lucru este va-
labil şi în cazul României. Tocmai
de aceea au fost create fonduri de
pre-aderare pentru ţările în curs de
aderare. Aceste fonduri au oferit
oportunitatea de a obţine exper-
tiza şi capacitatea necesare pentru
pregătirea implementării fondurilor
structurale. Această expertiză tre-
buie utilizată acum, într-o manieră
optimă, în folosul programelor afla-
te în derulare.
NE PUTEŢI DA EXEMPLE DE
BUNĂ PRACTICĂ DIN ALTE
STATE MEMBRE UE?
Nu există un model standard pentru
a îmbunătăţi dezvoltarea regională
şi nici pentru a dezvolta politici
publice eficiente. Totuşi, există
multe exemple practice şi rezul-
tate ale evaluărilor din care putem
învăţa. Comisia Europeană a dez-
voltat o „bază de date didactică”
în materie de proiecte de succes
şi evaluări post-implementare a
Politicii de Coeziune, cu scopul de
a sprijini schimbul de bune practici
între regiuni europene şi între state
membre. Această bază de date con-
ţine numeroase exemple de proiec-
te care ilustrează practici partene-
riale de succes sau modalităţi prin
care se pot promova şi implementa
strategii şi politici complexe.
Un bun exemplu de îmbunătăţire a
guvernării şi de importanţă a parte-
neriatului real este managemen-
tul în cazul Programului Scoţiei de
Acţiuni Inovative (SIAP). Un factor
cheie al execuţiei de succes în cazul
SIAP a fost crearea unui parteneri-
CARE ESTE STADIUL
IMPLEMENTĂRII
PROGRAMULUI OPERAŢIONAL
REGIONAL ÎN COMPARAŢIE
CU ALTE PROGRAME OPERAŢIONALE
DERULATE ÎN ROMÂNIA CU
FONDURI STRUCTURALE?
Execuţia unui program operaţional
este evaluată prin instrumente care
se referă la stadiul implementării
proiectelor, reflectat în plăţile in-
termediare către beneficiari şi, în fi-
nal, în rata de absorbţie a fondurilor
alocate de Comisia Europeană. Deşi
Programul Operaţional Regional
este destul de avansat faţă de alte
programe derulate în România - în
acest moment rata de absorbţie
este de 7,4%, aproape dublă faţă
de nivelul mediu de absorbţie, la
nivel naţional, la sfârşitul lunii iu-
lie 2011 -, totuşi este cea mai slabă
performanţă obţinută de un stat
membru UE.
Este important să se înţeleagă că
absorbţia financiară nu este un scop
în sine, ci mai degrabă un indica-
tor privind stadiul în care proiecte-
le sunt implementate. În acelaşi
timp, numai având proiecte bine
întocmite de la început, avem
garanţia că se va atinge calitatea
necesară unei bune implementări,
Interviu cu Angela Martinez
Sarasola
„AUTORITĂŢILE
ROMÂNE TREBUIE
SĂ ÎŞI PERFECŢIONEZE
ABILITĂŢILE REFERITOR
LA CAPACITATEA
ADMINISTRATIVĂ,
ELABORAREA POLITICILOR
ŞI IMPLEMENTAREA
PROIECTELOR”
Şeful Unităţii pentru România, DG Regio, Comisia Europeană

Regio în România
Exemple europene
at pentru dezvoltare care a inclus
toţi jucătorii-cheie din domeniul
sistemului scoţian pentru inovare
(guvern regional, manager de pro-
gram şi beneficiari). Managerul pro-
gramului a lucrat îndeaproape cu
administraţia Guvernului scoţian.
Ei au stabilit nivelurile de manage-
ment şi structura de lucru pentru
a asigura o conducere puternică şi
o direcţie strategică programului,
precum şi pentru a contribui la pre-
cizarea obiectivelor şi proiectelor
programului. O lecţie importantă
a fost aceea că având manageri cu
grade diferite de experienţă din
partea tuturor părţilor implicate, în
cadrul unui grup de coordonare şi al
unor grupuri de dezvoltare, s-a cre-
at un lanţ puternic de responsabili-
tate în cadrul programului.
CARE ESTE EXPERIENŢA PE
CARE AUTORITĂŢILE ROMÂNE
AU CĂPĂTAT-O, ÎN ULTIMII PATRU
ANI, FOLOSIND FONDURILE
STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE
ŞI CUM POT ELE SĂ FOLOSEASCĂ
ACEASTĂ EXPERIENŢĂ, MAI
TÂRZIU?
2007-2013 este prima perioadă
de programare pentru România.
Experienţa dobândită în această
perioadă de programare ar trebui
folosită de autorităţile române pen-
tru a îmbunătăţi performanţele
în ceea ce priveşte aplicarea
Politicii de Coeziune. Autorităţile
române trebuie să îşi perfecţioneze
abilităţile referitor la capacitatea
administrativă, elaborarea politici-
lor şi implementarea proiectelor.
Doar în acest fel greşelile din trecut
pot fi depăşite, transformându-le în
experienţă utilă în viitor.
CE AR TREBUI SĂ FACĂ
AUTORITĂŢILE LOCALE, CA
BENEFICIARI AI PROIECTELOR
FINANŢATE PRIN PROGRAMUL
OPERAŢIONAL REGIONAL,
PENTRU O MAI BUNĂ
IMPLEMENTARE A ACESTORA?
Autorităţile locale sunt actori foarte
importanţi în Politica de Coeziune şi
în implementarea proiectelor. Mai
întâi de toate, autorităţile locale
sunt cele care aleg proiectele care
să fie depuse şi dezvoltate la nivel
local. În al doilea rând, sunt direct
responsabile pentru pregătirea pro-
iectelor la nivel tehnic, un aspect
foarte important, pentru că de aici
decurge o implementare facilă, ul-
terior. În al treilea rând, autorităţile
locale,încalitatealordebeneficiari,
sunt autorităţi contractante, şi de
aici decurge responsabilitatea lor
privind aplicarea corectă a regulilor
şi principiilor în materie de achiziţii
publice, fiind, astfel, actori-cheie
în ceea ce priveşte asigurarea unei
regularităţi a cheltuielilor din cadrul
proiectelor.
CE IMPRESII V-A LĂSAT VIZITA
LA PROIECTUL PE CARE AŢI
AVUT OCAZIA SĂ ÎL VEDEŢI
ATUNCI CÂND AŢI PARTICIPAT LA
COMITETUL DE MONITORIZARE DIN
LUNA MAI A ACESTUI AN?
Vă referiţi la proiectul de reabili-
tare a Palatului Culturii „Theodor
Costescu” pe care l-am vizitat cu
ocazia prezenţei în România la Co-
mitetul de Monitorizare din 26-
27 mai 2011, de la Drobeta Turnu
Severin. Consider că asemenea
vizite sunt foarte folositoare, pen-
tru că ne oferă prilejul de a vedea
impactul direct şi concret pe care
îl au investiţiile din fonduri struc-
turale asupra dezvoltării regionale.
Acest proiect este, într-adevăr, un
exemplu de restaurare a patrimo-
niului cultural din România şi de
stimulare a dezvoltării locale.
PUTEŢI FACE O COMPARAŢIE
ÎNTRE EXPERIENŢA
TIMPURIE PE CARE A AVUT-O
SPANIA ÎN MATERIE DE UTILIZARE
A FONDURILOR STRUCTURALE ŞI
CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ACUM ÎN
ROMÂNIA, AVÂND ÎN VEDERE CĂ
ACEASTA ESTE PRIMA DATĂ CÂND
ŢARA NOASTRĂ BENEFICIAZĂ DE
ACESTE FONDURI? PÂNĂ ACUM,
SPANIA A ATRAS MAI MULŢI
BANI DIN FONDURILE DISPONIBILE
ŞI ARE ÎN DERULARE O MULŢIME DE
PROIECTE DE INVESTIŢII. CE SFAT
AŢI DA ROMÂNIEI PENTRU A EVITA
SITUAŢIILE CE ÎNGREUNEAZĂ
IMPLEMENTAREA PROIECTELOR?
Experienţa utilizării fondurilor
structurale este diferită în Spania
şi România. Cu toate acestea, pot
spune că Spania este un exemplu de
stat membru care are o bună capaci-
tate administrativă, ceea ce a facili-
tat, în mare măsură, performanţa
Spaniei în implementarea Politicii
de Coeziune după aderarea la UE.
CARE SUNT BENEFICIILE
ROMÂNIEI ÎN URMĂTOAREA
PERIOADĂ DE PROGRAMARE,
2014-2020?
Discuţiile privind următoarea peri-
oadă de programare, 2014-2020, au
început deja. Comisia Europeană a
prezentat propunerile sale buge-
tare şi discuţiile vor continua în
cadrul Consiliului şi Parlamentu-
lui European. România va trebui să
ţină cont de obiectivele strategiei
Europa 2020 atunci când va dezvol-
ta noile programe în cadrul Politicii
de Coeziune.
Interviu realizat
de Cătălina JINGOIU

LA RÎCIU, ÎN JUDEŢUL MUREŞ,
ŞCOLILE AU FOST MODERNIZATE CU BANI EUROPENI
CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR
EDUCAŢIONALE A FOST, PENTRU
AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE DIN CO-
MUNA MUREŞEANĂ RÎCIU, O PRIORITATE
STRATEGICĂ. ASTFEL, PRIN STRATE-
GIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI RÎCIU
PENTRU PERIOADA 2007-2013,
MODERNIZAREA TUTUROR UNITĂŢILOR
DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN LOCALITATE ESTE
PROPUSĂ CA OBIECTIV PRIORITAR.
Un prim pas a fost făcut în anul
2006, când s-au finalizat lucrările
la corpul şcolii generale din locali-
tatea Rîciu, unitate care a devenit
una dintre cele mai moderne şcoli
din mediul rural.
REABILITAREA,
O INVESTIŢIE IMPERATIVĂ
Odată parcursă această etapă, a de-
venit imperativă reabilitarea celor-
lalte două unităţi de învăţământ din
comună, aflate în localităţile Sân-
martinu de Câmpie şi Ulieş, pentru
a corela necesităţile cu obiectivele
strategiei de dezvoltare locală.
Înainte de a obţine o sursă de
finanţare pentru lucrările la cele
două şcoli, Primăria Rîciu dispunea
de proiecte tehnice, pentru reabili-
tarea celor două şcoli, şi de studii
de fezabilitate realizate din fon-
duri bugetare puse la dispoziţie
de Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului - dar nu avea resurse
pentru a demara lucrările respec-
tive. În contextul reducerii chel-
tuielilor publice, în ultimii ani, ine-
vitabil, finanţarea învăţământului a
avut de suferit.
Prin urmare, nu numai că nu s-a
putut lua în considerare o alo-
care financiară bugetară pentru
susţinerea unor investiţii de am-
ploare în cele două şcoli din co-
muna Rîciu, dar nu au putut fi exe-
cutate nici lucrările de întreţinere
curentă. Astfel, situaţia infrastruc-
turii unităţilor de învăţământ din
localităţile Sânmartinu de Câmpie
şi Ulieş s-a agravat, clădirile având
deficienţe atât în ceea ce priveşte
gradul de siguranţă, gradul de uzură
al utilităţilor de bază, cât şi în ceea
ce priveşte dotarea cu echipamente.
Pe de altă parte, accesul dificil la
educaţie al copiilor din cele două
localităţi determina, în mod vizi-
bil, o creştere a ratei abandonului
şcolar, în special în rândul populaţiei
de etnie rromă. Printre cauzele
fenomenului s-au identificat capaci-
tatea de şcolarizare insuficientă,
lipsa condiţiilor de bună desfăşurare
a orelor de curs, distanţele mari
până la cea mai apropiată şcoală,
starea în care se aflau şcolile, pre-
cum şi lipsa dotărilor cu echipa-
mente IT.
REGIO, SOLUŢIA
PENTRU FINANŢARE
Iniţiativa de a propune spre finanţare
reabilitarea celor două spaţii
şcolare, prin intermediul Regio, s-a
conturat în anul 2008. Prin proiect,
Modernizarea
şcolilor din Rîciu,
obiectiv strategic
prioritar
Regio în România
Calitate în educaţie
Elena OCEANU

23de luni a durat
implementarea
proiectului
Regio în România
Condiţii moderne
beneficiarul a propus crearea unei
infrastructuri şcolare moderne, cu
o arhitectură adecvată secolului XXI
pentru desfăşurarea procesului de
învăţământ, îmbunătăţirea calităţii
actului educaţional şi asigurarea ac-
cesului tuturor elevilor la procesul
de învăţământ, crearea unui cadru
adecvat de educaţie în condiţii op-
time, dar şi asigurarea unor condiţii
igienico-sanitare adecvate.
SPAŢII MODERNIZATE,
MOBILIER ŞI DOTĂRI NOI
În mod concret, proiectul prevede,
pentru cele două şcoli, realizarea unor
lucrări de izolaţie termică, schim-
barea integrală a acoperişului, înlo-
cuirea tâmplăriei şi a pardoselilor,
zugrăveli, dotarea cu mobilier şcolar
nou (bănci, scaune şi dulapuri) şi
dotarea cu aparatură IT, dar şi asigu-
rarea de conexiune la internet. De
asemenea, au fost prevăzute ame-
najarea de grupuri sanitare noi şi
construirea de instalaţii de încălzire
care să înlocuiască sistemul cu sobe
de teracotă. Pentru Şcoala generală
din Sânmartinu de Câmpie, a fost
prevăzută şi o investiţie pentru ra-
cordarea la sistemul de canalizare,
iar, pentru Şcoala generală Ulieş, o
microstaţie de epurare.
Contractul de finanţare a proiectu-
lui de modernizare a celor două
şcoli, cu bani din Fondul European
pentru Dezvoltare Regională (FEDR)
şi de la bugetul de stat, a fost sem-
nat în septembrie 2009 şi s-a deru-
lat pe o perioadă de 23 de luni, fără
sincope. Singura problemă apărută
în perioada derulării investiţiei a
fost contractarea unor servicii de
audit, întrucât nu au existat oferte
pentru suma prevăzută în proiect.
Procedurile s-au prelungit, ceea
ce a impus încheierea a două acte
adiţionale de prelungire a duratei
de implementare de la 12 luni la 16
luni, şi apoi, la 23 de luni.
ELEVII AU BENEFICIAT
DE REZULTATELE
PROIECTULUI ÎNCĂ DIN ANUL
ŞCOLAR PRECEDENT
Totuşi, elevii celor două şcoli au
beneficiat deja de rezultatele
proiectului, deoarece, încă din sep-
tembrie 2010, lucrările de moder-
nizare erau finalizate, la fel şi
achiziţia de mobilier şi echipa-
mente IT. Astfel, anul şcolar 2010-
2011 a fost primul în care elevii din
Sânmartinu de Câmpie şi Ulieş, au
avut acces la condiţii moderne de
educaţie.
Rezultatele preconizate de benefi-
ciar vor continua să fie contabili-
zate şi în noul an şcolar. Practic, pe
termen lung, este de aşteptat ca ra-
ta abandonului şcolar să intre pe un
trend descendent, numărul elevilor
înscrişi la cele două unităţi să se
apropie de circa 300, iar ponderea
elevilor de etnie rromă înscrişi la
cursuri să crească de la 15% la 25%.

Regio în România
Provocări majore
ÎNVĂŢĂMÂNT RURAL COMPETITIV
LA VÂLCELE, JUDEŢUL OLT
ÎNVĂŢĂMÂNTUL RURAL DIN ROMÂNIA
A FOST, ÎN ULTIMELE DOUĂ DECENII,
SUPUS UNOR PROVOCĂRI MAJORE.
CONFRUNTAT CU FENOMENUL
CONTINUU AL SCĂDERII POPULAŢIEI DE
VÂRSTĂ ŞCOLARĂ, CU LIPSA CADRELOR
DIDACTICECALIFICATE,CUABSENTEISMUL
ŞCOLAR, DAR ŞI CU O INFRASTRUCTURĂ
DEPĂŞITĂ, ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE LA ŢARĂ
A CONTINUAT SĂ FIE, TOTUŞI, EVALUAT
DUPĂ ACELEAŞI CRITERII CA ŞI CEL DIN
MEDIUL URBAN.
Prin urmare, pentru a face faţă
cerinţelor programei educaţionale
a fost necesară derularea unor
activităţi care să se raporteze per-
manent la un sistem educaţional
performant. Acolo unde acest lucru
s-a întâmplat, vorbim despre exem-
ple de succes în materie de moder-
nizare a sistemului de învăţământ,
acolo unde nu s-a ţinut pasul cu
cerinţele şi standardele, am asis-
tat la comasări sau chiar desfiinţări
de unităţi şcolare, parte a unui curs
firesc al reformelor sistemului de
educaţie din România.
PARTENERIAT ŞCOALĂ-
ADMINSITRAŢIE LOCALĂ
Cazurile în care autorităţile lo-
cale şi responsabilii de învăţământ
şi-au unit eforturile pentru a asigu-
ra condiţiile de bază pentru activi-
tatea şi performanţa şcolară nu
sunt puţine. Dintr-o multitudine
de exemple, ne oprim în materia-
lul de faţă la Şcoala cu clasele I-VIII
din comuna Vâlcele, judeţul Olt.
Învăţământul în această localitate
are o istorie de peste un secol şi
jumătate. Potrivit datelor păstrate
în monografii, în comuna Vâlcele,
prima şcoală s-a înfiinţat încă din
anul 1838, pentru că localitatea
avea peste 50 de familii, numărul
minim necesar pentru înfiinţarea
Elena OCEANU
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
PROIECT:
Consolidare, reabilitare şi extindere
Şcoala cu clasele I-VIII, sat Vâlcele,
comuna Vâlcele, judeţul Olt
BENEFICIAR:
Unitatea administrativ teritorială
Vâlcele
VALOAREA PROIECTULUI 2.622.622 lei
CONTRIBUŢIA FINANCIARĂ A UE: 1.746.194 lei
CONTRIBUŢIA FINANCIARĂ
A GUVERNULUI ROMÂNIEI:
267.065 lei
CONTRIBUŢIA PROPRIE
A BENEFICIARULUI:
609.363 lei
DATA ÎNCEPERII PROIECTULUI 15.04.2010
DATA FINALIZĂRII PROIECTULUI: 14.06.2012
ORGANISM INTERMEDIAR:
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia
AUTORITATE
DE MANAGEMENT
Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului

13
şcolilor săteşti. Astăzi, comuna are
două şcoli şi trei grădiniţe, unităţi
care primesc la cursuri peste 300 de
şcolari şi preşcolari.
TREI UNITĂŢI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT AU FOST
REABILITATE
Pentru a asigura condiţiile optime
actului educaţional, autorităţile
publice locale şi responsabilii de
la nivelul învăţământului local, au
făcut eforturi în ultimii ani, pentru
a aduce infrastructura unităţilor de
învăţământ din localitate la un nivel
optim pentru cursurile desfăşurate
în aceste spaţii. Cel puţin trei unităţi
din comuna Vâlcele – o grădiniţă şi
două şcoli – au trecut, în ultimii ani,
printr-un amplu proces de reabili-
tare şi modernizare, parte a unor
proiecte care au primit finanţări eu-
ropene.
INVESTIŢIE AMPLĂ LA
ŞCOALA DE COORDONARE
DIN VÂLCELE
Unul dintre proiecte are în vedere
consolidarea, reabilitarea şi ex-
tinderea şcolii cu clasele I-VIII din
satul Vâlcele, care beneficiază
de finanţare în cadrul Programului
Operaţional Regional, Axa Prioritară
3. Costul investiţiei se ridică la 2,6
milioane de lei, din care contribuţia
UE şi de la bugetul de stat este de
circa 2 milioane de lei. Contractul
pentru renovarea şcolii din Vâlcele,
care are şi rol de coordonare pen-
tru toate celelalte unităţi şcolare
din comună, a fost semnat în aprilie
2010 şi are o perioadă de execuţie
de 26 de luni. Proiectul prevede
consolidarea spaţiului principal al
şcolii şi extinderea spaţiilor pen-
tru bibliotecă şi depozitarea pro-
duselor alimentare din cadrul pro-
gramului „Cornul şi laptele”. Reno-
varea imobilului principal (corpul
A) include refacerea tencuielilor,
a pereţilor şi tavanelor, refacerea
pardoselilor, înlocuirea tâmplăriei,
dar şi îmbrăcarea pereţilor în lam-
briuri din lemn. De asemenea,
se vor izola pereţii exteriori, se
vor reface scările de acces şi va fi
construită o rampă pentru persoane
cu dizabilităţi motorii.
Conform activităţilor proiectului, se
vor desfăşura lucrări pentru asigu-
rarea apei curente la grupurile sani-
tare, alimentarea cu apă potabilă a
şcolii, canalizarea şi epurarea apelor
reziduale. În plus, sălile de clasă vor
beneficia de mobilier şcolar nou, iar
spaţiile vor fi încălzite cu ajuto-
rul unei centrale termice care va fi
achiziţionată tot în cadrul proiectu-
lui. Pentru cel de-al doilea spaţiu
inclus în proiectul de reabilitare
(corpul C) este prevăzută realiza-
rea unei copertine care va împiedi-
ca pătrunderea apei în subsolul cor-
pului A, dar îi va şi proteja pe elevi,
pe timp de ploaie, atunci când ies
în recreaţie.
Eforturi conjugate
Regio în România
ELEVII SE MUTĂ ÎN
ŞCOALĂ, CEL TÎRZIU
ÎN PRAG DE IARNĂ
În momentul de faţă, stadiul
lucrărilor de consolidare şi
extindere se apropie de 64%.
Constructorul şi beneficiarul
încearcă să urgenteze lucrările,
în aşa fel încât la debutul nou-
lui an şcolar, 2011-2012, elevii să
poată fi mutaţi, din spaţiul provi-
zoriu în care au învăţat anul tre-
cut, în localul reabilitat al şcolii.
Dacă acest lucru nu va fi posi-
bil chiar de la începutul noului
an şcolar, elevii vor avea acces
la spaţiul complet reabilitat şi
modernizat, cel mai târziu la în-
ceputul iernii.
2,6milioane de lei
pentru o şcoală
modernă

Regio în România
CAPACITĂŢI NOI DE ŞCOLARIZARE
LA LICEUL DIN RĂCARI (DÂMBOVIŢA)
MODULTRADIŢIONALDEORGANIZARE
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC A
FĂCUT CA, DE-A LUNGUL TIMPULUI,
ŞCOLILE DIN AŞEZĂRILE URBANE DE
MICI DIMENSIUNI, SĂ FIE CENTRE DE
INTERES NU NUMAI PENTRU LOCUITORII
ORAŞELOR RESPECTIVE, CI ŞI PENTRU
POPULAŢIA ŞCOLARĂ DIN COMUNELE
LIMITROFE.
Dar, ca să facă faţă cererii de
şcolarizare, aceste unităţi au nevoie
de investiţii atât în infrastructură,
cât şi în dotări, scopul final fiind ace-
la de a favoriza accesul la educaţie.
ŞCOLILE DIN ORAŞELE
MICI, CENTRE DE EDUCAŢIE
POLARIZATOARE PENTRU
COMUNELE LIMITROFE
Unul dintre proiectele care sunt
circumscrise acestui obiectiv este şi
cel referitor la modernizarea Liceu-
lui Teoretic „Ion Ghica” din oraşul
Răcari, judeţul Dâmboviţa. Oraşul
Răcariareînadministrarelocalităţile
rurale Ghergheni, Mavrodin, Colacu,
Ghimpaţi, Săbieşti, Bălăneşti şi
Stăneşti. În oraş, dar şi în arealul
limitrof, există un număr mare de
familii de etnie rromă şi de familii
dezavantajate social. În plus, reve-
nirea acasă a multor familii care au
lucrat în străinătate, ar putea acu-
tiza, în perioada următoare proble-
mele de ordin social. Adăugând
la situaţia expusă şi factorii natu-
rali, precum evoluţia demografică
ce reflectă o creştere a natalităţii,
este uşor de prognozat că, la nive-
lul învăţământului obligatoriu se va
resimţi, în anii următori, o cerere în
creştere pentru spaţii de învăţământ
şi pentru servicii educaţionale. Por-
nind de la aceste premise, Primăria
Răcari a iniţiat un proiect de reabili-
tare, modernizare şi extindere a Lice-
ului Teoretic „Ion Ghica” din locali-
tate.
SPAŢII ŞCOLARE EXTINSE,
TEREN DE SPORT
MULTIFUNCŢIONAL
Prin proiect s-a propus reabili-
tarea şi modernizarea spaţiilor
şcolare, extinderea construcţiei
existente, amenajarea unui teren
multifuncţional de sport, precum şi
împrejmuirea întregului spaţiu al li-
ceului. De asemenea, au fost inclu-
se dotări cu echipamente de labo-
rator, achiziţie de echipamente IT şi
dotări pentru bibliotecă şi sala de
lectură. Proiectul, semnat în iunie
2010, beneficiază de o finanţare de
peste 7 milioane de lei, din fonduri
europene şi de la bugetul de stat,
şi are o perioadă de implementa-
re de 17 luni. Demarate în februa-
rie 2011, lucrările de construcţie se
apropie de final. Prin proiectul de
extindere a fost construit un corp
nou de clădire, alipit construcţiei
existente, imobil care va adăposti
două laboratoare (de fizică şi de
biologie), un cabinet psihologic, o
bibliotecă cu sală de lectură şi o
sală multifuncţională.
Terenul multifuncţional de sport a
fost realizat prin amenajarea a trei
suprafeţe sportive - de handbal, de
baschet şi de tenis -, precum şi a
unor tribune şi a aleilor pietonale
de acces. Terenul dispune şi de
o instalaţie de nocturnă. În plus,
au fost create alei carosabile şi un
spaţiu de parcare cu 18 locuri.
ECHIPAMENTE MODERNE
PENTRU ACTIVITĂŢI ŞCOLARE
O ultimă etapă a proiectului pre-
vede achiziţia de echipamente,
procedurile de achiziţie publică
fiind în desfăşurare. Cu un buget
de 209.885 lei, vor fi achiziţionate
5 calculatoare, mobilier pentru la-
boratoare, pentru bibliotecă şi sala
de lectură, precum şi dotări pentru
sala de festivităţi (videoproiector,
retroproiector, ecran de proiecţie
şi sistem audio). De asemenea, pen-
tru buna desfăşurare a activităţilor
sportivecaresevordesfăşurapenoul
teren de sport, vor fi achiziţionate
echipamentele necesare (porţi de
handbal mobile, coşuri de baschet
şi fileu pentru terenul de tenis).
Echipa de implementare a proiectu-
lui de la Liceul Teoretic „Ion Ghica”
din Răcari preconizează că investiţia
se va finaliza în jurul datei de 15 oc-
tombrie 2011, când vor fi deja insta-
late şi echipamentele achiziţionate
prin proiect, astfel încât elevii să
poată utiliza cât mai repede noile
spaţii şcolare.
PACCIT
Şcoli polarizatoare
Cãtãlina JINGOIU

Regio în România
LICEENII DE LA „SZEKELY MIKO”, DIN JUDEŢUL COVASNA,
VOR AVEA SALĂ ŞI TEREN DE SPORT
COLEGIUL „SZEKELY MIKO” ESTE
UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE
ŞI MAI VECHI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
DIN JUDEŢUL COVASNA. SITUAT ÎN
CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI
SFÂNTU GHEORGHE, ÎNTR-UN
ANSAMBLU DE CLĂDIRI ÎN CARE CEL MAI
VECHI IMOBIL DATEAZĂ DIN 1870,
LICEUL COVĂSNEAN AVEA NEVOIE DE O
REABILITARE COMPLETĂ PENTRU A FI
ÎMBUNĂTĂŢITE CONDIŢIILE DE STUDIU
OFERITE CELOR PESTE 1.300 DE
ELEVI AI UNITĂŢII.
REABILITĂRI, EXTINDERI,
RECOMPARTIMENTĂRI
Ansamblul care formează colegiul
a fost serios avariat în urma cutre-
murelor din 1940 şi 1977. Chiar dacă,
de-a lungul timpului, s-au mai deru-
lat lucrări de consolidare, se impu-
nea reabilitarea integrală a spaţiilor
şcolare pentru a oferi condiţii op-
time de funcţionare instituţiei de
învăţământ. Investiţia era cu atât
mai necesară, cu cât modul în care
era construit liceul şi felul în care
erau dispuse instalaţiile aferente
făceau ca ansamblul să fie, de fapt,
o îngrămădire a unor amenajări ade-
sea incoerente sau de neutilizat.
Această stare de fapt se repercu-
ta asupra activităţii din colegiu, în
sensul că exploatarea clădirilor era
anevoioasă şi, în acelaşi timp, cos-
tisitoare. În plus, ansamblul liceal
ducea o lipsă acută de spaţiu, pen-
tru că nu exista o curte în care elevii
să se relaxeze în recreaţii şi niciun
teren de sport.
Mai mult, clădirile în care funcţionau
sala de festivităţi şi biblioteca erau
total nepotrivite rolului acestora. De
exemplu, biblioteca era amplasată
în spaţiul unei bucătării, iar sala
de festivităţi era înghesuită în sa-
la de mese a fostei cantine. Pentru
o instituţie de învăţâmânt liceal de
prestigiu toate aceste probleme au
făcut ca lucrările de reabilitare, ex-
tindere şi modernizare să fie nu nu-
mai necesare, ci şi urgente.
9 MILIOANE DE LEI PENTRU
MODERNIZAREA SPAŢIILOR
LICEULUI
Oportunitatea de finanţare a proiec-
tului de reabilitare a apărut în
cadrul Programului Operaţional Re-
gional, Axa Prioritară 3, DMI 3.4 Re-
abilitarea, modernizarea, dezvol-
tarea şi echiparea infrastructurii
educaţionale preuniversitare, uni-
versitare şi a infrastructurii pen-
tru formare profesională continuă.
Oportunitatea a fost valorificată de
autorităţile publice locale, respec-
tiv Primăria Sf. Gheorghe care este
beneficiara unei finanţări Regio în
valoare de peste 9 milioane de lei,
pentru modernizarea spaţiilor în
care funcţionează colegiul. Proiec-
tul prevede reabilitarea complexu-
lui de clădiri, amenajarea sălii de
sport, dar şi a unui teren de sport,
5noi săli de clasă
create prin
mansardarea unuia
dintre corpurile
clădirii
Cãtãlina JINGOIU
Spaţii optime

Regio în România
Amenajări adecvate
pe acoperişul uneia dintre clădiri,
mutarea sălii de festivităţi şi a bi-
bliotecii în spaţii adecvate, precum
şi amenajarea unor spaţii verzi.
În plus, prin proiect, se urmăreşte
dotarea şi echiparea Colegiului
„Szekely Miko” cu echipamente IT şi
echipamente sportive. Nu în ultimul
rând, se va asigura şi o mai bună
eficienţă energetică a spaţiilor,
în urma lucrărilor. Planificarea
lucrărilor de reabilitare, extindere
şi modernizare a spaţiilor şcolare, a
fost gândită în mai multe etape.
SPAŢII ŞCOLARE
SUPLIMENTARE
DUPĂ PRIMA ETAPĂ A
PROIECTULUI
Cea mai veche aripă a Colegiului
„Szekely Miko”, compusă din
parter şi două etaje, a fost in-
clusă într-o primă etapă, fina-
lizată în septembrie 2010. Odată
cu renovarea acestui corp de
clădire şi cu mansardarea lui
s-au creat încăperi noi. Este vor-
ba despre cinci săli de clasă care
erau absolut necesare pentru ca
elevii să nu mai înveţe în spaţii
neîncăpătoare.
SALĂ DE SPORT
LA SUBSOL, TEREN
DE SPORT PE
ACOPERIŞ
Odată rezolvată problema spaţiului
şcolar, proiectul a continuat cu
cea de-a doua etapă care pre-
vede lucrări la un al doilea corp al
ansamblului. Este vorba despre un
imobil care va găzdui, la subsol, sa-
la de sport şi vestiarele, iar la nive-
lul următor, sala de festivităţi. Pe
acoperişul acestui imobil va fi ame-
najat un teren de sport.
În cadrul aceluiaşi corp de clădire,
dar având o intrare separată, biblio-
teca liceului va fi găzduită la demi-
sol şi nivelul unu.
Lucrările de consolidare sunt deja fi-
nalizate, iar constructorul lucrează,
în prezent, la finisajele interioare şi
exterioare, precum şi la amenajarea
instalaţiilor interioare, termenul de
finalizare fiind fixat înaintea debu-
tului noului an şcolar. Tot pînă atunci
se vor finaliza şi lucrările la noua
sală de sport, obiectiv pentru care
termenul limită a fost devansat, ast-
fel încât să poată fi dat în folosinţă
odată cu începerea cursurilor.
Proiectul de reabilitare de la Cole-
giul Szekely Miko urmează să se
încheie, conform contractului, în
martie 2013. Lucrările efective se
vor finaliza, însă, mai devreme.
Conform proiectului, în perioada
următoare vor fi amenajate curtea
liceului şi spaţiile verzi.
Eficienţă
energetică
sporită cu
5%,
în urma
reabilitării
1.306elevi, beneficiari
ai investiţiei

Regio în România
ŞCOALA „I.G. DUCA” DIN PETROŞANI, HUNEDOARA,
O UNITATE CARE A ADUS VIITORUL ÎN PREZENT
ELEVII DISPUN DE SPAŢII MODERNE ŞI DE TEHNOLOGIE PERFORMANTĂ
ŞCOALA „I.G. DUCA” DIN
MUNICIPIUL PETROŞANI ESTE
UNA DINTRE CELE MAI MARI, DAR
ŞI CELE MAI VECHI INSTITUŢII DE
ÎNVĂŢĂMÂNT DIN REŢEAUA JUDEŢULUI
HUNEDOARA. CU O TRADIŢIE DE
PESTE ŞAPTE DECENII, INSTITUŢIA S-A
REMARCAT DE-A LUNGUL TIMPULUI
PRIN ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE,
PRIN PERFORMANŢELE DASCĂLILOR ŞI
DIPLOMELE ŞI DISTINCŢIILE OBŢINUTE
DE ELEVII DIFERITELOR GENERAŢII CARE
AU FRECVENTAT CURSURILE ACESTEI
ŞCOLI.
SPAŢII LIMITATE, SOLICITĂRI
DE ŞCOLARIZARE
NUMEROASE
Şcoala „I.G. Duca” cuprinde mai
multe forme de învăţământ:
preşcolar, primar, gimnazial şi supli-
mentar de muzică. În prezent, uni-
tatea de învăţământ are un număr
total de 1.239 de elevi care învaţă
în două corpuri de clădire. Faptul
că unitatea de învăţământ este una
dintre cele mai căutate, statut pe
care îl datorează performanţelor
şcolare obţinute în timp, este
dovedit şi de solicitările privind în-
scrierea elevilor în această şcoală,
solicitări care se fac, în fiecare an,
anticipat.
În condiţiile unui asemenea re-
nume, era absolut necesar ca uni-
tatea de învăţământ să se ridice
la standarde înalte şi în ceea ce
priveşte condiţiile de desfăşurare
a procesului educaţional. Pentru a
îmbunătăţi aceste condiţii, a fost
iniţiat proiectul „O şcoală pentru
viitor”, proiect care a obţinut o
finanţare nerambursabilă din fon-
duri europene în valoare de circa
5,7 milioane de lei şi care a primit
undă verde în decembrie 2009,
când a fost semnat contractul de
finanţare.
SPAŢII ŞCOLARE ŞI TEREN
DE SPORT, REABILITATE
Proiectul de investiţii a prevăzut
atât activităţi de reabilitare a ce-
lor două localuri ale şcolii, pentru
exploatarea durabilă a acestora,
în vederea conservării şi utilizării
de către generaţiile viitoare, cât
şi activităţi care au urmărit crea-
rea unei baze materiale moderne şi
utile atât elevilor, cât şi dascălilor.
Spaţiile în care funcţionează şcoala
hunedoreană datează din 1936.
Ţinând cont de vechimea şi sta-
diul de degradare a acestora, prin
proiect s-au propus lucrări de mo-
dernizare şi reabilitare. Astfel,
la sediul vechi al şcolii au fost în-
locuite tâmplăria cu una nouă, din
lemn stratificat, cu geam termo-
pan, dar şi instalaţiile de încălzire.
Această investiţie a asigurat o
mai mare autonomie energetică a
clădirii, reducându-se costurile cu
încălzirea. Pentru acelaşi imobil au
fost prevăzute şi lucrări de consoli-
dare a grinzilor şi planşeului de la
demisol, dar şi a scărilor de acces,
lucrări care se impuneau ca urmare a
degradărilor considerabile constatate
şi printr-un raport de expertiză
tehnică. Nu în ultimul rând, sălile
de clasă şi holurile au beneficiat de
schimbarea pardoselilor învechite şi
degradate, care au fost înlocuite cu
tarchet (covor PVC).
Cãtãlina JINGOIU
Standarde înalte

Şcoală şi tehnologie
Regio în România
Pentru sediul nou, proiectul a inclus
reabilitarea acoperişului, moderni-
zarea instalaţiei termice, instala-
rea tarchetului şi a unor lambriuri
în sălile de clasă. În plus, tot ca
investiţie în proiect, a fost prevăzută
şi reabilitarea terenului de sport.
Aceasta era necesară, întrucât se
afla într-o stare avansată de degra-
dare şi, la momentul respectiv,
era singurul loc unde se puteau
desfăşura activităţile sportive. În-
tre timp, şcoala a beneficiat de o
altă investiţie care a făcut posibilă
construirea unei săli de sport, dar
terenul reabilitat constituie, în
continuare, o alternativă pentru
activităţile sportive din timpul verii
şi primăverii.
ECHIPAMENTE IT
ŞI INTERNET ÎN TOATE
SĂLILE DE CLASĂ
Separat de investiţia pentru moder-
nizarea spaţiilor şcolare, Şcoala
„I.G. Duca” a beneficiat, în cadrul
aceluiaşi proiect, de finanţare pen-
tru achiziţionarea de echipamente
IT şi sisteme de internet care fac din
unitatea şcolară una dintre cele mai
moderne şcoli din ţară. Pentru fie-
care dintre cele 54 de săli de clasă
s-au achiziţionat câte un laptop,
un videoproiector cu ecran pentru
proiecţii, un copiator multifuncţional
(prevăzut şi cu imprimantă) şi o
tablă inteligentă. În plus, toate
spaţiile şcolii dispun acum de o reţea
informatică cu sistem wireless. O
asemenea achiziţie, pentru o şcoală,
pare mai degrabă un vis, la nivelul
infrastructurii şcolare din România.
Importanţa ei este, însă, de ne-
contestat, în secolul vitezei, când
pregătirea elevilor se poate eficien-
tiza cu ajutorul mijloacelor de infor-
mare şi de multiplicare a informaţiei,
existente chiar în clasa de curs.
TEHNOLOGIE ÎNALTĂ PENTRU ELEVI
Prin proiectul „O şcoală
pentru viitor”, în fiecare sală
de clasă a Şcolii „I.G. Duca”,
a fost montată câte o tablă
inteligentă, de forma unui ecran
de mari dimensiuni, funcţională
într-un sistem care include un
computer cu acces la internet şi
un videoproiector. Utilizatorul
poate folosi tabla inteligentă, prin
comandă tactilă sau cu ajutorul
unor markeri speciali. Senzorii
din ecran preiau comanda tactilă
şi o transmit computerului.
Practic, tabla inteligenă poate fi
folosită pentru a îndeplini rolul de
comandă al tastaturii, iar, ulterior,
imaginea oferită de computer
este proiectată pe ecranul
tablei. Prin intermediul acestei
tehnologii, elevul nu mai trebuie
să se deplaseze la computer, ci îl
poate folosi de la distanţă, dân-
du-i comenzi cu ajutorul tablei.
Sistemul converteşte scrisul de
mână în scris electronic, iar
rezultatul poate fi salvat, tipărit
sau trimis prin e-mail.

19
Investiţii pentru viitor
ŞCOALA DIN BISTRIŢA BÂRGĂULUI, JUDEŢUL
BISTRIŢA-NĂSĂUD, PRINTRE PRIMELE DIN ŢARĂ
REABILITATE CU FONDURI REGIO
ŞCOALA GENERALĂ NR. 2 DIN
BISTRIŢA BÂRGĂULUI ESTE UNA
DINTRE PRIMELE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
DIN ROMÂNIA REABILITATE CU FONDURI
STRUCTURALE ALOCATE PRIN PROGRAMUL
REGIO, AXA PRIORITARĂ 3.
Proiectul de modernizare a ce-
lor două corpuri de clădire care
formează localul şcolii din locali-
tatea bistriţeană s-a derulat în peri-
oada septembrie 2009 - septembrie
2010 şi a avut o valoare eligibilă de
circa 3 milioane de lei.
Prin proiectul Regio, Primăria din
Bistriţa Bârgăului şi-a propus ex-
tinderea şi modernizarea spaţiului
şcolii. Necesitatea investiţiei a fost
determinată, în primul rând, de
starea precară şi gradul avansat de
uzură al celor două imobile în care
se desfăşurau cursurile. Acoperişul
clădirilor era deteriorat, ceea ce
făcea ca, la fiecare ploaie, să se in-
filtreze apa în pereţi, tâmplăria era
veche şi nu mai asigura o termoizo-
lare corespunzătoare, încălzirea era
asigurată cu sobe de teracotă care
aveau nevoie de recondiţionări în
fiecare an. În plus, aprovizionarea
cu apă a elevilor era asigurată cu
ajutorul unor butoaie din lemn,
ceea ce crea riscul îmbolnăvirii
pentru şcolari. Nu în ultimul rând,
grupurile sanitare (latrine) amena-
jate în curtea şcolii erau improprii
şi creşteau riscul unor îmbolnăviri
din cauza condiţiilor igienico-sani-
tare improprii. Proiectul Regio
propus spre finanţare a avut şi o
componentă care a urmărit dotarea
tehnică şi cu material didactic a
şcolii, întrucât majoritatea mate-
rialelor de care unitatea dispunea
erau învechite şi uzate.
UN PROIECT
COMPLEX ŞI COMPLET
Prin proiectul propus de Primăria
din Bistriţa Bârgăului s-a solicitat
finanţare pentru supraetajarea unu-
ia dintre localuri, care găzduieşte
cursurile din învăţământul primar,
dotarea cu echipamente IT şi mate-
riale didactice. Investiţia, aşa cum
a fost concepută în ansamblul său,
a urmărit să asigure suficient spaţiu
pentru o activitate educaţională
normală. Astfel, prin extinderea
spaţiului şcolar, cel mai important
beneficiu obţinut a fost acela că
elevii ciclului primar nu mai sunt
obligaţi să înveţe în două schim-
buri, aşa cum se întâmpla în tre-
cut, din cauza numărului insuficient
de săli de clasă. Pe de altă parte,
spaţiile reabilitate şi noile dotări au
creat premisele creşterii accesului
la educaţie al copiilor din Bistriţa
Bârgăului, în condiţiile unei creşteri
demografice constante.
CLĂDIRI REABILITATE,
CENTRALĂ ŞI GRUPURI
SANITARE NOI
Lucrările realizate, în cadrul
proiectului, pentru modernizarea
spaţiului şcolar au vizat două cor-
puri de clădire. La primul dintre
ele, un imobil fără etaj, s-au con-
solidat fundaţia şi planşeul, s-a
schimbat acoperişul, s-a înlocuit
tâmplăria şi au fost izolate termic
sălile de clasă. În cazul celui de-al
doilea local, în regim P+1, etajul
care era construit din material lem-
nos a fost dezasamblat pentru a fi
refăcut pe structură din zidărie.
Celelalte lucrări au urmărit izolarea
pereţilor exteriori cu polistiren ex-
trudat, înlocuirea tâmplăriei, pla-
carea pereţilor sălilor de clasă cu
plăci de rigips şi realizarea unui nou
Elena OCEANU

Efecte vizibile
Regio în România
acoperiş. De asemenea, pentru am-
bele spaţii şcolare au fost prevăzute
amenajări de jgheaburi şi burlane,
dar şi realizarea de trotuare pe
circumferinţa şcolii.
Investiţia a fost completată de
oganizarea unor spaţii de interi-
or pentru grupurile sanitare care
au fost amenajate, astfel încât să
răspundă cerinţelor necesare pen-
tru autorizarea sanitară a unităţii
şcolare. Spaţiile au fost placate
cu gresie şi faianţă şi au dispus de
toate dotările în ceea ce priveşte
instalaţiile sanitare.
O altă achiziţie importantă a fost
centrala termică pe combustibil
solid care a permis renunţarea la
sobele din teracotă. Centrala a fost
instalată într-un spaţiu adiacent
şcolii, nou construit, cu finanţare
asigurată prin acelaşi proiect.
Alte lucrări au vizat amenajarea
aleilor de circulaţie din jurul şcolii,
a spaţiilor verzi, precum şi îm-
prejmuirea terenului şcolii cu un
gard de sârmă, în timp ce gardul din
faţa şcolii a fost realizat din ele-
mente prefabricate ornamentale.
MOBILIER NOU
ŞI ERGONOMIC ÎN
SĂLILE DE CLASĂ
În proiectul Regio destinat Şcolii
din Bistriţa Bârgăului a fost
prevăzută şi achiziţia de mobilier
nou pentru sălile de clasă, pentru
cancelaria şcolii şi pentru labora-
toare. S-au cumpărat, de aseme-
nea, dulapuri pentru săli şi labo-
ratoare, mobilier specific pentru
sala de gimnastică şi pentru sălile
de grădiniţă care funcţionează
tot în localul şcolii. La fel de
importantă este şi achiziţia de
echipamente electronice şi IT.
Sălile de clasă beneficiază, după
implementarea proiectului, de 15
computere cu sisteme de opera-
re şi licenţele aferente, o tablă
electronică, un videoproiector şi
cărţi de specialitate. Imaginile
proiectate pe tabla electronică
sunt tridimensionale si sunt vi-
zualizate de şcolari cu ajutorul
ochelarilor 3 D. Această tehnolo-
gie este folosită mai ales la orele
de fizică, geometrie şi biologie,
facilitând înţelegerea cu ajuto-
rul proiecţiilor tridimensionale.
Achiziţia de materiale didactice
noi a inclus hărţi, planşe şi mu-
laje, precum şi aparatură audio-
video.
„Procesul instructiv-educativ
s-a îmbunătăţit simţitor prin
amenajarea de laboratoare
şi cabinete în care acesta se
desfăşoară la un nivel calitativ
ridicat. Prin reabilitare, s-a mărit
spaţiul destinat învăţământului,
ceea ce a dus la obţinerea
unor rezultate mai bune la
învăţătură, deoarece elevii sunt
mult mai odihniţi. Au fost create
două grupe de grădiniţă unde
preşcolarii desfăşoară activităţi
recreative în condiţii foarte
bune.” Director al ªcolii Gen. nr. 2 BistriþaDirector al ªcolii Gen. nr. 2 Bistriþa
Bârgãului, Prof. ViorelBârgãului, Prof. Viorel IANIªIANIª
„Foarte important este faptul
că nu se mai învaţă în două
schimburi şi şcoala dipune de
săli de clasă suficiente. Pentru
elevii din ciclul primar, mersul
la şcoală după-amiază era
foarte obositor şi iarna când,
la terminarea orelor, era deja
întuneric, noi, părinţii, trebuia
să aşteptăm copiii şi să-i însoţim
spre casă. Pot spune că sunt
foarte mulţumită de condiţiile
create pentru copiii noştri.”
Ancuþa POP, pãrinteAncuþa POP, pãrinte
„Acum avem căldură, băi
moderne, săli de clasă
luminoase şi călduroase,
mobilier nou, sală de sport,
laboratoare, cabinete,
calculatoare, trebuie doar ca
noi să profităm de toate
astea, să învăţăm bine şi
să avem grijă de ele.”
Diana POP, elevã în clasa a III-a.Diana POP, elevã în clasa a III-a.

21
Iniţiative sociale
Bani europeni în Uniunea Europeană
ABILITATEA DE A FI IMPLICAT ŞI
DE A FI ACTIV CA LOCUITOR AL
UNEI COMUNITĂŢI DEVINE DIN CE ÎN
CE MAI IMPORTANTĂ ÎN CONTEXTUL
SCHIMBĂRILOR RAPIDE CARE SE PRODUC
LA NIVELUL AŞEZĂRILOR URBANE. DIN
PĂCATE, ACESTE ABILITĂŢI SE POT LOVI
DE PIEDICI CONCRETE CARE CONDUC LA
IZOLARE SOCIALĂ.
De pildă, în multe din cartierele
oraşului Rotterdam, un număr mare
de rezidenţi duc lipsă de competenţe
lingvistice în olandeză, ceea ce
îi împiedică să participe, în cali-
tate de actori sociali, la activitatea
comunităţii în care trăiesc. În acest
context, un proiect dedicat copi-
ilor, Studioul de Limbă şi Media „De
Maakwereld”, s-a dovedit a fi deja
un succes real în îmbunătăţirea atât
a competenţelor lingvistice, cât şi a
capacităţii de interacţiune socială.
Proiectul, derulat prin intermediul
Fondului European pentru Dezvol-
tare Regională, cu o contribuţie a
Uniunii Europene de 298.541 euro,
a atras, în perioada august 2002-
decembrie 2006, peste 10.000 de
participanţi.
De la demararea proiectului De
Maakwereld, 60 de studenţi le-au
predat copiilor, iar acest concept al
proiectului le-a permis să ia parte,
în mod activ, la provocările sociale
şi economice. Au fost create şapte
locuri de muncă pentru studenţi şi,
totodată, un număr similar de vizi-
te de schimb de experienţă s-au
adăugat la dinamica proiectului.
COMPETENŢELE
LINGVISTICE,
UN INSTRUMENT UTIL
Nivelul redus de competenţe
lingvistice poate deveni un obsta-
col serios pentru implicarea activă
în viaţa locală. „Maakwereld” (un
cuvânt inventat de către copii în
cadrul proiectului) este un ate-
lier / studio din cartierul Oude
Noorden al oraşului Rotterdam.
Pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile,
copiii au luat parte la activităţi cre-
ative şi distractive care i-au aju-
tat să înveţe, mult mai uşor, olan-
deza. În total, au fost desfăşurate
64 de activităţi culturale, care au
inclus realizarea de broşuri, ziare,
materiale TV. Totodată, proiectul a
avut o importantă componentă care
s-a bazat pe activitatea de creaţie,
copiii fiind stimulaţi să compună
poezii, cântece sau să interpreteze
diferite roluri.
Distracţia a fost catalizatorul
reuşitei proiectului, cunoscut fiind
faptul că micuţii se exprimă mai uşor
atunci când se bucură. Creaţiile lor,
de asemenea, au insuflat un senti-
ment de mândrie şi au stimulat în-
crederea în forţele proprii.
CONVERSAŢII COPILĂREŞTI
Pentru a dezvolta gândirea copi-
ilor, fiecare sesiune a început cu o
experienţă familiară, de exemplu,
o discuţie în grup în care fiecare
copil a fost rugat să descrie primul
lucru pe care l-a făcut în acea zi.
Ca atare, au învăţat să se concen-
treze mai bine. Tehnologia, de ase-
menea, a intrat în joc - de exemplu,
micuţilor li s-au pus la dispoziţie
calculatoare pentru a scrie poezii
scurte legate de experienţa lor.
Biroul de presă pentru copii a fost,
de asemenea, un element im-
portant, iar copiii din proiect au
COPIII ŞI ARTA COMUNICĂRII URBANE
Dan CÃRBUNARU

www.inforegio.ro22
Metodă exemplu
cooperat printr-un alt program cu
finanţare europeană, URBAN II, cu
Cineac Noord, companie de televi-
ziune olandeză, prin intermediul
căruia copiii s-au intervievat între ei
sau au luat interviuri unor rezidenţi
sau funcţionari publici pe probleme
de interes civic, cum ar fi curăţenia
urbană.
TEREN DE JOACĂ DIN
MATERIALE RECICLATE
Proiectul De Maakwereld continuă
să se deruleze prin Fundaţia pentru
Copii Meidoorn, un centru social-
artistic pentru copiii din Rotter-
dam. Potrivit site-ului http://
kinderparadijs.net, activităţile se
desfăşoară într-o clădire-şcoală.
Fundaţia beneficiază de un atelier
de lucru pentru activităţi, o grădină
şi un incitant teren de joacă constru-
it din materiale reciclate. Echi-
pa este formată din profesionişti
bine instruiţi din diferite disci-
pline predate în şcoală. Activităţile
Fundaţiei se desfăşoară pentru
şcoli, dar şi alte organizaţii, cum ar
fi asociaţiile pentru locuinţe, bibli-
oteci, organizaţii de copii şi cele
implicate în programe tip after-
school. Copiii pot opta pentru tea-
tru, activităţi în natură, muzică,
artă, dans, arte vizuale sau lecţii de
gătit.
PROIECT PREMIAT
LA EUROCITIES AWARDS
Eforturile depuse de iniţiatorii pro-
iectului au fost răsplătite, în 2004,
în cadrul competiţiei Eurocities
Awards 2004, găzduită la Viena, a
cărei temă a fost conştientizarea
publică şi promovarea dimensiunii
sociale în oraşe.
Copiii din programul De Maakwereld,
alături de Cineac Noord, care pro-
duce un program de televiziune,
au obţinut premiul al doilea, cu un
videoclip realizat la un centru local
pentru persoanele fără adăpost din
Rotterdam.
Copiii au intervievat persoane
fără adăpost, iar cu această oca-
zie au învăţat cât de importantă
este comunicarea în înţelegerea
reciprocă.
Eurocities Awards este un concurs
anual, deschis celor 118 oraşe care
fac parte din reţeaua Eurocities.
TOT MAI MULTE ŞCOLI
PREIAU METODA
MAAKWERELD
Puterea efectelor acestui proiect a
constat în atenţia acordată la nivel
personal şi contactul real atât cu
copiii, cât şi cu părinţii lor. Prin
sprijinul acordat de o companie
de construcţii de locuinţe, pro-
gramul se derulează în continu-
are. În plus, aproape fiecare şcoală
primară din acest cartier şi din ce în
ce mai multe şcoli din alte părţi ale
oraşului, folosesc această metodă
pentru a îmbunătăţi utilizarea lim-
bii olandeze.
„De Maakwereld m-a ajutat
să mă exprim pe hârtie şi
poezia a devenit o parte din
mine. Maakwereld m-a făcut
să îmi dau seama că limba
este cheia pentru dezvoltare.
Dacă ştiţi limba, puteţi
dobândi cunoştinţe”, afirmãafirmã JERNEYJERNEY
LOUWERSELOUWERSE fost student aflat în practicã în proiectul Defost student aflat în practicã în proiectul De
Maakwereld, în perioada 2004-2005.Maakwereld, în perioada 2004-2005.
http://kinderparadijs.net
http://ec.europa.eu
Sursa:

23
Oportunităţi de studiu
VIAŢA PE O INSULĂ POATE FI, DE
MULTE ORI, O PROVOCARE GREA
DIN CAUZA IZOLĂRII GEOGRAFICE ŞI
A INFRASTRUCTURII DISPONIBILE. DE
ACEEA, UNIUNEA EUROPEANĂ, PRIN
POLITICA DE COEZIUNE, RESPECTIV
PRIN INTERMEDIUL PROGRAMELOR
OPERAŢIONALE FINANŢATE DIN FONDUL
EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE
REGIONALĂ (FEDR), A STABILIT CA
REGIUNILE ÎNDEPĂRTATE SĂ BENEFICIEZE
DE MĂSURI SPECIFICE ŞI DE O FINANŢARE
SUPLIMENTARĂ PENTRU A COMPENSA
RĂMÂNERILE ÎN URMĂ CAUZATE DE MAI
MULTE FENOMENE, PRECUM DISTANŢA
MARE FAŢĂ DE ZONELE DEZVOLTATE,
INSULARITATEA, SUPRAFAŢA MICĂ,
RELIEFUL ŞI CLIMATUL DIFICIL ETC., CARE
PREJUDICIAZĂ DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
ŞI SOCIALĂ.
Insula Bornholm, situată în est-ul
Danemarcei, în Marea Baltică, este
un astfel de exemplu. Una dintre
problemele observate de-a lungul
timpului a fost aceea că este foarte
greu să atragi studenţi şi profe-
sori pentru a desfăşura o activitate
universitară, constantă, într-un ase-
menea loc.
Cu toate acestea, cu ajutorul fon-
durilor europene, un proiect al
Academiei din Bornholm a reuşit
să dezvolte o gamă mai largă de
cursuri, facilităţi de predare şi chiar
un mediu mai atractiv pentru cei
care vor să studieze, la nivel uni-
versitar. Programul s-a desfăşurat
cu sprijin financiar alocat din FEDR,
în perioada 2000 – 2006, contribuţia
UE fiind de 1,6 milioane de euro.
IZOLATĂ, DAR INTEGRATĂ
Nivelul ridicat al calităţii învăţă-
mântului superior din Bornholm
este privit ca un factor determi-
nant în dezvoltarea comunităţii de
pe insulă, asigurând dezvoltarea
economiei bazate pe cunoaştere
şi integrarea deplină a regiunii în
piaţa naţională şi internaţională.
Nevoia regiunii de a avea cetăţeni
bine instruiţi şi cu înaltă calificare
a devenit astfel o prioritate. Pro-
iectul derulat cu sprijin european
a urmărit să ofere facilităţi de pre-
dare pentru mai multe instituţii,
care organizează cursuri în domeniul
educaţiei, consilierii şi asistenţei
sociale în educaţie.
Proiectul integrează Centrul Studen-
ţesc Snorrebakken şi Centrul de
Resurse Educaţionale. Pe lângă di-
versificarea ofertei educaţionale,
proiectul oferă cadrelor didactice
servicii de formare, dar şi mate-
rialele necesare instruirii pentru
toate instituţiile de învăţământ de
pe insulă.
Unităţile de învăţământ superior din
Bornholm sunt conectate la nume-
roase instituţii de învăţământ mai
mari din alte zone ale ţării, asigu-
rând un nivel superior de educaţie
pe insulă, nivel care, altfel, nu ar
fi atins. Extinderea Centrului Peda-
gogic existent a însemnat că oamenii
care trăiesc pe insulă au acum po-
sibilitatea de a alege dintr-o gamă
mai mare de cursuri şi nu mai sunt
nevoiţi să părăsească insula pentru
a le frecventa pe cele de interes.
TINERII DE PE INSULA BORNHOLM
(DANEMARCA) POT STUDIA LA EI ACASĂ
ŞANSA LE-A FOST OFERITĂ PRIN DIVERSIFICAREA CURSURILOR
UNIVERSITARE, ÎN URMA UNUI PROIECT CU FINANŢARE EUROPEANĂ
Dan CÃRBUNARU

Mediu atractiv
Ca urmare a derulării proiectului,
145 de studenţi au putut frecventa
cursuri universitare incluse în ofer-
ta educaţională de pe insulă.
O BOGATĂ OFERTĂ
EDUCAŢIONALĂ
Serviciile educaţionale accesibi-
le pe insulă sunt oferite de Aca-
demia Internaţională Marea Baltică,
înfiinţată în 1976, şi completată de
specializările oferite de Academia
Borhnolm, înfiinţată în 2001, ca o
instituţie independentă, sub pa-
tronajul municipalităţii regionale.
Prima include o şcoală comercială, o
şcoală tehnică, o şcoală de afaceri,
un colegiu tehnic şi un departament
pentru învăţământ la distanţă. Ele-
vii şi studenţii se pot specializa în
domenii precum comerţ, mecanică,
industrie navală, tehnologii şi
comunicaţii, construcţii, logistică şi
servicii.
Principalele obiective ale Acade-
miei Borhnolm sunt oferirea unui
sprijin de calitate pentru progra-
mele de învăţământ superior sau
continuu şi dezvoltarea infrastruc-
turii pentru a adapta programele
educaţionale la cerinţele pieţei,
cu ajutorul unui corp profesoral
cu nivel înalt de pregătire. Aceas-
ta oferă programe educaţionale şi
de cercetare în domeniul asistenţei
şi îngrijirii medicale, în domeniul
pedagogic şi ştiinţelor educaţiei, în
domeniul social şi în domeniul ar-
tistic al prelucării ceramicii şi sti-
clei. De asemenea, există şi un pro-
gram de cercetare pentru dezvol-
tare turistică şi regională.
Şoala de asistenţi medicali Bornholm
oferă cursuri de educaţie în do-
meniul sanitar şi social, având 250
de studenţi. Institutul Naţional
Højvang, care pregăteşte educa-
tori sociali şi institutori pentru
preşcolari oferă training educaţional
şi diplomă în domeniul pedago-
giei. Colegiul pentru muncă socială
oferă o atenţie specială relaţiilor
de muncă şi a celor considerate
de angajatori ca fiind importante.
Concentrarea pe piaţa muncii este
un element cheie pentru formele
viitoare de educaţie. Centrul pen-
tru cercetare în domeniul turismu-
lui cooperează cu instituţiile din
regiunea Baltică şi cu programele
regionale de cercetare.
PERSPECTIVE ATRACTIVE
PENTRU EDUCAŢIA PE
INSULĂ
Locuitorii de pe insulă beneficiază
în prezent de extinderea Academiei,
în sensul că aceştia au o gamă mult
mai largă de cursuri la nivel local.
Prin urmare, nu mai sunt nevoiţi
să meargă pe continent. Noile
oportunităţi de educaţie au creat
un mediu mai atractiv, astfel încât
Centrul poate atrage mai uşor atât
studenţi, cât şi cadre didactice pe
insulă. Beneficiile economice ale
proiectului sunt evidente, cu opt
noi locuri de muncă deja create.
Creşterea numărului de studenţi a
generat, de asemenea, câştiguri fi-
nanciare semnificative pentru regi-
une, ceea ce a dus la o creştere a
cifrei de afaceri cu 2 milioane de
euro.
„Nici nu se putea mai bine,
sunt împrejurimi foarte
frumoase. Cred că se ştie că
este mai uşor să înveţi când
ai condiţiile potrivite. Cei
care au realizat proiectul
au avut în vedere lumina,
atmosfera şi asta face
clădirea atât de perfectă”,
mãrturiseºtemãrturiseºte JØRGEN WØLLERJØRGEN WØLLER care studiazã pentru a devenicare studiazã pentru a deveni
profesor (în istorie, sport, studii sociale ºi matematicã).profesor (în istorie, sport, studii sociale ºi matematicã).
http://ec.europa.eu
http://www.bornholmsakademi.dk
Sursa:

25
Agendă
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
PENTRU POR (AM POR)
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE
ŞI TURISMULUI
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Tel:(+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro
Website: www.inforegio.ro; www.mdrt.ro
COMITETUL DE MONITORIZARE
PENTRU POR (CM POR)
Secretariatul CM POR
Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659
Fax: 0372 11 1636
Email: secretariatcmpor@mdrt.ro
ORGANISME INTERMEDIARE POR
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071
Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018
Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769
Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240
Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Telefon : 0256 491923,
Fax : 0256 491981
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550
Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,
cod poştal 510093
Telefon: 0258 818616/int. 110
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti
Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,
cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 80 99
Fax: 021 315 96 65
E-mail: contact@adrbi.ro
Website:
www.adrbi.ro
www.regioadrbi.ro
Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului
DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI
COMUNITARE PENTRU TURISM -
organismul intermediar pentru turism
Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti
Tel: 0372 144 003
Fax: 0372 144 001
Website: www.mdrt.ro
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
TÂRGU MUREŞ, ROMÂNIA, 14 SEPTEMBRIE 2011
Întâlnire de lucru - ADR Centru
Organismul Intermediar al Programului Operaţional Regional din Regiunea Centru va organiza o întâlnire de lucru la
care vor participa reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ai ONG-urilor implicate în procesul de
implementare a Regio, precum şi membrii Comitetului Regional de Evaluare Strategică şi Corelare Centru. În cadrul
şedinţei, se va analiza situaţia la zi a implementării Programului Operaţional Regional în centrul ţării. Această situaţie
va fi dezbătută în contextul discuţiilor referitoare la Raportul de activitate al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională
Centru pe primul semestru al anului 2011, în special cu privire la rezultatele programului Regio.
BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 5-8 OCTOMBRIE 2011
Inventika- Salonul Internaţional de Invenţii, Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologii noi, ediţia a XV-a
Manifestarea se doreşte a fi un suport pentru promovarea inteligenţei româneşti în ţară şi în străinătate. Evenimentul
se va desfăşura concomitent cu Salonul Cercetării din cadrul Târgului Tehnic Internaţional Bucureşti – TIB 2011 şi va
beneficia de susţinerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Organizarea simultană a acestor manifestări oferă
posibilitatea inventatorilor şi cercetătorilor de a se afla faţă în faţă cu industria, reprezentată de expozanţii prezenţi
la TIB, adică importante firme de producţie şi comerţ din ţară şi din străinătate. Pe durata desfăşurării evenimentului
vor fi organizate o serie de conferinţe, work-shop-uri, mese rotunde şi prezentări, cu scopul de a le oferi inventatorilor
mediul propice pentru a-şi face cunoscute invenţiile şi a realiza noi parteneriate. Locaţia: Romexpo.
VARŞOVIA, POLONIA, 20 SEPTEMBRIE 2011
Conferinţă pe tema cercetării în domeniul securităţii
Conferinţa este dedicată cercetării în domeniul securităţii atât în cadrul celui de-al şaptelea program-cadru, cât şi în
cadrul programelor naţionale. Evenimentul este organizat de Institutul de Automatizări Industriale şi Măsurători sub
auspiciile Comisiei Europene şi ale Preşedinţiei poloneze a Consiliului European. Dezbaterile din cadrul conferinţei
vor acoperi teme precum folosirea tehnologiei prin satelit pentru securitatea internă, securitatea UE la frontierele
externe sau influenţa cercetării asupra securităţii la nivelul societăţilor. Cei interesaţi pot participa numai pe bază
de invitaţie.
HELSINKI, FINLANDA, 23-28 SEPTEMBRIE 2011
Competiţia europeană dedicată tinerilor cercetători
Concursul tinerilor oameni de ştiinţă este o iniţiativă a Comisiei Europene menită să promoveze cooperarea şi
schimburile între tinerii cercetători. Evenimentul are loc într-un oraş diferit în fiecare an. În 2011, oraşul ales este
Helsinki, Finlanda. Tinerii oameni de ştiinţă au şansa de a întâlni persoane cu preocupări şi interese similare, de
a discuta şi beneficia de sfaturi din partea celor mai străluciţi savanţi din Europa. Prin această iniţiativă, Comisia
urmăreşte să consolideze eforturile depuse de fiecare ţară participantă pentru a atrage tinerii către cariere în
domeniul ştiinţei şi tehnologiei. La competiţia europeană pot participa doar tineri cercetători care au fost selectaţi
de jurii existente la nivelul fiecărei ţări.

Să mai şi zâmbim!
Ai trecut prin România şi ai
văzut un proiect Regio
în desfăşurare? Trimite-ne o
fotografie pe adresa
revistaregio@tipogruppress.ro,
noi o publicăm şi
cele mai reuşite vor fi
premiate!
ZOOM REGIO
â
Rebus - Europa
1. Europa are pe cea mai mare întindere
a ei o climă ...................................
2. Oraş european renumit pentru Domul
său aflat în centru ...........................
3. Al doilea fluviu din Europa este
..................................................
4. Cel mai mare port european este
..................................................
5. Ţara situată în Peninsula Iberica
..................................................
6. Cea mai mare exportatoare mondială
de flori este ..................................
A
B
Descoperă SOLUŢIA CAREULUI
alăturat şi trimite-o până la
1 octombrie 2011 la adresa de e-mail
revistaregio@tipogruppress.ro,
cu menţiunea „Rebus Europa”
împreună cu datele tale de
contact şi participă la extragerea
tombolei Regio. Poţi câştiga
premii constând în materiale
promoţionale Regio.

27
Colegialitate
Sursa:MihaiBălescu,Manager.ro
Să mai şi zâmbim!
- Activitatea ta în firmă
ne creează mari probleme
cu Protecţia Animalelor...
- Puţin îmi pasă ce spune
horoscopul tău! Îţi repet,
nu am nicio „veste bună„
pentru tine azi!
- Cineva a făcut
o greşeală...
- Cum adică e cea mai reuşită
petrecere de Crăciun?!?
Suntem în 2 februarie, Popescu!
- Avertisment! Graficul următor
poate fi vizionat doar cu acordul
sau împreună cu medicul
de familie...
- Uneori regret că am fost
declarat „Angajatul lunii„...

Autoritatea de Management POR (AM POR)
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Website: www.mdrt.ro
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-ﬁnanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: septembrie 2011

Revista Regio nr. 8

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (14)

Similar to Revista Regio nr. 8

Similar to Revista Regio nr. 8 (20)

More from Programul Operational Regional

More from Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr. 8