Revista Regio nr. 9

250 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
250
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista Regio nr. 9

  1. 1. nr. 9, octombrie 2011R E V I S T ALa Cehu Silvaniei, printr-un proiect Regio, tinerii instituţionalizaţiînvaţă o meserie, ca să se descurce în viaţăUnicul hospicedin zona capitalei,la VoluntariReţea de centre sociale,în judeţul Alba, realizatăcu fonduri RegioProgramul Naţionalde Reformă conecteazăRomânia la strategiaEuropa 2020Condiţii europene pentru copiii cu nevoi specialela Centrul Romaniţa, în judeţul NeamţRegio modernizează Râmnicu Vâlcea
  2. 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2www.inforegio.roFONDURILE REGIO, O RESURSĂPENTRU O VIAŢĂ MAI BUNĂO treime dintre români seconfruntă cu privaţiuni materialegrave, arată statisticile europene.Potrivit Eurostat (Oficiul deStatistică al Comunităţilor Euro-pene), 8% din populaţia totalăa Uniunii Europene se confruntăcu astfel de probleme. Dacăla debutul crizei economico-financiare, 17% din populaţiaUniunii Europene (81 milioanede persoane) era expusă risculuisărăciei, este uşor de intuit cedinamică a urmat fenomenul înultimii ani.În acest context, strategia Europa2020 urmăreşte scoaterea dincategoria celor expuşi sărăcieişi excluziunii sociale în UniuneaEuropeană a cel puţin 20 milioanede persoane până în 2020. Pentruatingerea acestui scop, suntmobilizate importante fondurieuropene.Progresele către atingerea acestuiobiectiv sunt măsurate în funcţiede trei indicatori - persoaneaflate în risc de sărăcie, persoanece întâmpină privaţiuni materialegrave şi persoane ce locuiescîn zone cu intensitate a munciifoarte scăzută. In anul 2008,116 milioane de persoane erauafectate de cel puţin una dintreaceste trei forme de excluziunesocială. România figurează şi înacest top, cu 44% din populaţie.Programul Regio este una dintresoluţiile pe care ţara noastrăle poate folosi pentru a finanţaproiecte pentru îmbunătăţireaclimatului social, în concordanţăcu eforturile europene de luptăîmpotriva sărăciei şi excluziuniisociale. Atragerea de fondurialocate dezvoltării serviciilorsociale în regiunile ţării prinProgramul Operaţional Regionalpoate duce la îmbunătăţireacondiţiilordeviaţăalepersoanelorcu nevoi speciale, la dezvoltareaserviciilor sociale din domeniulmedical, de învăţământ, deasistenţă socială şi de intervenţieîn situaţii de urgenţă.Infrastructura socială din Româniaare şansa îmbunătăţirii, prinfolosirea fondurilor europene.Pe măsură ce asemenea proiectedevin nu doar modele de urmat,dar şi din ce în ce mai frecvente,categoriile defavorizate pot aveala dispoziţie tot mai multe formede sprijin, de reintegrare.România este prezentă cu şaseregiuni din totalul celor opt, înclasamentulcelormaisărace20dezone din UE. Alături de Bulgaria,România este recunoscută ca fiindcel mai sărac stat din Uniune. Întimp ce, de regulă, în UniuneaEuropeană, sărăcia este asociată,mai degrabă, cu ţările în curs dedezvoltare, care se confruntă cusubnutriţia, foametea, sau lipsaapei potabile, există încă statemembre, printre care şi ţaranoastră, afectate de sărăcie şide excluziune socială. Regio sedovedeşte a fi o soluţie viabilăpe calea recuperării acestordecalaje de dezvoltare. Dincolode statistici, destinele a sutede mii de români pot fi salvate,prin folosirea eficientă a baniloreuropeni.EditorialREDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARUREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADEGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGUREVISTA REGIOwww.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09ISSN 2069 – 83052069 – 8305TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.5840 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.roCOORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOUDan CĂRBUNARU
  3. 3. OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 3SumarREGIO ÎN ROMÂNIA04 Programul Naţional de Reformă conecteazăRomânia la strategia Europa 202005 Siguranţa publică – obiectiv de dezvoltareregională07 Regio modernizează oraşulRâmnicu Vâlcea09 Proiect social la Slobozia11 Modernizarea Căminului pentruPersoane Vârstnice din Constanţa13 Unicul hospice din zona capitalei,la Voluntari15 La Cehu Silvaniei, printr-un proiectRegio, tinerii instituţionalizaţiînvaţă o meserie, ca să se descurceîn viaţă17 Condiţii europene pentru copiiicu nevoi speciale la Centrul Romaniţa,în judeţul Neamţ19 Reţea de centre sociale, în judeţulAlba, realizată cu fonduri RegioBANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ21 Proiect de integrare a imigranţilor, la Torino (Italia)23 Atelierul pentru femei din Cardiff, noi oportunităţiîn găsirea unui loc de muncă25 AGENDĂ26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
  4. 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂCONECTEAZĂ ROMÂNIA LA STRATEGIA EUROPA 2020PROGRAMUL NAŢIONAL DEREFORMĂ 2011-2013 (PNR)REPREZINTĂ DOCUMENTUL PRINCARE SUNT DEFINITE ŞI APLICATEPOLITICILE DE DEZVOLTARE ECONOMICĂA ROMÂNIEI, ÎN CONCORDANŢĂ CUPOLITICILE UNIUNII EUROPENE (UE)PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA EUROPA2020 ŞI A FOST ELABORAT URMĂRINDCORELAREA OBIECTIVELOR NAŢIONALECU CELE EUROPENE.Programul Naţional are ca priorităţirealizarea unei economii inteli-gente, durabile şi favorabile inclu-ziunii, cu niveluri ridicate de ocu-pare a forţei de muncă, productivi-tate şi de coeziune socială.O CREŞTERE ECONOMICĂFRAGILĂ PENTRU 2011-2014Scenariul economic al PNR pen-tru perioada 2011-2014 prevede ocreştere economică fragilă pe fondulintensificării procesului de reduce-re a inflaţiei, urmând ca, pe bazareluării creşterii economice, să seîmbunătăţească şi piaţa muncii. Deasemenea, se aşteaptă ca numărulşomerilor să scadă, astfel încât rataşomajului să se diminueze până la5,8% (cu 1,5% mai mic decât niveluldin 2010).REFORMA ADMINISTRAŢIEIPNR îşi propune să implemente-ze măsuri ce vor susţine creştereaeconomică, precum creşterea efici-enţei şi transparenţei administraţieipublice şi îmbunătăţirea mediu-lui de afaceri. Abordarea acesteipriorităţi strategice se poate re-aliza prin şapte direcţii majore deacţiune: implementarea reformeistrategice pentru îmbunătăţireaeficacităţii administraţiei publi-ce, continuarea măsurilor orien-tate către o mai bună reglementa-re la nivelul administraţiei publi-ce centrale, profesionalizareafuncţionarilor publici, standardiza-rea procedurilor administrative,utilizarea tehnologiei informaţiei şicomunicaţiilor (TIC) pentru moder-nizarea administraţiei publice, dez-voltarea teritorială, dar, mai ales,creşterea gradului de absorbţie afondurilor structurale şi de coezi-une. Ultima direcţie a fost propusăa fi realizată prin Planul de MăsuriPrioritare (PMP) pentru consolida-rea capacităţii de absorbţie a fon-durilor structurale şi de coeziune.OBIECTIVELEPACTULUI EURO PLUSÎmbunătăţirea mediului de afacerireprezintă un alt obiectiv al PNR,urmărindu-seîmbunătăţireacalităţiiactului administrativ, a procesuluidecizional şi a managementului şicoordonării orizontale a politicilorpublice, sprijinirea activităţii IMM-urilor, simplificarea şi modernizareaprocedurilor fiscale şi alte măsuri.Tot în acest sens, Pactul Euro Plusa adus Programului Naţional deReformă noi obiective esenţialepentru creşterea competitivităţii şievitarea unor dezechilibre macro-economice dăunătoare. Cei patrupiloni ai pactului urmăresc promo-varea competitivităţii, a ocupăriiforţei de muncă, consolidareasustenabilităţii finanţelor publice şia stabilităţii financiare.SOLUŢII PENTRUOCUPAREA FORŢEI DEMUNCĂÎn sensul ocupării forţei de muncă,România se concentrează peurmătoarele direcţii de acţiune:îmbunătăţirea funcţionării pieţeimuncii; facilitarea tranziţiilor dela şomaj sau inactivitate către ocu-pare; consolidarea competenţelorprofesionale ale forţei de muncă;creşterea calităţii ocupării persoa-nelor rezidente în mediul rural, atinerilor şi femeilor, anticipareaRegio în RomâniaStrategie şi reformăsursa:www.gov.roDan CÃRBUNARU
  5. 5. OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 5schimbărilor pe piaţa muncii şi adec-varea intervenţiilor publice pentruîmbunătăţirea ocupării etc.O altă prioritate a Guvernului oreprezintă creşterea calităţii vieţiişi a mediului în comunităţile uma-ne. Pentru acesta, s-au avut în ve-dere două direcţii de acţiune ma-jore: reducerea emisiilor de gaze cuefect de seră şi adaptarea la efecte-le schimbărilor climatice, conformprevederilor Naţiunilor Unite asupraacestora.MODERNIZAREASISTEMULUI EDUCAŢIONALPentru a moderniza sistemuleducaţional românesc, Guvernulşi-a propus o serie de măsuri pre-cum: compatibilizarea ciclurilorde învăţământ cu cerinţele uneieducaţii moderne şi cu cele aleCadrului European al Calificărilor,modernizarea şi descongestionareacurriculei şcolare, reorganizareasistemului de evaluare a elevilor,asigurarea unui grad sporit de des-centralizare, responsabilizarea şifinanţarea în sistemul educaţional,asigurarea de şanse egale la educaţiepentru grupurile dezavantajate, re-valorizarea învăţământului profe-sional şi tehnic, stimularea învăţăriipe tot parcursul vieţii, moderniza-rea managementului universităţilorşi clasificarea acestora, finanţareacompetiţională şi încurajareaexcelenţei la nivel universitar saureducerea ratei părăsirii timpurii aşcolii.EFICIENTIZAREAASISTENŢEI SOCIALEUnul dintre motivele pentru careromânii nu au acces la educaţie saurecurg la abandonul şcolar, fapte desîntâlnite în societate, îl reprezintăsărăcia. Traiectoria ascendentă aacesteia trebuie redusă prin re-formarea sistemului de asistenţăsocială, acordarea ajutorului social,astfel încât să fie garantat un venitminim oricărui cetăţean, sprijinireacelor mai sărace familii cu copii,creşterea calităţii vieţii persoanelorce aparţin grupurilor vulnerabile,inclusiv a persoanelor vârstnice, in-tegrarea socială a copiilor/tinerilorcu dizabilităţi, prevenirea aban-donului şcolar etc.Reforma sistemului naţional desănătate din cadrul PNR vizeazăîmbunătăţirea accesului per-soanelor vulnerabile la servicii desănătate, prin dezvoltarea unei in-frastructuri sanitare adecvate şiprin creşterea calităţii serviciilormedicale, asigurarea asistenţeimedicale în zonele izolate şi în celedefavorizate economic, precum şieficientizarea economică a sistemu-lui de sănătate.Regio în RomâniaSoluţii şi obiectiveTIEMS (THE INTERNATIONALEMERGENCY MANAGEMENTSOCIETY) ESTE O ORGANIZAŢIEINTERNAŢIONALĂ NON-PROFIT CAREINFORMEAZĂ ŞI EDUCĂ PUBLICUL ÎNTOATE DOMENIILE MANAGEMENTULUISITUAŢIILOR DE URGENŢĂ.Organizaţia reuneşte specialişti dinnumeroase ţări în domeniul cerce-tării şi dezvoltării de tehnologii cepot fi aplicate în prevenirea şi ges-tionarea dezastrelor naturale sau/şia celor create de mâna omului. Încadrul Conferinţei TIEMS Bucureşti2011, care a avut loc în perioada7-10 iunie, una dintre concluziilestabilite a fost aceea că siguranţapublică ar trebui considerată unobiectiv al dezvoltării regionale.În prezent, organizaţia TIEMS faceeforturi pentru a stârni interesulguvernelor şi al populaţiei, astfelîncât aceştia să acţioneze în direcţiasiguranţei cetăţeanului.De la salvări şi echipamente deintervenţie medicală de urgenţăşi până la mijloace de monitoriza-re minut cu minut a unor surse derisc, de la sisteme de tip senzori şicamere care „privesc” atent oraşeîntregi, artere de circulaţie, reţelede conducte de transport de ener-SIGURANŢA PUBLICĂ -OBIECTIV DE DEZVOLTARE REGIONALĂCarmen DUMITRU
  6. 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6Regio în RomâniaSurse de riscgie, şcoli, spitale, bănci, aeropor-turi, reţele de căi ferate, toate potdeveni ţinte în posibile atacuri tero-riste, accidente, erori umane etc.Harald Drager, preşedintele TIEMS,afirmă că „organizaţia îi reuneştepe toţi cei care sunt de părere cătehnologia şi competenţele nu suntun lucru în sine, ci un efort depusde societate pentru toţi membriisăi.” Unul dintre aspectele acesteicomunităţi este că deţine o gamălargă de specialişti, în domeniidiferite, care constituie, în acelaşitimp, şi un grup de solidaritate.RISCURI ŞI PROVOCĂRILa conferinţa de la Bucureşti aufost dezbătute teme diverse - de lariscul seismic, măsurile de consoli-dare şi gestionare a spaţiilor avari-ate până la evacuarea victimelor şisalvarea celor prinşi sub dărâmături,precum şi modalităţi de găsire asupravieţuitorilor şi la tehnologiilecele mai noi folosite la Fukushima.Un alt subiect a fost cel alinundaţiilor şi riscurilor de inundaţiicare au adus în discuţie sistemelede prevenire timpurie, gestiunearaţională a cursurilor de apă şi asistemelor de protecţie civilă, in-cluzând monitorizare, alarmare,evacuare, pompare, îndiguire.În aceeaşi listă de priorităţi seîncadrează şi siguranţa urbană, dela transportul de energie şi traficulurban de călători şi mărfuri, pânăla „oraşele de sub oraşe” cum lenumesc specialiştii şi care au de-venit surse de risc, fie sub formaunor depozite de substanţe toxice,fie a bandelor de oameni ai străziisau a bandelor violente care atacătrecătorii. Investiţii majore core-late cu resurse umane performan-te pot face ca astfel de sisteme desiguranţă să devină adevărate mo-toare de dezvoltare, pentru că teh-nologiile se modernizează continuu,iar globalizarea va acţiona, înaceastă situaţie, ca un factor pozi-tiv, prin crearea de standarde obli-gatorii pentru situaţii de urgenţă şide reţele pentru monitorizarea, in-terpretarea datelor şi intervenţiede urgenţă.INFORMARE PENTRUREACŢIE IMEDIATĂÎn ceea ce priveşte paşii necesarila nivel naţional, reprezentanţiiorganizaţiei sunt de părere că oa-menii trebuie să fie informaţi des-pre cauzele şi prevenirea eventu-alelor riscuri, dar, mai ales, despremodalităţile de acţiune la nivel localîn momentul producerii unui dezas-tru sau a unei situaţii de criză.De aceea, este nevoie ca, la nivellocal, să fie intensificat gradul depregătire pentru astfel de situaţii,deoarece numărul de victime poatecreşte în lipsa unei reacţii localeimediate. Iar această reacţie poateavealocnumaipebazacompetenţei,a echipării adecvate, a personaluluiinstruit, dar şi a populaţiei infor-mate.PROGRAM PENTRUDIMINUAREA RISCURILORÎn cadrul Ministerului DezvoltăriiRegionale şi Turismului se deruleazăun program, cu finanţare internaţio-nală, care urmăreşte diminuareariscurilor în cazul producerii cala-mităţilor naturale şi pregătirea pen-tru situaţii de urgenţă. Managerulde program, Stela Petrescu, Secre-tar General al TIEMS, consideră căexistă un mare volum de informaţie,generat de activitatea colectivuluicare contribuie la implementareaacestui program, ce poate fi valori-ficat şi sub forma unor programe depregătire pentru public.Astfel, crearea unei infrastructuride siguranţă publică, dar şi preve-nirea dezastrelor sunt obiective im-portante ale unui plan realist dedezvoltare regională.
  7. 7. 7Dezvoltare urbanăOCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011Regio în RomâniaREGIO MODERNIZEAZĂ RÂMNICU VÂLCEAORAŞ CU O POPULAŢIE DE CIRCA110.000DE LOCUITORI,RÂMNICUVÂLCEA ESTE UNUL DINTRE CEI 13 POLIDE DEZVOLTARE URBANĂ A ROMÂNIEICARE BENEFICIAZĂ DE FONDURI PENTRUO DEZVOLTARE DURABILĂ, ÎN CADRULPROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL,AXA PRIORITARĂ 1.În cursa pentru cheltuirea fonduriloralocate, în valoare de 38,2 milioanede euro, municipiul Râmnicu Vâlceaa pornit cu un Plan Integrat de Dez-voltare Urbană (PIDU) care cuprindeopt proiecte vizând realizarea unorobiective care sunt incluse, de alt-fel, şi în Strategia de DezvoltareLocală a Municipiului Râmnicu Vâl-cea 2008-2013.PIDU reprezintă, în momentul defaţă, principalul obiectiv asumatde către Primăria Râmnicu Vâlcea.Proiectele propuse şi aflate în eva-luare sau în implementare urmărescmodernizarea şi dezvoltarea infra-structurii urbane şi sociale, creşte-rea standardului de viaţă al locuito-rilor, protecţia mediului şi dezvol-tarea turismului zonal, precum şicrearea unor oportunităţi şi faci-lităţi pentru mediul de afaceri, prininvesiţii în infrastructura din acestdomeniu.STARTUL A FOST DATÎN VARA ANULUI TRECUTPrimele trei proiecte ale poluluide dezvoltare Râmnicu Vâlcea auprimit undă verde în august 2010,atunci când au fost semnate con-tractele de finanţare aferente.Dintre cele trei, cea mai mare alo-care financiară, respectiv 13,5 mili-oane de lei, a revenit unui proiectde îmbunătăţire a infrastructurii detransport urban.Este vorba despre amenajarea unuiPod peste râul Olăneşti, în pre-lungirea străzii Carol I, inclu-siv legăturile rutiere cu Calea luiTraian şi strada Morilor. Prin re-alizarea acestei lucrări se urmăreştefluidizarea traficului. Podul cu olungime de 76 de metri va avea treibenzi de circulaţie în acelaşi sensşi se va continua cu o bandă cătrestrada Morilor şi alte trei spre Calealui Traian.Alte două proiecte, a căror finanţarea fost aprobată anul trecut, sunt îndomeniul infrastructurii rutiere şisiguranţei. Primul proiect vizeazăconstruirea Arterei de legătură în-tre străzile Ştirbei Vodă şi Morilor(printr-un pod cu trei deschideri,peste râul Olăneşti). Acest proiect,aflat în implementare, se va fina-liza în 2011, urmând să asigure flu-idizarea traficului în zona centralăa oraşului, creşterea siguranţeicirculaţiei şi reducerea poluăriicu emisii de noxe şi a poluării fo-nice. Al doilea proiect, realiza-rea unui Sistem de supravegherevideo în oraş, a fost deja finalizatcu succes în august 2011, asigu-rând monitorizarea video în 30 dezone cu risc infracţional crescut.Cele 80 de camere video instalateasigură supravegherea în puncte-cheie, monitorizarea fiind realizatăîn cadrul unui dispecerat aflat în se-diul Poliţiei Locale.Încã 3proiecte pelista de rezervãa PIDUElena OCEANU
  8. 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8Proiecte şi priorităţiPASAJ SUPRATERANPE UNA DINTRECELE MAI IMPORTANTEARTERECea mai amplă investiţie în infra-structura rutieră a oraşului Râm-nicu Vâlcea a fost demarată în anul2011. În luna august a fost semnatun contract în valoare de aproxima-tiv 40 milioane de lei pentru con-struirea unui Pasaj rutier suprateranpe bulevardul Tudor Vladimirescu.Investiţia, cu o durată de realizarede 30 de luni, are scopul de a elim-ina blocajul rutier creat de caleaferată care intersectează arteraprincipală de acces în şi dinspre cen-trul oraşului către destinaţii impor-tante, respectiv Bucureşti, Piteşti,Valea Oltului şi Sibiu. De asemenea,prin realizarea pasajului se va flu-idiza traficul între cartierele impor-tante ale municipiului, iar timpii deaşteptare vor fi eliminaţi.SFÂRŞITUL ANULUIVINE CU NOI FINANŢĂRIÎn luna septembrie a fost sem-nat contractul de finantare pentruîncă un proiect, respectiv Lărgireapasajului Hervil, pasaj inferior pecalea ferată Piatra Olt - Podu Olt,în valoare totală de 3,2 milioanelei, proiect ce urmăreşte reducereacongestionărilor traficului autovehi-culelor şi realizarea unei circulaţiipietonale în condiţii de siguranţă.Până la sfârşitul anului 2011, po-lul de dezvoltare Râmnicu Vâlceava semna alte trei contracte impor-tante, cu ele urmând să se închidălista celor opt proiecte propuse prinPIDU. Două din cele trei proiecteincluse în această ultimă etapăprevăd investiţii în infrastructurarutieră. Asfel, ar urma ca două ar-tere ale oraşului - Strada AurelianSacerdoteanu şi Strada PatriarhJustiţian Marina - sa fie reabilitateşi modernizate. De asemenea, vafi prelungit Bulevardul Tineretuluicu Bulevardul Dem Rădulescu, peo lungime de 918 metri, până laintersecţia cu DN67, porţiune careva fi amenajată ca stradă cu patrubenzi de circulaţie, prevăzută cupiste pentru biciclişti.Nu în ultimul rând, pe lista proiec-telor care urmăresc dezvoltareaurbană în Râmnicu Vâlcea se aflăşi cel referitor la ModernizareaParcului Zăvoi, cel mai importantspaţiu verde din oraş. Proiectul învaloare de 26 milioane de lei pro-pune amenajarea unui spaţiu adec-vat şi atractiv de promenadă, relaxa-re şi petrecere a timpului liber.În anul 2012, va demara procedurade contractare a patru noi proiecte,în prezent aflate pe lista de rezervă,printre care Reabilitarea şi moder-nizarea bazei de agrement Ostro-veni, un punct important al turis-mului în Râmnicu Vâlcea.Regio în Româniaă38,2milioane de europentru polulde dezvoltareRâmnicuVâlceaPentru prezentări ale proiectelor vizitaţihttp://www.primariavl.ro/
  9. 9. OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 9Regio în RomâniaPreocupare socialăLA FEL CA MAJORITATEA ORAŞELORMEDII ŞI MICI DIN ROMÂNIA,MUNICIPIUL SLOBOZIA A CUNOSCUT,ÎN ULTIMII ANI, UN DEFICIT DE LOCURIÎN CEEA CE PRIVEŞTE AŞEZĂMINTELEDESTINATE INSTITUŢIONALIZĂRII PERSOA-NELOR VÂRSTNICE.La nivelul anului 2009, în judeţulIalomiţa existau doar două centrerezidenţiale pentru vârstnici - unulîn Slobozia, celălalt în localitateaBalaciu - cu un număr total de 191 delocuri. În aceeaşi perioadă, numărulcererilor pentru găzduire în sistemrezidenţial depăşea această capaci-tate şi, în plus, nu existau serviciialternative de tipul Centru de zisau Îngrijiri la domiciliu. Aceastăstare de fapt necesita soluţii câtmai rapide pentru dezvoltarea in-frastructurii sociale destinate per-soanelor în vârstă.SLOBOZIA AVEA NEVOIESĂ-ŞI AJUTE BĂTRÂNIIÎn acest context, s-a conturatiniţiativa Primăriei Slobozia de aînfiinţa un centru comunitar al per-soanelor în vârstă din acest oraş.Primul pas a fost identificarea uneilocaţii potrivite. Autorităţile au alesun fost punct termic, care, în ur-ma unui amplu proces de reabili-tare şi modernizare, urma să capeteo destinaţie socială. Din acest puncta pornit iniţiativa amenajării Centru-lui Comunitar al Persoanelor în vârstădin municipiul Slobozia, proiect pen-tru care s-a încheiat un parteneri-at între Primăria Slobozia şi Episco-pia Sloboziei şi Călăraşilor. Cei doibeneficiari au semnat un contractde finanţare Regio, în data de 19mai 2010, având ca scop realizareaunor lucrări de reabilitare la fostulpunct termic, în vederea înfiinţăriiaşezământului social. Proiectul care,de altfel, a fost primul contractat înregiunea Sud Muntenia, pentru infra-structura socială, a primit o finanţa-re neramursabilă de aproximativ820.000 lei, valoarea totală fiind decirca 1 milion de lei. Astfel, pe operioadă de 16 luni a urmat imple-mentarea proiectului, lucrările fiindîncepute, efectiv, în octombrie 2010.UN CENTRU MODERN,BENEFICIARI MULŢUMIŢINoul aşezământ a fost finalizat înprimăvara anului 2011. Spaţiul,aşa cum a fost el recompartimen-tat şi amenajat, are 11 săli, respec-tiv sala de întâlniri, sala de vizion-are de filme şi programe TV, sa-la pentru lucru la calculator, salade lectură şi cea de jocuri, precumşi cabinete medicale, de consilieresocială, psihologică şi juridică. Echi-pa care lucrează în cadrul Centruluieste formată din persoane desem-nate de Consiliul Local Slobozia şi depersonalul specializat în domeniulasistenţei sociale asigurat de Epis-copia Sloboziei şi Călăraşilor. În modconcret, personalul este format din-tr-un coordonator de centru, un asis-tent social, un jurist, un medic şi unasistent medical, dar şi un expert so-cio-educativ care se ocupă de orga-nizarea activităţilor de socializare şirecreere.BISERICA, UN PARTENERDE NĂDEJDEPrin parteneriatul cu Biserica, s-aurmărit asigurarea unor servicii so-PROIECT SOCIAL LA SLOBOZIACãtãlina JINGOIU
  10. 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10Regio în RomâniaSocializare şi recreereciale acreditate şi, astfel, în iulie2011, aşezământul a fost acredi-tat să ofere o gamă de servicii so-ciale, printre care şi consilierea şisocializarea, prin petrecerea tim-pului liber.Prin proiect s-a urmărit ca, odatăfinalizată investiţia, să poată fiasigurate servicii sociale pentru 200de persoane în vârstă, din munici-piul Slobozia. Primele cereri au fostprimite în luna mai, la puţin timpdupă inaugurarea centrului. Grupulţintă este format din persoane învârstă cu domiciliul în Slobozia şivârsta de minimum 60 de ani. Bene-ficiarii sunt selectaţi în mod ne-discriminatoriu în ceea ce priveştesexul, categoria socială, veniturile,convingerile politice, religioase saude altă natură.SERVICII GRATUITEPENTRU VÂRSTNICIÎn cele câteva ore petrecute zilnicîn Centru, persoanele în vârstăbeneficiază de o serie de activităţişi servicii. Pot primi informaţiilede care au nevoie, pot participa laprograme de consiliere socială şipsihologică sau consiliere juridică.De asemenea, beneficiarilor le suntasigurate servicii socio-medicale şitratamente medicale.Activităţile desfăşurate în cadrulaşezământului pun accent pe so-cializare, dar şi pe recreere. Astfel,persoanele în vârstă pot citi presazilnică, dar şi volume de literaturăreligioasă. Pot naviga pe inter-net, pot juca şah, remmy ori ta-ble sau pot viziona documentareşi filme. În plus, există activităţide terapie ocupaţională în cadrulcărora beneficiarii se pot ocupa derecondiţionarea unor articole deîmbrăcăminte sau de uz casnic.BĂTRÂNII AU DESCOPERIT TAINELE CALCULATORULUIPentru unii dintre beneficiarii Centrului Comunitar al Per-soanelor în vârstă din municipiul Slobozia, activităţile dinaşezământ au constituit o reală provocare. O parte dintre eiau descoperit, la vîrsta a treia, beneficiile calculatorului şi aleutilizării internetului. Centrul dispune de o sală cu zece calcu-latoare, iar persoanele asistate sunt iniţiate în tainele calcula-torului chiar de către directorul centrului. Astfel, beneficiarii auînvăţat cum pot scrie un text în format Word sau cum pot obţine oinformaţie de pe internet cu ajutorul motorului de căutare Google.Serviciisociale pentru200de persoaneîn vârstã
  11. 11. OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 11Regio în RomâniaProtecţie socialăCĂMINUL PENTRU PERSOANE VÂRST-NICE DIN CONSTANŢA ESTE SINGURAINSTITUŢIE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ DINACEST MUNICIPIU AVÂND CA BENEFICIARIPERSOANELE VÂRSTNICE.Înfiinţat încă din 1975, aşezământuloferă astăzi servicii de asistenţăsocială unui număr de 250 de per-soane din acest judeţ. În anul 2002,autorităţile au înfiinţat, în cadrulcăminului, o secţie de protecţiesocială pentru instituţionalizareapersoanelor în vârstă care au veni-turi mici, nu se pot susţine sin-gure şi nici nu pot fi sprijinite deaparţinătorii legali.SOLUŢIE PENTRUCEI SINGURIPentru a beneficia de serviciilecentrului, asistaţilor li s-a impus ocontribuţie financiară fixată la 60%din pensia lunară, pentru ca, în pre-zent, această contribuţie să fie de80%.Cele 250 de persoane în vârstă asis-tate în cămin sunt cazate în camerecu unul, două sau trei paturi, avândgrupuri sanitare proprii. În timpulliber, acestea au posibilitatea săsocializeze în cadrul cluburilor dezi ale centrului, să vizioneze pro-grame tv, să se dedice lecturilor decarte disponibilă la biblioteca dincămin sau să se plimbe prin parculaşezământului.De asemenea, sunt organizate acti-vităţi periodice cum ar fi meselefestive de Ziua Internaţională a Per-soanelor Vârstnice sau de Ziua Fe-meii, campaniile umanitare, spec-tacole de teatru şi operă sau vizitela mănăstiri.DOUĂ PROIECTE DERULATEPENTRU MODERNIZAREAAŞEZĂMÂNTULUIPentru a fi create condiţii optimeîn cadrul aşezământului, căminula trecut deja prin două proiectesuccesive de reabilitare, cu aju-torul fondurilor europene. Ultimainvestiţie este un proiect Regio învaloare de 3,5 milioane de lei, de-marat în ianuarie 2010 şi aflat încurs de finalizare. Proiectul denu-mit „Reabilitarea căminului pentrupersoane vârstnice - utilităţi şi corpcantină” a urmărit îmbunătăţireacondiţiilor din aşezământ prin înlo-cuirea instalaţiilor termice, de tele-fonie şi semnalizare incendiu la cor-pul de cazare, precum şi refacereafinisajelor, înlocuirea instalaţiilorsanitare, de ventilaţie şi electricela cantina şi la spălătoria căminului,precum şi achiziţionarea unor utila-je profesionale pentru preparareahranei şi pentru spălătorie.MODERNIZAREA CĂMINULUIPENTRU PERSOANE VÂRSTNICE DIN CONSTANŢAULTIMUL PROIECT DERULAT ESTE UN PROIECT REGIO ÎN VALOAREDE 3,5 MILIOANE DE LEICãtãlina JINGOIU
  12. 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12Regio în RomâniaCondiţii moderneLucrările efective s-au încheiat laînceputul lunii aprilie 2011, cu olună mai devreme decât se preconi-za. Au fost achiziţionate şi instalateutilaje profesionale pentru cantinăşi spălătorie. Ca urmare, în prezent,condiţiile de preparare şi depozi-tare a alimentelor sunt mai bune,iar persoanele instituţionalizate potservi masa în condiţii mult îmbu-nătăţite.LUCRĂRI ETAPIZATE ÎNFUNCŢIE DE PRIORITĂŢILa Căminul pentru Persoane Vârst-nice Constanţa, multitudinea delucrări de reabilitare şi moderniza-re necesare au impus o proiectareşi desfăşurare etapizată a acestora.Astfel, înaintea proiectului Regio fi-nalizat la 29 aprilie 2011, s-a derulatun alt proiect, prin acelaşi ProgramOperaţional Regional, prin care s-auîmbunătăţit condiţiile de cazare.Astfel, cu o finanţare de peste 2,8milioane de lei, corpul de cazare abeneficiat de înlocuirea instalaţiilorsanitare, termice şi electrice, deinstalaţii de stingere a incendiilor,conform normelor în vigoare, deinstalaţii noi de cablu tv şi de ilu-minat, precum şi de modernizarealifturilor. De asemenea, clădirea încare sunt cazaţi beneficiarii a fosttermoizolată, la exterior.SERVICII SOCIALEPENTRU SUTE DEBENEFICIARICăminul pentru persoanevârstnice din Constanţa esteun important furnizor de ser-vicii sociale. Prin investiţiileşi modernizările realizate seurmăreşte creşterea număruluide beneficiari la circa 750 de per-soane. Astfel, pe lângă cei 250de beneficiari instituţionalizaţi,alte câteva sute ar urma să bene-ficiaze de serviciile centrului dezi. Este vorba despre ajutor pen-tru menaj, consiliere juridică şiadministrativă, servicii pentruprevenirea marginalizării socialeşi pentru reintegrarea socială.O altă direcţie importantă esteasigurarea serviciilor medicaleşi socio-medicale. În prima cate-gorie se încadrează servicii cepot fi asigurate în cabinete sauinstituţii medicale, dar şi lapatul beneficiarului (dacă aces-ta este imobilizat). Astfel, per-soanele în vârstă pot benefi-cia de consultaţii şi tratamente,servicii de infirmerie, asigura-rea unor dispozitive medicaleşi a tratamentelor. În categoriaserviciilor socio-medicale se în-scriu asigurarea unor programede ergoterapie, consultaţii geri-atrice, fizioterapie, servicii deîngrijire paliativă (prin care seasigură ameliorarea simptome-lor unor boli, dar fără suprimareacauzelor acestora), EKG, sprijinpentru realizarea igienei corpo-rale. Nu în ultimul rând, căminulpoate asigura, pentru beneficia-rii externi, asistenţă religioasă,consiliere psihologică, precum şioportunităţi de petrecere a tim-pului liber.„Proiectele şi sprijinul comunităţii au adus o nouăstare de spirit la Căminul pentru persoane vârstniceConstanţa. Pentru că scriem de un cămin pentrupersoane vârstnice, e un bun prilej să ne amintimcă bătrâneţea e o haină grea şi ea are nevoie de uncuvânt bun, de o mângâiere şi de atenţia cuvenită.Trebuie să fim apropiaţi de vârstnici, să fim solidaricu grijile lor, trebuie să-i privim cu îngăduinţă şiînţelegere, trebuie să le întindem o mână de ajutorla nevoie, să simtă că în preajma lor există unsprijin. Un sprijin pentru ziua de mâine. Putem scriefără ezitări că la Căminul pentru persoane vârstnicedin Constanţa există azi o altă stare de spirit, iarprimii care se bucură de ea sunt vârstnicii. Ei auvăzut că proiectele au fost benefice şi şi-au dat seamacă, la Constanţa, comunitatea a făcut o investiţiede suflet dar şi o investiţie pentru confortul lor defiecare zi. Cine vrea să vadă schimbările înregistratela Căminul pentru persoane vârstnice Constanţa,cine vrea să vadă cum au prins contur proiecteleîntr-un timp atât de scurt, se poate lămuri poposindpe strada Unirii, nr.104, în Constanţa, unde 250 deoameni ascultă liniştea, iar alţi 500, care se află pelistele de aşteptare, o visează.”ANI MERLA, Director executiv,ANI MERLA, Director executiv,Primãria ConstanþaPrimãria Constanþa
  13. 13. OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 13Grijă pentru semeniRegio în RomâniaCANCERUL REPREZINTĂ A DOUA CAUZĂDE MORTALITATE ÎN ROMÂNIA ŞIINCIDENŢA ACESTEI BOLI ÎNREGISTREAZĂO CREŞTERE ALARMANTĂ. POTRIVITCENTRULUI DE STATISTICĂ ŞI DOCUMEN-TARE MEDICALĂ, CEA MAI AUTORIZATĂINSTITUŢIE ÎN MATERIE DE STATISTICIMEDICALE, NUMAI ÎN BUCUREŞTI, ÎNFIECARE AN, SUNT DIAGNOSTICATE CUACEASTĂ BOALĂ PESTE 6.000 DEPERSOANE.ÎNGRIJIRILE PALIATIVE,UN ÎNCEPUT TIMIDDin păcate, în România, sistemulde îngrijiri paliative - prin care seasigură ameliorarea sau îndepăr-tarea simptomelor unor boli, darfără suprimarea cauzelor acesto-ra - este încă la început de drumşi, prin urmare, nu există suficienteinstituţii specializate în acest tipde servicii. În timp ce MinisterulSănătăţii şi Ministerul Muncii, Fami-liei şi Protecţiei Sociale nu au dez-voltat o reţea de aşezăminte medi-cale specializate în îngrijiri palia-tive, diferite organizaţii neguverna-mentale au pus bazele unor astfelde centre. Denumirea lor - în lim-baj unanim acceptat - este cea dehospice. Instituţia hospice a luatfiinţă în mod oficial în secolul nos-tru, în Marea Britanie, dar servici-ile specifice unui hospice sunt prac-ticate de diverse instituţii încă de lajumătatea secolului al XVIII-lea.Hospiceeste o filosofie care se bazea-ză pe o interdisciplinaritate: acesttip de îngrijire presupune asistenţămedicală calificată, asistenţă socia-lă, psihologică şi spirituală.CAPITALA DESERVITĂDE UN SINGUR HOSPICEDin păcate, România nu dispuneîncă de suficiente servicii speciali-zate pentru asistarea bolnavilorcu prognostic rezervat. De pildă,primul astfel de aşezământ avândca adresabilitate locuitorii Capita-lei a fost înfiinţat abia în 2005, înoraşul Voluntari, fiind o iniţiativă aFundaţiei „Sfânta Irina”.Activitatea Centrului de îngrijiripaliative este distribuită pe treidirecţii distincte. În primul rând,bolnavii primesc îngrijirea medicalănecesară în sindromurile careînsoţesc fazele avansate ale can-cerului, de la depresie la plăgi saufracturi spontane.O altă componentă importantă esteactivitatea psiho-socială axată pestimularea pacientului pentru alua parte la activităţi de socializa-re, pregătirea lui pentru a-şi ac-cepta boala şi pe sine, pregătireafamiliei acestuia pentru a face faţăUNICUL HOSPICE DIN ZONA CAPITALEI,LA VOLUNTARIElena OCEANU
  14. 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14Regio în RomâniaImplicare socialătransformărilor prin care trece bol-navul de cancer etc. Nu în ultimulrând, personalul Centrului puneaccent pe activitatea religioasăcare urmăreşte acceptarea bolii şiîmpăcarea cu divinitatea.Istoria Centrului de Îngrijiri Paliativese leagă de obţinerea unor granturişi derularea unor proiecte care aupermis construirea aşezământului,instruirea personalului, susţinereaactivităţilor de îngrijire a bolnavilorcu afecţiuni incurabile şi sprijini-rea familiilor pacienţilor. În pre-zent, printr-un proiect Regio, sederulează o investiţie pentru ex-tinderea capacităţilor de cazare şidezvoltarea serviciilor sociale.CERERI MULTE,SPAŢIU RESTRÂNSÎn Centrul „Sfânta Irina” există 16locuri unde pacienţii abandonaţisau cei ale căror familii suntîn imposibilitatea de a-i îngrijibeneficiază de servicii gratuite. Înzonele foarte aglomerate, cum suntBucureştiul şi împrejurimile sale, seînregistrează, în fiecare an, aproxi-mativ 5.000 de bolnavi în stadiu ter-minal. Într-o societate care nu dis-pune de infrastructura necesară în-grijirii acestor bolnavi, existenţalor este o problemă greu de gestio-nat. De pildă, în alte state, precumMarea Britanie sau Franţa, existăcâte două sau chiar trei aşezămintede tip hospice care funcţionează pelângă marile spitale. În Bucureşti şizona de sud a ţării, Centrul „SfântaIrina” este singurul de acest tip.Cererile pentru asistenţă şi îngri-jiri paliative, adresate Fundaţieiau crescut constant în ultimii ani,ajungându-se în prezent la consti-tuirea unor liste de aşteptare, darşi improvizarea unor rezerve pentruca centrul să-şi mărească, în cazuriurgente, capacitatea.PROIECT DE EXTINDERE,FINANŢAT CU FONDURIREGIOToate aceste evoluţii au condusla ceea ce astăzi este un proiectRegio, în derulare, în valoarede 3,6 milioane de lei, din careaproape 3 milioane reprezintă fi-nanţare nerambursabilă. Proiectulurmăreşte să asigure un cadru adec-vat îngrijirii şi consilierii, combate-rii excluziunii sociale şi sprijiniriireintegrării persoanelor aflate îndificultate din cauza diagnosticăriicu boli incurabile. În mod concret,centrul urmează să fie extins princonstruirea unui nou corp de clădireasigurându-se, astfel, creştereacapacităţii, creşterea rolului so-cial al Centrului şi a accesibilităţiipersoanelor cu nevoi speciale.Totodată, proiectul asigură şi ame-najarea şi dotarea corespunzătoarea spaţiilor destinate asistenţei bol-navilor şi familiilor acestora.Prin construirea noului corp declădire, capacitatea aşezământuluiva creşte de la 16 la 41 de paturi.Tot prin proiect, va fi amenajată onouă sală de mese pentru bolnavi şirudele lor, bucătăria va fi utilată şimodernizată, se vor amenaja o salăde socializare a bolnavilor (cu cal-culatoare şi bibliotecă), o sală deconferinţe şi una de aşteptare, cusecretariat permanent. Lucrărilemai prevăd realizarea unui liftpentru noul imobil, crearea despaţii separate pentru uscătorie-călcătorie şi reamenajarea farma-ciei. Proiectul este în derulare, iarconstrucţia a ajuns la etajul unu alnoului imobil. Proiectul ar trebui săse finalizeze în noiembrie 2012, darconstructorul a devansat termenulde finalizare cu aproape o jumătatede an.PRIMUL PAS CĂTREO STRATEGIEPrin realizarea sa, proiec-tul creează premisa im-plementării unei strategii dedezvoltare pe termen mediu şilung, pentru ca Centrul „SfântaIrina” să furnizeze servicii so-ciale de calitate unui numărcât mai mare de persoane pen-tru asigurarea unui acces egal alcetăţenilor la astfel de servicii.5.000de potenþialibeneficiari
  15. 15. OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 15Regio în RomâniaSITUAŢIA TINERILOR CRESCUŢI ÎNCENTRE DE OCROTIRE A COPILULUIŞI AJUNŞI LA VÂRSTA MAJORATULUI,MOMENTÎNCARETREBUIESĂPĂRĂSEASCĂSISTEMUL INSTITUŢIONAL, REPREZINTĂUNA DINTRE CELE MAI GRAVE PROBLEMEDIN DOMENIUL PROTECŢIEI SOCIALE.Dacă în urmă cu un deceniu nu exis-tau soluţii coerente pentru a spri-jini această categorie defavorizatăla împlinirea vârstei de 18 ani, înprezent, o serie de proiecte imple-mentate constituie un model pen-tru sprijinirea tinerilor pe caleaintegrării lor sociale.INVESTIŢIE SOCIALĂ DE 3,5MILIOANE DE LEI LA CEHUSILVANIEINe oprim, în numărul de faţă, laun astfel de proiect, a cărui imple-mentare s-a finalizat recent în lo-calitatea Cehu Silvaniei din judeţulSălaj. Iniţiativa a avut în vederemodernizarea şi extinderea unuicomplex de servicii comunitare,aflat în subordinea Direcţiei deAsistenţă Socială şi Protecţia Copi-lului Sălaj, prin înfiinţarea de ate-liere vocaţionale destinate tineri-lor ieşiţi din sistemul rezidenţial.Proiectul, în valoare de circa 3,5milioane de lei, a avut o finanţarenerambursabilă de 2,7 milioane delei, prin POR, DMI 3.2. „ Reabilita-rea / modernizarea / dezvoltareaşi echiparea infrastructurii ser-viciilor sociale”.INTEGRARE PRINDEZVOLTAREA ABILITĂŢILORVOCAŢIONALEObiectivul specific al proiectu-lui a fost centrat pe problematicaintegrării şi reintegrării profesionaleşi sociale a tinerilor care părăsescsistemul rezidenţial de protecţie acopiilor. În mod concret, s-a urmăritdezvoltarea unor servicii sociale noicare să susţină creşterea abilităţilorvocaţionale şi facilitarea integrăriisocio-profesionale a categoriei vi-zate.Proiectul şi-a propus modernizarea,reorganizarea şi recompartimenta-rea imobilului în care funcţioneazăComplexul de servicii comunitare,astfel încât să poată fi înfiinţateşi dotate corespunzător ateliere-le vocaţionale şi locuinţele detranzit pentru tineri, centrul ma-ternal să poată fi mutat într-unspaţiu corespunzător şi să fie datăîn funcţiune o sală polivalentă desport care nu era finalizată.TINERII INSTITUŢIONALIZAŢIÎNVAŢĂ O MESERIE CA SĂ SE DESCURCE ÎN VIAŢĂLa Cehu Silvaniei, printr-un proiect Regio,Atelierevocaþionaleºi locuinþede tranzitPregătire pentru viitorCãtãlina JINGOIU
  16. 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16Regio în RomâniaŞanse pentru integrareUN PROIECT NECESARAnaliza care s-a făcut la momentuliniţierii acestui proiect a arătat că,pe măsură ce numărul copiilor şi tin-erilor instituţionalizaţi în Complexulde Servicii Comunitare Cehu Silva-niei era în creştere, aşezământulnu reuşea să asigure condiţiile im-puse de standardele în domeniu. Depildă, copiii din centrul de plasa-ment convieţuiau în aceeaşi clădirecu beneficiarii centrului maternal,deşi standardele reclamă spaţiidiferite şi acces separat. Tineriiieşiţi din sistemul rezidenţial deprotecţie a copilului erau găzduiţiîn acelaşi imobil în care funcţionacentrul de plasament. În plus,dotările erau insuficiente, spaţiileimproprii şi deteriorate, iar servici-ile sociale, insuficient dezvoltate.Derularea proiectului s-a impus cao necesitate în condiţiile în care seobserva un proces anevoios de inte-grare socio-profesională a tinerilorcare părăseau sistemul rezidenţial.Pe de o parte, acest lucru se datoracrizei economice care a determinatangajatorii să fie mult mai exigenţi,pe de altă parte, o problemă realăera lipsa de capacităţi vocaţionaleşi de adaptare a tinerilor din cate-goria vizată.Lucrările derulate la Complexul deServicii Comunitare au condus laextinderea suprafeţei utile a imo-bilului, amenajarea cantinei şi asălii polivalente, recompartimenta-rea celor trei corpuri de clădire, ac-cesibilizarea imobilului pentru per-soanelecuhandicapşiîmbunătăţireacondiţiilor din cadrul complexului.De asemenea, s-a achiziţionat o se-rie de utilaje şi echipamente speci-fice. În urma acestui proiect s-auasigurat condiţii optime de găzdu-ire, s-a transferat centrul mater-nal într-un spaţiu aflat la parterulcorpului de clădire reabilitat, s-auînfiinţat două ateliere vocaţionale şis-a dat în folosinţă sala polivalentăa complexului.UN EXEMPLUDE SUCCESDupă implementarea acestuiproiect, circa 120 decopii şi tineri beneficiază denoi facilităţi de pregătireprofesională şi integrare a lorîn comunitate. În cadrul ate-lierelor vocaţionale, 50 de tineriînvaţă tâmplărie, lăcătuşerie şicroitorie, pregătindu-se, astfel,pentru a face faţă integrării pepiaţa muncii. Nouă dintre bene-ficiari sunt găzduiţi în locuinţede tranzit, create tot în cadrulproiectului. Direcţia Generalăde Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului Sălaj intenţionează săpromoveze, ca model de succes,exemplul Complexului de ServiciiComunitare din Cehu Silvaniei şiîşi propune să înfiinţeze astfelde ateliere vocaţionale şi în altelocalităţi ale judeţului.
  17. 17. OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 17DEZVOLTAREA UNEI INFRASTRUCTURISOCIALE ADECVATE ESTE PRIMULPAS CĂTRE ASIGURAREA UNOR SERVICIICOMPETITIVE ŞI PERFORMANTE, ÎNACEST DOMENIU.La Roman, funcţionează, sub co-ordonarea Direcţiei Generale deAsistenţă Socială şi Protecţia Co-pilului, una dintre cele mai com-plexe instituţii de ocrotire a per-soanelor cu nevoi speciale - Com-plexul Romaniţa.LUCRĂRI AMPLE,CONDIŢII SUPERIOAREAşezământul a parcurs recent unamplu proces de reabilitare şi mo-dernizare, finalizat în vara anului2011. Finanţarea a fost asiguratăprintr-un proiect Regio cu o valoaretotală de peste un milion de lei, dincare circa 800.000 de lei au repre-zentat finanţare nerambursabilă.Investiţia a fost necesară pentruînlăturarea disfuncţionalităţilorcare decurgeau din amenajarea şicompartimentarea spaţiului. Depildă, un spaţiu de circa 120 mp,aflat la etajul 1 al corpului D alclădirii, era complet neamenajatşi a avut nevoie de reparaţii am-ple, de înlocuire a tâmplăriei şi ainstalaţiilor, pentru a fi transfor-mat în spaţiu de recuperare-re-abilitare a copiilor cu dizabilităţi.Demarată în martie 2010, investiţiapentru îmbunătăţirea condiţiilordin aşezământul social s-a deru-lat într-un timp mai scurt decât seprevăzuse iniţial. Astfel, chiar dacăproiectul avea ca termen de finaliza-re luna septembrie 2011, lucrăriles-au încheiat la finele lunii iunie aaceluiaşi an şi, tot atunci, a avut locşi inaugurarea complexului.Procesul de reabilitare şi moder-nizare a inclus lucrări de reabilitaretermică a trei corpuri de clădire,amenajarea unui spaţiu de joacăpentru copii cu o suprafaţă de 225mp, reabilitarea a 18 camere în caresunt cazaţi beneficiarii complexu-lui, dar şi a sălilor pentru activităţiinstructiv-educative şi de recreere.După finalizarea proiectului, Com-plexul dispune de 50 de locuri decazare la standarde europene, darşi de cabinete de recuperare şi re-abilitare a copiilor cu dizabilităţi şispaţii administrative moderne.ÎN SPRIJINUL CELOR AFLAŢIÎN DIFICULTATEComplexul de servicii Romaniţaeste o instituţie care asigură opaletă mai largă de servicii so-ciale. Aşezământul are un centru deCONDIŢII EUROPENE PENTRU COPIII CU NEVOI SPECIALE,LA CENTRUL ROMANIŢA, ÎN JUDEŢUL NEAMŢRegio în RomâniaSpaţiu de ocrotire800.000lei,finanþarenerambur-sabilãCãtãlina JINGOIU
  18. 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18Acţiune generalăprotecţie a copilului cu dizabilităţi,un centru de recuperare şi reabili-tare a copilului cu handicap, darşi un centru maternal care oferăgăzduire mamelor şi bebeluşilor lorpe o perioadă de până la 12 luni.De asemenea, aşezământul dispunede un centru de primire a copilu-lui în regim de urgenţă, care oferăgăzduire pe o perioadă determinatăcopiilor abandonaţi sau aflaţi însituaţii de risc.Nu în ultimul rând, aici pot găsiadăpost şi asistenţă victimeleadulte ale traficului de persoane.Pentru toţi beneficiarii săi, centrulRomaniţa asigură asistenţă psiho-socială, medicală şi consiliere, prinpersonalul specializat.Regio în România18camerereabilitate„Chiar dacă cele maivizibile investiţiiderulate de ConsiliulJudeţean Neamţsunt cele dininfrastructură,ne-am propus şirealizarea unoracţiuni pentruintegrarea socialăa unor categoriidefavorizate. E oacţiune generală ajudeţului Neamţ,în care am inclusşi şcoli, dar şialte aşezămintesociale... Mă declarmulţumit de ceea ces-a realizat aici, laComplexul Romaniţa.Este un complex care,acum, întruneştetoate condiţiilepentru a asiguranorme europene detrai celor 44 de copiicare sunt aici”, a declarat,a declarat,la inaugurarea Centrului,la inaugurarea Centrului,dupã reabilitare, preºedinteledupã reabilitare, preºedinteleConsiliului Judeþean Neamþ,Consiliului Judeþean Neamþ,VASILE PRUTEANU.VASILE PRUTEANU.
  19. 19. OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 19SPRIJINUL PENTRU O NORMALIZARE AVIEŢII PERSOANELOR CU HANDICAPCONSTITUIE, ÎN SOCIETATEA MODERNĂ,UN PRIM PAS CĂTRE INCLUZIUNESOCIALĂ ŞI CONTRIBUIE LA CREŞTEREACALITĂŢII VIEŢII PERSOANELOR CUNEVOI SPECIALE.În România, iniţiativele autorităţilorpublice locale şi centrale, sprijiniteadesea de societatea civilă, au dus,în ultimii ani, la apariţia unor in-strumente reale şi eficiente pen-tru integrarea unor astfel de per-soane. În mod categoric, una din-tre priorităţile ultimilor ani a fostîmbunătăţirea infrastructurii so-ciale şi, indirect, creşterea calităţiiserviciilor sociale.Chiar dacă vorbim despre o cate-gorie socială cu caracteristici uni-tare în ceea ce priveşte dificultăţileîntâmpinate, soluţiile identificate îndiferite oraşe ale ţării pentru spri-jinirea persoanelor cu dizabilităţisunt diferite.Un proiect amplu şi cu impact ma-jor, pe care vi-l prezentăm în con-tinuare, este cel desfăşurat de Con-siliul Judeţean Alba, în ultimii doiani, pentru reabilitarea, extindereaşi dotarea minimă a cinci locaţiidevenite centre multifuncţionalespecializate în asigurarea servici-ilor sociale pentru persoane cudizabilităţi.PARTENERIATINSTITUŢIONALÎn anul 2009, şapte instituţii dinjudeţul Alba - Consiliul Judeţean,Direcţia judeţeană de asistenţăsocială şi protecţia copilului Alba,primăriile din Aiud, Blaj, Abrud, Cu-gir şi Zlatna - şi-au unit eforturilepentru a pune bazele unui pro-iect care avea să asigure, la final,o reţea de complexe inovatoare ceoferă servicii sociale alternative,destinate exclusiv persoanelor cudizabilităţi. Proiectul pornea dela constatarea că, în judeţul Alba,persoanele cu handicap se confrun-tau cu lipsa capacităţii instituţiilor,ONG-urilor şi companiilor private dea asigura servicii sociale de calitate.Statisticile arătau că numărul per-soanelor cu dizabilităţi din judeţulAlba, în creştere, era de peste13.700, reprezentând aproximativ3,6% din totalul locuitorilorjudeţului. Tot la acel moment, înjudeţ, funcţionau doar trei centresociale pentru recuperarea copiilorîn regim de zi (două în Alba Iulia şiunul în Sebeş), iar pentru adulţii cuhandicap funcţionau doar centre so-ciale în regim rezidenţial.INFRASTRUCTURĂPENTRU SERVICII SOCIALEINOVATOAREContractul pentru susţinerea finan-ciară a proiectului social iniţiat deautorităţile din judeţul Alba a fostREŢEA DE CENTRE SOCIALE, ÎN JUDEŢUL ALBA,REALIZATĂ CU FONDURI REGIOPERSOANELE CU DIZABILITĂŢI AU LA DISPOZIŢIE CINCI CENTRE SOCIALEMULTIFUNCŢIONALERegio în RomâniaReţea socialăCãtãlina JINGOIU
  20. 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20Centre multifuncţionaleRegio în Româniasemnat în septembrie 2009. Prin in-termediul contractului, s-a asig-urat o finanţare nerambursabilăde 2,7 milioane de lei a investiţieicare s-a ridicat la o valoare totalăde 3,48 milioane de lei. Proiectul afost implementat în perioada sep-tembrie 2009 - iulie 2011, concomi-tent, în toate cele cinci microzoneale judeţului Alba, asigurând, ast-fel, acoperirea ariei judeţului înproporţie de 85% şi, totodată, infra-structura necesară implementării al-tor proiecte dedicate îmbunătăţiriicalităţii serviciilor pentru per-soanele cu nevoi speciale.Prin reabilitarea, extinderea şidotarea minimă a celor cinci locaţii,proiectul a asigurat infrastructuranecesară oferirii unor servicii so-ciale de calitate pentru persoanelecu dizabilităţi.Activitatea reţelei decentre multifuncţionale se axeazăpe informarea şi consilierea per-soanelor cu handicap asupra drep-turilor legale de care pot benefi-cia, posibilitatea ca persoanele cudizabilităţi să poată presta activităţiremunerate, crearea unui cadrupotrivit pentru socializare, amelio-rarea stării persoanei cu handicapprin recuperare şi consilierea fami-liei, precum şi diminuarea efortu-lui pe care familia îl face pentru asusţine o persoană cu handicap.Fiecare dintre serviciile so-ciale asigurate în aceste centremultifuncţionale, este conceputîn raport cu nevoile beneficia-rilor (tineri şi adulţi proveniţi dinşcoli speciale sau centre de plasa-ment, persoane cu dizabilităţi carebeneficiază de servicii în regim dezi, adolescenţi care urmează să iasădin sistemul clasic rezidenţial etc).Atelierele de lucru din cadrul aces-tor centre asigură dezvoltarea unoractivităţi de terapie ocupaţionalăca modalităţi de reabilitare şi in-tegrare socială şi acordă persoa-nei cu handicap oportunitatea de adesfăşura o activitate aducătoarede venituri, care îl transformă dinconsumator în contribuabil.de 3 48 milioane de lei Proiectul aProiectRegio de3,48milioanede lei„Eficientizarea serviciilorpublice asigurate cetăţenilorşi adaptarea acestora lanevoile specifice diferitelorcategorii şi grupuri socialesunt activităţi constanteale autorităţii judeţene. Înacest context, al dezvoltăriişi adaptării la nevoilereale ale comunităţilor, seînscrie demersul prioritarde accesare a fonduriloreuropene pentru realizareainfrastructurii necesaredezvoltării de serviciisociale si pentru pregătirearesurselor umane caresă activeze în structurilenou înfiinţate. ProiectulServicii Integrate pentruPersoane cu Nevoi Specialea pus bazele unei reţelejudeţene de servicii socialeintegrate pentru persoanelecu dizabilităţi, reţea careva asigura accesul la serviciisociale specifice pentru85% dintre persoanele cudizabilităţi din judeţulAlba. În cele cinci locaţiireabilitate prin proiectfuncţionează centre socialemultifuncţionale zonale carevor deveni centre-resursăde coordonare locală apoliticilor sociale specificegrupurilor vulnerabile şipremise pentru creştereagradului de incluziunesocială şi dezvoltarecomunitară prin economiesocială”.ION DUMITREL,ION DUMITREL,preºedintele Consiliului Judeþean Albapreºedintele Consiliului Judeþean Alba
  21. 21. OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 21Implicare socialăBani europeni în Uniunea EuropeanăCASCINA ROCCAFRANCA (CASADE ZI CU ZI), ESTE UN CENTRUSOCIAL ŞI CULTURAL, SITUAT ÎN ORAŞULTORINO, ÎN NORD-VESTUL ITALIEI,MENIT SĂ-I ÎNCURAJEZE PE LOCALNICISĂ DEVINĂ PERSOANE IMPLICATE ACTIV,INTERESATE DE COMUNITATE. AICI,OAMENII VIN PENTRU A-ŞI PETRECE UTILTIMPUL LIBER ŞI PENTRU A-ŞI DEZVOLTACUNOŞTINŢELE.ACEST CENTRU A FOST,AŞADAR, CONCEPUT CA UN SPAŢIUUNDE LOCALNICII POT ÎNCERCA NOIFORME DE A CONLUCRA, DE A-ŞI PUNEÎN PRACTICĂ DREPTURILE CIVILE ŞI DEA FACE SCHIMB DE IDEI CU PERSOANEDE VÂRSTE DIFERITE, DE ALTE ETNII ŞICULTURI.Derulat prin Fondul European pen-tru Dezvoltare Regională, în peri-oada mai 2007 - decembrie 2008,proiectul a beneficiat de o finanţaretotală de 851.125 euro, din carecontribuţia Uniunii Europene a fostde 248.150 euro.Pe lângă faptul că este un punct deîntâlnire pentru grupuri ce aparţincomunităţii, Cascina Roccafranca,oferă cursuri şi sesiuni de trainingpe diverse teme, ce includ cursuride italiană pentru imigranţi, eve-nimente culturale ca: muzică, tea-tru, film, activităţi şi asistenţăsocială pentru grupuri marginali-zate, astfel încât aceştia să simtăcă fac parte din comunitate. În me-die, 3.000 de persoane participăsăptămânal la aceste activităţi. Înplus, participanţilor le sunt oferitediverse facilităţi precum: centru deinformare, locuri de parcare, loc dejoacă pentru copii etc.COMUNICAREINTERCULTURALĂCascina Roccafranca s-a deschis în2007, într-o clădire renovată, cu osuprafaţă de 2.500 mp, înconjuratăde 2.000 mp de curte, folosităpentru festivaluri în timpul verii.Prin faptul că se adresează tu-turor persoanelor din comuni-tate, Centrul doreşte să încura-jeze o mai bună înţelegere a di-verselor popoare şi culturi, cât şiîmbunătăţirea relaţiilor dintre lo-calnici şi comunităţile străine.O SCHIMBARE DE DURATĂCascina Roccafranca a fost înfiinţatăde Uniunea Europeană, prin Progra-mul European URBAN II, pentru astimula dezvoltarea şi îmbunătăţireacalităţii vieţii şi a mediului în dis-trictul Mirafiori, din nordul oraşuluiTorino. Profitând de oportunităţileoferite în 2008 de „Anul Europeanal Dialogului Intercultural”, Casci-na Roccafranca a colaborat cu maimulte grupuri pentru crearea deiniţiative şi evenimente de promo-vare a Africii.Pentru Torino, proiectul Roccafran-ca este un exemplu demn de luat înseamă al succesului unui parteneri-PROIECT DE INTEGRARE A IMIGRANŢILOR,LA TORINODan CÃRBUNARU
  22. 22. www.inforegio.ro22Diversitate culturalăat public-privat, pe scena socială şiculturală. Fundaţia non-profit Cas-cina Roccafranca, ce administreazăCentrul, se bazează pe 50 decolaborări cu cooperative, asociaţiiculturale şi grupuri informale,funcţionând cu ajutorul a peste 40de voluntari şi realizând de-a lungultimpului peste 150 de evenimente.SOLUŢII PENTRUAUTOFINANŢAREPentru a se putea autofinanţa,Fundaţia a pus bazele unor activităţicomerciale, ca, de exemplu, o cafe-nea şi un restaurant, ale căror profi-turi sunt reinvestite în costurile demanagement ale centrului şi în or-ganizarea de activităţi caritabile,în colaborare cu fundaţii publice şiprivate.Proiectul a inspirat deja alte douăiniţiative de integrare socială în co-munitate. Una dintre acestea esteun parteneriat cu fundaţia „HassanII” pentru marocanii care trăiesc înafara graniţelor, colaborare ce a dusla crearea unei şcoli pentru copiide origine arabă. În colaborare cu„Proiectul pentru Femei” din To-rino, autorităţile locale au pus şibazele unei şcoli de limbă italianăpentru imigrante.În cadrul acestui centru socio-cul-tural plurivalent se furnizează ser-vicii, se oferă spaţiu şi resurse pen-tru noi proiecte, iar oamenii vin cuidei inovatoare, eficiente.„Cascina Roccafranca oferăoamenilor de toate vârsteleun loc unde să-şi petreacătimpul liber, dându-leposibilitatea să participeîn mod activ la viaţa socialăa comunităţii”, declarãdeclarã GIANFRANCOGIANFRANCOPRESUTTI,PRESUTTI, manager de proiect.manager de proiect.Bani europeni în Uniunea Europeanăhttp://ec.europa.euhttp://www.comune.torino.ithttp://www.cascinaroccafranca.itSurse:
  23. 23. 23Şanse pentru femeiBani europeni în Uniunea EuropeanăOCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011PROIECTUL ACCESS TO LIFELONGLEARNING (ALL) A FOST GÂNDITPENTRU A OFERI ACCES CONTINUU LARESURSE EDUCAŢIONALE FEMEILORDINTR-O CATEGORIE CONSIDERATĂDEFAVORIZATĂ. DERULAT ÎN ŢARAGALILOR - REGATUL UNIT AL MARIIBRITANII, ALL A AVUT CA SCOPDEPRINDEREA DE COMPETENŢE MINIMEÎN DOMENIUL MUNCII DE CĂTREFEMEILE DEZAVANTAJATE DIN PUNCT DEVEDERE ECONOMIC, MULTE DINTRE ELEPROVENIND DIN GRUPURI MINORITARESAU DE IMIGRANŢI.Pentru derularea proiectului, în pe-rioada mai-decembrie 2003, cos-turile totale au fost de 523.600 eu-ro, din care contribuţia Fondului Eu-ropean pentru Dezvoltare Regionalăa fost de 235.600 euro.În cadrul proiectului ALL, derulat deAtelierul pentru femei din Cardiff,femeilor defavorizate le-au fost pre-date elemente de tehnică de calcul,limba engleză ca limbă secundară,matematică la un nivel începătorşi noţiuni de folosire a computeru-lui, toate acestea urmărind o maibună integrare, ulterioară, pe piaţamuncii, a beneficiarelor.După finalizarea acestui programde formare, 68% dintre participanteşi-au găsit un loc de muncă, au de-pus muncă de voluntariat sau aucontinuat prin a fi ele însele forma-tori.ZECI DE ANI DE TRADIŢIEAtelierul pentru femei din Cardiffeste un centru cu tradiţie care afuncţionat în beneficiul femeilorîncă din 1984. Instituţia oferă o gamălargă de servicii care promoveazăegalitatea între sexe şi are ca scopîmbunătăţirea vieţii şi rolului femeiiîn societate.Folosindu-se de experienţă şi de ogamă de activităţi multiple, progra-mul derulat în cadrul acestui ateliera accentuat dezvoltarea personală,pentru ca femeile să poată face deacum alegeri informate cu privi-re la viitorul lor, alegeri bazate penevoile şi abilităţile lor, în funcţiede circumstanţe. Proiectul a cres-cut populaţia activă disponibilă,aşa cum este prevăzut în strategiilenaţionale şi regionale.ACCES LA INFORMAŢIIŞI SERVICIIToate cele 184 de participante aufăcut un training de folosire a com-puterului, fapt care nu numai le-acrescut şansele de angajare, darle-a înlesnit accesul la informaţii şiservicii, la integrarea în societateşi le-a deschis noi oportunităţi deînvăţare. Aproximativ 108 persoaneau continuat să urmeze cursuri încadrul altor instituţii.Promovarea unei mai bune înţelegeriîntre grupuri etnice diferite a repre-zentat una dintre părţile intrin-seci ale proiectului, atât în cadrulATELIERUL PENTRU FEMEI DIN CARDIFF,NOI OPORTUNITĂŢI ÎN GĂSIREA UNUI LOCDE MUNCĂDan CÃRBUNARU
  24. 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24Sprijin pentru integrareBani europeni în Uniunea Europeanăcursurilor, cât şi ca o consecinţăfirească venită în urma muncii de-puse cu acelaşi scop şi a petreceriitimpului împreună. Excursiile spreobiective de interes cultural au dez-voltat o apreciere a patrimoniuluicultural local.AJUTOR PENTRUINTEGRAREA ÎN COMUNITATEProiectul a fost derulat de cătreAtelierul pentru femei din Cardiff- una dintre cele mai defavorizate,din punct de vedere economic,comunităţi din ţară şi cu un pro-cent mare de persoane aparţinândgrupurilor Black and Minority Eth-nic (BME - grupuri alcătuite dinminorităţi etnice şi persoane de cu-loare). O valoare adăugată pentruproiect a fost adusă de organizaţiaCareers Wales, ca agenţie condusăde şi pentru femei aparţinândminorităţilor etnice, şi Grupul pen-tru planificarea carierei pe tot par-cursul vieţii. Aceasta a oferit unsprijin suplimentar participanţilor,în timp ce reţeaua Black Environ-mental (BEN) a ajutat la concepereaşi desfăşurarea de excursii cătreobiective locale de patrimoniu.Proiectul şi-a propus să ofere pro-grame de perfecţionare într-un modcare să fie acceptat din punct devedere cultural de către familiilefemeilor din grupul ţintă, oferind,de exemplu, locuri de îngrijire acopiilor şi o cameră de rugăciunepentru participante. Fiecăreia din-tre ele i-a fost desemnat un tutoreîmpreună cu care au participat laşedinţe săptămânale. Deşi proiectuls-a încheiat în 2005, acesta a avutun efect de durată. Atelierul pentrufemei, care înţelege mai bine acumcomunitatea pe care o deserveşte,a introdus cursuri de formare supli-mentare. În plus, unii parteneri deproiect, au adăugat, la rândul lor,cursuri de abilităţi parentale şi deartă la sediul Atelierului.„Mai multe participanteau încheiat programede voluntariat cu alteorganizaţii comunitare,folosindu-se de abilităţilelor nou-dobândite şi deîncrederea în sine.”LAURA DAVIESLAURA DAVIES, manager de, manager deproiect ºi director, Atelierul pentru femei,proiect ºi director, Atelierul pentru femei,Cardiff.Cardiff.http://ec.europa.eu/http://www.womensworkshop.org.uk/index.htmlSurse:Proiectde peste500.000euro
  25. 25. OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 25AgendăAUTORITATEA DE MANAGEMENTPENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: info@mdrt.roWebsite: www.mdrt.roCOMITETUL DE MONITORIZAREPENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: secretariatcmpor@mdrt.roORGANISME INTERMEDIARE PORAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.roWebsite: www.adrnordest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.roWebsite: www.adrse.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.roWebsite: www.adrmuntenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.roWebsite: www.adroltenia.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: office@adrvest.roWebsite: www.adrvest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăNord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: adrnv@mail.dntcj.roWebsite: www.nord-vest.roAgenţia pentru Dezvoltare RegionalăCentru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.roWebsite: www.adrcentru.roAgenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov(ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: contact@adrbi.roWebsite:www.adrbi.rowww.regioadrbi.roMinisterul DezvoltăriiRegionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURICOMUNITARE PENTRU TURISM -organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.roORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZAREA PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONALBACĂU, ROMÂNIA, 3 – 4 NOIEMBRIE 2011Forumul Regional „Orizont Nord - Est 2020”, ediţia a VIII-aAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în parteneriat cu autorităţile publice locale din judeţul Bacău şi alte organizaţii relevantedin mediul de afaceri, organizează Forumul Regional „Orizont Nord - Est 2020”, ediţia a VIII-a, care va fi găzduit de Centrul de Afacerişi Expoziţii „Mircea Cancicov”, Bacău. Prin ediţia din acest an se urmăreşte crearea unui cadru favorabil pentru stabilirea politiciide dezvoltare a Regiunii Nord - Est cu orizont 2020, bazată pe exemple de bună practică şi expertiză acumulată până în prezent.Evenimentul se va desfăşura pe parcursul a 2 zile, consecutiv, după cum urmează:1. Conferinţa „Strategia EU 2020 – Efecte şi defecte în dezvoltarea regională”.2. Ateliere de lucru şi dezbateri cu subiecte de interes: avantajele competitive şi economice ale Regiunii Nord – Est, politica dedezvoltare regională descentralizată, transpunerea capacităţii inovative în avantaje competitive, exemple de bună practică îndomeniul dezvoltării durabile, responsabilităţii sociale, etc.3. Expoziţia „Europa şi Regiunile Cunoaşterii”.BRUXELLES, BELGIA, 14 OCTOMBRIE 2011Inaugurarea Parlamentarium - centrul destinat vizitatorilor din cadrul Parlamentului EuropeanCel mai mare centru parlamentar pentru vizitatori din Europa - Parlamentarium - va funcţiona la sediul din Bruxelles al ParlamentuluiEuropean. Este prima expoziţie din lume accesibilă integral în 23 de limbi. Cetăţenii, localnicii şi turiştii vor avea şansa de a cunoaşteinstituţiile europene şi, în special, Parlamentul European, prin intermediul mai multor mijloace audiovizuale interactive. Vizitatoriivor putea lua legătura cu politicienii prin intermediul unor mijloace audiovizuale interactive, vor putea face un tur virtual prin Europacu ajutorul unei hărţi tridimensionale şi vor putea afla ce a adus Uniunea Europeană fiecărei ţări pe parcursul istoriei, ce rol a jucatParlamentul European şi multe altele.SOPOT, POLONIA, 23 OCTOMBRIE 2011Conferinţă pe tema modernizării învăţământului universitarGuvernul Poloniei va organiza, prin intermediul Ministerului Ştiinţei şi Educaţiei Superioare, o dezbatere privind modernizareauniversităţilor europene. Conferinţa va avea loc după ce Comisia Europeană va formula Comunicarea cu privre la modernizareaînvăţământului superior. La eveniment sunt aşteptaţi funcţionari de rang înalt şi experţi la nivel înalt, reprezentanţi ai ComisieiEuropene şi ai Secretariatului General al Consiliului UE. Temele care vor fi abordate vor urmări subiecte din cadrul Comunicării CEcu privire la modernizarea universităţilor şi a principiilor pentru reforma învăţământului superior. Va exista, de asemenea, un studiude caz cu privire la reformele aplicate în sistemul universitar polonez.BRUXELLES, BELGIA, 10 NOIEMBRIE 2011Conferinţa „Schimbarea calităţii aerului - o perspectivă regională„Conferinţa, organizată de Comitetul Regiunilor, se va concentra asupra principalelor probleme cu care se confruntă mai multeregiuni europene în ceea ce priveşte calitatea aerului. Regiunile vor prezenta cele mai bune practici şi acţunile lor de succes în ceeace priveşte abordarea acestei probleme. Miniştrii regionali vor lua parte la dezbateri, iar, la final, va fi semnat un memorandum princare se vor alătura eforturilor de a gestiona această problemă crucială.
  26. 26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26Să mai şi zâmbim!Ai trecut prin România şi aivăzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne ofotografie pe adresarevistaregio@tipogruppress.ro,noi o publicăm şicele mai reuşite vor fipremiate!ZOOM REGIOâParadisul european:Eşti invitat la un prînz oficial.Eşti întâmpinat de un englez, bucătarule francez, un italian se ocupă de bunadispoziţie a mesenilor, în timp ce deîntreaga organizare s-a ocupat un neamţ.Iadul european:Eşti invitat la un prânz oficial. Eştiîntâmpinat de un francez, mâncareaa gătit-o un englez, de bunădispoziţie se ocupă un neamţ, darnu te speria încă – totul a fostorganizat de unitalian.Uniunea Europeanăvrea să amendeze Româniapentru cruzimea cu caretaie porcii la Crăciun.Pentru a rezolva problema,geneticienii româniau inventat porcul EMO,care se taie singur.- Sunteţi mare,şefu’!- De unde naibavă vin ideilea asteacreţe???Cioban înUniunea Europeană- Ale matale’s oile?...întreabă un turist pe un cioban- Incontestabil!- Ia te uită!!! Şi le duci lapăscut?- Nu!La autofurajare!
  27. 27. OCTOMBRIE 2011OCTOMBRIE 2011 27Să mai şi zâmbim!SOLUŢIACAREULUI„REBUSEUROPA”DIN NUMĂRUL8 AL REVISTEIREGIO:- Şefu’, e popescu aici. Tocmaia câştigat la loterie şi vrea săvă spună câteva cuvinte...- Nu e chiar un speakermotivaţional, darideea e aceeaşi...- De ce te-am chemat, Popescu:pilula albastră îţi arată cât deimportant crezi tu că eşti pentrufirmă. Iar pilula roşie îţi aratărealitatea…- Şofer!? Acesta este „postul deconducere„ de care vorbeaţi?- Încercăm orice soluţie, şefu’:ea e tanti Flori, specialistaîn descântece de deochi...ABT E M P E R A T AD U N A R E AU T R E C H TR O T T E R D A MS P A N I AO L A N D ASursa:MihaiBălescu,Manager.ro
  28. 28. Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.roInvestim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.www.inforegio.roe-mail: info@mdrt.ro0372 11 14 09Doriţi mai multe informaţii?Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiData publicării: octombrie 2011

×