Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                            Turismului NaŃional 2007 - 202...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                        Turismului NaŃional 2007 - 2026   ...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                       Turismului NaŃional 2007 - 2026În p...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                 Turismului NaŃional 2007 ...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                  Turismului NaŃional 2007...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                Turismului NaŃional 2007 -...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                    Turismului NaŃional 20...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                    Turismului NaŃional 20...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                Turismului NaŃional 2007 -...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                         Turismului NaŃional 2007 - 2026co...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                  Turismului NaŃional 2007...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                  Turismului NaŃional 2007...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                    Turismului NaŃional 20...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                             Turismului NaŃional 2007 - 20...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                            Turismului NaŃional 2007 - 202...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                                          ...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                     Turismului NaŃional 2...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                        Turismului NaŃional 2007 - 2026   ...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                        Turismului NaŃional 2007 - 2026Var...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                             Turismului NaŃional 2007 - 20...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                           Turismului NaŃional 2007 - 2026...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                   Turismului NaŃional 200...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                                Turismului NaŃional 2007 -...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                               Turismului NaŃional 2007 - ...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                         Turismului NaŃional 2007 - 20262....
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                          Turismului NaŃional 2007 - 2026d...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                          Turismului NaŃional 2007 - 2026S...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                        Turismului NaŃional 2007 - 2026   ...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                          Turismului NaŃional 2007 - 2026G...
Master Planul pentru Dezvoltarea                                                      Turismului NaŃional 2007 - 20263.3.2...
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Masterplan partea1
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Masterplan partea1

1,255 views

Published on

Published in: Business
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Masterplan partea1

  1. 1. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026 Master Planul pentru turismul naŃional al României 2007 - 2026INTRODUCEREI Cadrul general şi obiectiveleSectorul turismului din România a fost afectat de absenŃa unei politici generale dedirijare şi orientare a sectorului. Un Master Plan pentru dezvoltarea turismului dinRomânia a fost întocmit cu peste zece ani în urmă; totuşi, spre marea frustrare aacŃionarilor din sectorul turismului, recomandările acestuia nu au fost niciodatăimplementate. În ultimii ani, asistenŃa tehnică a fost asigurată de Programul deDezvoltare al NaŃiunilor Unite (UNDP) şi câteva organizaŃii neguvernamentale şi agenŃiidonatoare inclusiv USAID, GTZ şi CHF International pentru o serie de proiecte separate(ca de exemplu, la nivelul AutorităŃii NaŃionale pentru Turism (ANT1) dezvoltareawebsite-ului, cercetare de piaŃă, consultanŃă la nivel local, înfiinŃarea centrelor deinformare a turiştilor). Deşi sectorul turismului a beneficiat fără îndoială în cea mai mareparte de această asistenŃă, implementarea izolată a acestor măsuri, fără a fi integrateîntr-un plan strategic general, se pare că generează rezultate parŃiale. În plus,majoritatea acestor agenŃii îşi vor reduce activitatea din România ca urmare a integrăriiRomâniei în Uniunea Europeană în ianuarie 2007.În acest scenariu, Guvernul României a stabilit că este urgent necesar un Master Plan aldezvoltării turismului, pentru a pune bazele implementării unei abordări durabile adezvoltării turismului din România. S-a hotărât încheierea unui contract cu OrganizaŃiaMondială a Turismului pentru această acŃiune.Acest Master Plan al dezvoltării turismului cuprinde o perioadă de 20 de ani, până în2026. Concret, el cuprinde un program de acŃiune pe şase ani (2007-2013) în conexiunecu susŃinerea financiară prin fondurile structurale, la care România are acces ca urmarea integrării în Uniunea Europeană în ianuarie 2007.Obiectivul imediat este formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea şimanagementul durabil al industriei turismului în ceea ce priveşte resursele naturale şiculturale şi prezentarea acestui obiectiv în forma unui Master Plan al dezvoltăriiturismului pe termen lung, cuprinzând perioada 2007-2026. Acest plan reprezintă politicade umbrelă care include diferite planuri şi strategii, descrise în aşa fel încât săoptimizeze contribuŃia sectorului la economia naŃională. Se anticipează că populaŃiaRomâniei va beneficia din dezvoltarea turismului, prin: Creşterea încasărilor valutare;1 Pe tot parcursul Master Planului, pentru actuala agenŃie de turism a guvernului, Departamentulde turism din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, ComerŃ, Turism şi ProfesiiLiberale este folosită denumirea anterioară de Autoritatea NaŃională pentru Turism (ANT).Termenul de OrganizaŃia NaŃională a Turismului (ONT) este folosit ca termen generic pentruinsttituŃia responsabilă cu dezvoltarea şi marketingul Ńării ca destinaŃie turistică. ONT este deasemenea folosit drept nume propus pentru noul Departament de turism din minister. 1
  2. 2. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026 Aducerea economiei şi societăŃii româneşti la nivelul existent în Ńările Uniunii Europene; Creşterea calităŃii vieŃii; Creşterea şi încurajarea investiŃiilor în toate domeniile adiacente ale turismului; Stimularea creării de locuri de muncă; Stimularea dezvoltării; Consolidarea sporirii şi păstrării patrimoniului cultural; ContribuŃia la dezvoltarea şi conservarea resurselor materiale şi naturale din întreaga Ńară; şi Distribuirea beneficiilor turismului în toate regiunile României.II Dezvoltarea Master PlanuluiGuvernul României a decis întocmirea Master Planului de către OrganizaŃia Mondială aTurismului (UNWTO). UNWTO a constituit o echipă formată din şase consultanŃiinternaŃionali în domeniul turismului, specializaŃi în Planificare, Marketing, InvestiŃii,Statistică, ŞtiinŃe economice, Structuri instituŃionale şi Dezvoltarea resurselor umane. Eiau lucrat timp de peste şase luni, din ianuarie până în iulie 2007. Echipa de consultanŃiinternaŃionali a fost asistată de o echipă de aproximativ 20 de specialişti români şidoreşte să-şi exprime recunoştinŃa pentru informaŃiile, consideraŃiile şi asistenŃa pe carele-au primit din partea acestora din urmă.În afara muncii de cercetare la birou, s-au efectuat multe deplasări în majoritatearegiunilor Ńării şi s-au purtat discuŃii cu numeroase persoane şi reprezentanŃi din sectorulprivat al turismului. Deşi toate aceste contacte sunt prea numeroase pentru a fimenŃionate, contribuŃia lor şi punctele de vedere exprimate au fost inestimabile.Planul de acŃiune şi implementareaPunctul slab al strategiilor anterioare de dezvoltare a turismului a fost neimplementarearecomandărilor. Disponibilitatea fondurilor structurale de la Uniunea Europeană până în2013 reprezintă o resursă majoră de facilitare a implementării recomandărilor MasterPlanului. Totuşi, hotărârea de a duce planul la bun sfârşit rămâne esenŃială. În acestscop, recomandările au fost incluse în Planul de acŃiune, alături de organizaŃiile "lider"care au fost identificate ca fiind responsabile cu implementarea. În plus, s-a solicitatguvernului să numească un Comitet de implementare, pentru urmărirea progresului şiacordarea asistenŃei pentru depăşirea unor obstacole neprevăzute.III MulŃumiriPentru a-i aminti şi mulŃumi tuturor surselor de informare, instituŃiilor şi persoanelor careau oferit asistenŃă UNWTO şi consultanŃilor săi în redactarea acestui Master Plan ar finecesar tot atâta spaŃiu cât studiul însuşi. Deşi dorim să susŃinem industria hârtiei dinRomânia, credem de asemenea că trebuie să păstrăm mai mult frumoasele păduri aleRomâniei. De aceea, poate fi suficient să menŃionăm că echipa de consultanŃi, subîndrumarea, fără exagerare, a sute de persoane din toate sectoarele industrieiturismului, a fost asistată în permanenŃă de o echipă parteneră formată din experŃiromâni şi a fost îndrumată excelent de un Comitet de evaluare extrem de activ şi de util. 2
  3. 3. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026În pofida frecventelor modificări de funcŃii şi persoane, a existat un sprijin permanent dinpartea ministerelor şi secretarilor de stat. Mai presus de orice, întregul personal alAutorităŃii NaŃionale pentru Turism nu au pregetat să ofere sprijin şi asistenŃă, cu multpeste îndatoririle de serviciu.Vă mulŃumim tuturor şi populaŃiei României care ne-a întâmpinat cu atâta căldură.Sperăm ca munca noastră să fie benefică şi să revenim de multe ori în frumoasadumneavoastră Ńară. 3
  4. 4. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026A. ANALIZA SITUAłIEIÎn această analiză a situaŃiei actuale a turismului din România, nu se considerănecesară enumerarea detaliată a gamei impresionante de bogăŃii naturale, geografice,de mediu, de patrimoniu şi etnografice ale destinaŃiei. Toate acestea sunt binedocumentate în alte materiale. Am adoptat o abordare pragmatică, concentrându-ne peelementele cheie care îşi aduc contribuŃia în sectorul turismului. Multe aspecte dispun deo documentare excelentă. În altele, în special profilul vizitatorilor, există o lipsă deinformaŃii. Această analiză încearcă să identifice în ce situaŃie se află turismul înmomentul de faŃă şi să evidenŃieze punctele slabe care trebuie rezolvate şi oportunităŃilecare trebuie valorificate.1 VOLUMUL ŞI VALOAREA TURISMULUI PÂNĂ ÎN ANUL 2006IntroducereAcesta este un rezumat referitor la volumul şi valoarea turismului pe piaŃa internă şiinternaŃională şi se limitează doar la prezentarea principalelor cifre. Prezentareadetaliată a modelelor sezoniere, a distribuŃiei cererii pe localităŃi, tip de cazare şi nivel deocupare sunt cuprinse în Capitolul 6 de mai jos.1.1 Turismul internaŃional în România1.1.1 Volumul şi valoarea sosirilorTabelul 1.1 de mai jos prezintă modelul sosirilor de vizitatori internaŃionali şi câştiguriledin operaŃiuni de schimb valutar aferente acestora, conform datelor prezentate deInstitutul NaŃional de Statistică din România şi respectiv de Banca NaŃională a Românieipentru perioada 2000 - 2006. Tabel 1.1 Volumul şi valoarea sosirilor de vizitatori internaŃionali în România, în perioada 2000 - 2006 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006Sosiri (mii) 5.264 4.938 4.794 5.595 6.600 5.839 6.037Valoare (milioane 359 362 335 396 406 852 1.034Euro)Surse: Institutul NaŃional de Statistică din România şi Banca NaŃională a RomânieiCreşterea impresionantă de la an la an a numărului de sosiri începând din 2002 s-atransformat în 2005 într-o reducere de 11,5% care în mare măsură s-a datorat izbucniriigripei aviare şi gravelor inundaŃii din diferite regiuni ale Ńării. Totuşi, trebuie observat că,după cum se ştie, datele privind sosirile includ un mare număr de călători zilnici, înspecial din Ńările învecinate cum sunt Ungaria şi Moldova şi acest tip de vizitatori ar fifost îndeosebi afectaŃi de aceste evenimente. Tabelul 1.3 de mai jos demonstrează,totuşi, că recuperarea a 3,4% din sosiri se datorează continuării creşterii accentuate asosirilor de vizitatori internaŃionali folosind transportul aerian şi, deşi sosirile pe calerutieră continuă sa fie predominante, această poziŃie începe să slăbească. 4
  5. 5. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026Valoarea absolută a câştigurilor din operaŃiuni de schimb valutar urmează modificărilede la an la an ale sosirilor de vizitatori, cu excepŃia situaŃiei din 2005, când neconfruntăm cu anomalia dublării câştigurilor din operaŃiuni de schimb valutar în acelaşian în care sosirile de vizitatori internaŃionali au scăzut cu 11,5%. Acest lucru poate fiparŃial explicat prin faptul că această valoare a câştigurilor din turism, preluată din parteade credit a contului turismului din BalanŃa de PlăŃi, depinde de natura şi practicametodologiei de colectare a datelor, care de fapt s-a modificat la începutul anului 2005.Se ştie de asemenea că datele includ operaŃiunile de schimb valutar al valutei repatriateîn România de numeroşi cetăŃeni români care au avut posibilitatea să lucreze înstrăinătate, ca urmare a relaxării regimului vizelor în 2004 pentru persoanele carelucrează în Uniunea Europeană.În prezent, Institutul NaŃional de Statistică din România nu colectează date cu privire lacategoriile de cheltuieli ale vizitatorilor în România. Până când se vor introduce astfel destudii în România, contribuŃia sosirilor de vizitatori internaŃionali la câştigurile dinoperaŃiuni de schimb valutar va fi preluată din datele BalanŃei de PlăŃi şi deci vareprezenta o valoare aproximativă a acestui important indicator al valorii turismului îneconomia naŃională.În SecŃiunea 1.4 de mai jos sunt prezentate estimări ale valorii turismului intern şiinternaŃional în economia României, pe baza analizei datelor limitate din unele studiineoficiale, Studiul NaŃional al Gospodăriilor şi alte studii de piaŃă.1.1.2 Sosiri în funcŃie de naŃionalitateTabelul 1.2 de mai jos prezintă sosirile de vizitatori internaŃionali în 2006 în funcŃie denaŃionalitate provenind de pe primele 10 pieŃe generatoare de vizitatori. Începând din2001, Ungaria a furnizat cel mai mare număr de vizitatori, urmată de Republica Moldova,dar în 2006 ordinea s-a inversat. În mod similar s-au inversat poziŃiile ocupate de Ńărilede pe locurile trei şi patru, Ucraina şi Bulgaria. Germania, Italia, Turcia, Serbia şi StateleUnite au fost întotdeauna reprezentate între primele 10 pieŃe – sursă de vizitatori, iar în2006 Austria a înlocuit Polonia în această grupă. Regiunile afectate de gripa aviară şiinundaŃii au creat o percepŃie negativă în legătură cu aceste evenimente, reprezentândprincipalii factori care au provocat modificările poziŃiilor deŃinute de aceste pieŃegeneratoare de vizitatori. Tabel 1.2: Sosiri internaŃionale din primele 10 pieŃe generatoare de vizitatori în 2006 łara Număr sosiri (mii) Republica Moldova 1.489 Ungaria 1.366 Ucraina 433 Bulgaria 399 Germania 342 Italia 278 Turcia 219 Serbia 166 Austria 151 Statele Unite 164 Sursa: Institutul NaŃional de Statistică din România 5
  6. 6. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026Integrarea în Uniunea Europeană implică eliminarea controalelor la frontieră pentrumajoritatea statelor membre, iar în cazul României acest lucru are o semnificaŃiedeosebită având în vedere că Ungaria şi Bulgaria sunt Ńări învecinate cu România şimembre ale UE, furnizând aproximativ o treime din sosirile totale de vizitatori.Controalele la frontieră sau de imigraŃie la graniŃele rutiere, feroviare, fluviale saumaritime dintre România şi Ńările membre ale UE sunt în prezent în tranziŃie, urmând caîn scurt timp să fie total desfiinŃate. Acest lucru va avea drept rezultat pierdereamecanismului fundamental de colectare a datelor privind sosirile şi plecările vizitatorilor.Este deja necesară o soluŃie alternativă.Este clar că pierderea sistemului tradiŃional de colectare a datelor impune găsirea deurgenŃă a unei soluŃii bazate pe un studiu practic şi uşor de realizat. De asemenea,această soluŃie trebuie considerată ca o oportunitate de rezolvare a altor problemeexistente în colectarea datelor, cum ar fi lipsa informaŃiilor privind categoriile de cheltuieliale vizitatorilor, scopul călătoriei şi locurile vizitate.1.1.3 Sosiri în funcŃie de mijloacele de transport utilizateTransportul rutier predomină între mijloacele de transport utilizate pentru sosirile înRomânia ale vizitatorilor internaŃionali, aşa cum reiese din Tabelul 1.3 de mai jos, careilustrează că 72% din total sosiri sunt pe căi rutiere în anul 2000, crescând până la 75%din total sosiri în 2006. Tabel 1.3: Sosiri de vizitatori internaŃionali în funcŃie de mijlocul de transport în perioada 2000 - 2006 (mii) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Rutier 3.808 3.622 3.594 4.343 5.401 4.428 4.390Feroviar 660 476 374 348 308 305 316 Aerian 655 705 689 752 705 919 1.122 Fluvial 141 135 137 152 186 187 209TOTAL 5.264 4.938 4.794 5.595 6.600 5.839 6.037 Sursa: Institutul NaŃional de Statistică din RomâniaAcest model corespunde predominanŃei sosirilor de vizitatori în funcŃie de naŃionalitatedin Ńările învecinate - Moldova, Ungaria, Ucraina şi Bulgaria, care au reprezentat peste60% din sosirile de vizitatori internaŃionali în 2006. Deşi utilizarea transportului rutier acrescut uşor din anul 2000, cea mai semnificativă schimbare în utilizarea mijloacelor detransport a fost creşterea cu 71% a sosirilor folosind transportul aerian şi un declin deaproape 55% în utilizarea transportului feroviar.Totuşi, mai importantă este consolidarea continuă a sosirilor internaŃionale printransportul aerian în 2005, în pofida problemelor de sănătate şi de mediu (sosirile ausporit cu 30% faŃă de 2004). Continuarea acestei creşteri (22% în 2006 faŃă de 2005) aucondus efectiv la reluarea sosirilor internaŃionale totale în anul respectiv.Trebuie observat că sosirile vizitatorilor folosind transportul fluvial, conform Tabelului 1.3de mai sus, includ şi sosiri ale pasagerilor cu vase de croazieră pe ocean în portulConstanŃa. Datele furnizate de Autoritatea Portuară ConstanŃa indică o creştereputernică a acestui gen de trafic în ultimii ani, înregistrând în jur de 3.000 de sosiri în 6
  7. 7. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 20262003 şi ajungând la aproape 47.000 în 2006 ceea ce, dimpotrivă, ar sugera că sosirileinternaŃionale prin transportul fluvial au rămas în fond la acelaşi nivel din anul 2000.1.2 Turismul intern în România1.2.1 Volumul şi valoarea sosirilorCifrele din Tabelul 1.4 de mai jos ilustrează volumul turismului intern în România şidemonstrează predominanŃa covârşitoare a vacanŃei ca principal scop al călătoriei.Cifrele sunt înregistrate în Studiul anual al gospodăriilor din România care este întocmitpentru Institutul NaŃional de Statistică din România. Acest studiu se bazează pe uneşantion de gospodării din România care este apoi extrapolat pentru a oferi o imagine lanivel naŃional privind comportamentul populaŃiei în ceea ce priveşte o gamă de modelede consum şi activităŃi. Aşadar, numerele nu reprezintă cifre absolute privind volumul deturişti interni, călătorii şi înnoptări în cadrul sejururilor, ci reprezintă estimări bazate peforma şi structura chestionarului din studiu, tehnicile de selecŃie adoptate şi abordareaextrapolării utilizate.Cifrele sunt deosebit de interesante prin aceea că furnizează un suport statistic elocventpentru scăderea accentuată, conform raportărilor, a interesului faŃă de vacanŃele în Ńară,în favoarea vacanŃelor în afara graniŃelor Ńării în anul 2006. Călătoriile interne în scopturistic (inclusiv călătorii în scop de afaceri) şi înnoptările în cadrul sejururilor au scăzutcu 25% şi respectiv 26%, în timp ce călătoriile şi înnoptările în scop de vacanŃă auscăzut cu 23% în fiecare caz. Tabel 1.4: Numărul de turişti, călătorii şi înnoptări pe plan intern în 2005 şi 2006 (mii) 2005 2006 Turişti Călătorii Înnoptări Turişti Călătorii ÎnnoptăriVacanŃă 6.469 8.357 38.667 5.333 6.440 29.848Afaceri 218 379 940 161 248 769Altele 638 691 7.844 442 407 4.280TOTAL 7.325 9.427 47.451 5.936 7.095 34.897Sursa: Institutul NaŃional de Statistică din România / Studiul NaŃional al GospodăriilorStudiul NaŃional al Gospodăriilor a fost demarat în anul 2003 şi reprezintă un fel depionierat în ceea ce priveşte detalierea întrebărilor referitoare la profilul consumatoruluişi comportamentul acestuia. Un astfel de studiu are o abordare în evoluŃie, atât în ceeace priveşte terminologia folosită în chestionare, cât şi din punct de vedere al categoriilorde populaŃie din care este selectat eşantionul studiului. Totuşi, Institutul NaŃional deStatistică consideră că structura eşantioanelor şi răspunsurile obŃinute nu sunt întotalitate corecte şi se pare că mai sunt necesari câŃiva ani de practică în aceastăactivitate, până când se va obŃine un nivel de bună cunoaştere şi corectitudine superior.Tabelul 1.5 de mai jos, care este de asemenea preluat din Studiul NaŃional alGospodăriilor, prezintă distribuŃia înnoptărilor în Ńară atât în scop de vacanŃă, cât şi înscop de afaceri, în diferite zone turistice. Aceste cifre corespund exact datelor privindînnoptările în cadrul sejururilor din Tabelul 1.4 dar aici nu este inclusă categoria ‘Altele’şi ele demonstrează importanŃa relativă atât a litoralului, cât şi a zonelor montane (şiBucureştiului) pentru atragerea vizitatorilor cu înnoptări în cadrul sejururilor în turismulintern. 7
  8. 8. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026Scăderea notabilă a înnoptărilor interne prezentată în Tabelul 1.4 de mai sus este încă odată confirmată de datele din Tabelul 1.5 care demonstrează declinul numărului deînnoptări pe zone turistice. Deşi în termeni absoluŃi categoria ‘Alte zone’ a pierdut unmare număr de înnoptări (5,2 milioane), capacitatea de cuprindere şi marea diversitate aacestei categorii (care include majoritatea oraşelor importante din România, inclusivoraşul ConstanŃa) face dificil comentariul şi nu poate decât să sugereze că numărulvizitelor cu cazare la prieteni şi rude a scăzut în favoarea unei durate mai lungi petrecuteacasă sau în afara graniŃelor României. Totuşi, următoarea zonă ca importanŃă care îşireduce numărul de înnoptări în cadrul sejururilor turistice a fost ‘Litoralul’, cu o scăderede aproximativ 2 milioane de înnoptări, reprezentând o reducere de 26%, care reflectămodificarea orientării atracŃiilor de piaŃă de la litoralul românesc al Mării Negre cătredestinaŃii concurente, cum ar fi Bulgaria. Tabel 1.5: Înnoptări aferente sejururilor în turismul intern pe zone turistice, în 2005 şi 2006 (mii) ZONA TURISTICĂ 2005 2006 Litoral 7.438 5.492 Montană 8.106 6.398 Balneară 1.101 1.251 Delta Dunării 256 199 Circuite turistice 546 361 Alte zone (inclusiv Bucureşti) 22.160 16.917 TOTAL 39.607 30.618Sursa: Institutul NaŃional de Statistică din România / Studiul NaŃional al GospodăriilorDatele prezentate în Capitolul 6 de mai jos prezintă mărimea, distribuŃia geografică, tipulşi calitatea structurilor de cazare selectate de vizitatorii interni, pe baza colectării datelorstatistice furnizate direct de proprietarii diferitelor structuri de cazare înregistrate, şi deciprezintă mai corect înnoptările din sejururile vizitatorilor în structuri de cazareînregistrate decât datele din Tabelele 1.4. şi 1.5. Totuşi, datele pe care se bazeazăstructurile de cazare înregistrate nu includ numărul total al călătoriilor şi înnoptărilor,întrucât multe călătorii şi înnoptări includ cazarea la prieteni sau rude, reprezentândstructuri de cazare neînregistrate. Deci, după cum se poate demonstra, Studiul NaŃionalal Gospodăriilor (prin lipsurile sale) prezintă o imagine aproximativă, mai puŃin detaliată,a fluxurilor de vizitatori la nivel naŃional.Studiul NaŃional al Gospodăriilor include întrebări referitoare la cheltuieli, inclusiv pentruvacanŃă şi activităŃi de divertisment, dar aceste cifre rămân nepublicate de InstitutulNaŃional de Statistică din România până când o selectare a eşantioanelor mai corectă şio completare mai responsabilă vor permite întocmirea unor rapoarte mai riguroase şireale.1.3 România în comparaŃie cu alte destinaŃiiTabelul 1.6 de mai jos prezintă o comparaŃie dintre România şi câteva Ńări din regiune înfuncŃie de sosirile de turişti internaŃionali şi încasările aferente acestora în anii 2004 şi2005. 8
  9. 9. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026 Tabel 1.6: Realizări comparative între destinaŃiile selectate în 2004 şi 2005 Sosiri turişti internaŃionali Încasări de la turişti internaŃionali (mii) (milioane USD) 2004 2005 2004 2005Bulgaria 4.630 4.837 2.221 2.401CroaŃia 7.912 8.467 6.848 7.463Republica Cehă 6.061 6.336 4.172 4.631Ungaria 12.212 10.048 4.061 4.271Ucraina 15.629 Nu există cifre 2.560 3.125ROMÂNIA 6.600 5.839 503 1.060Sursa: OrganizaŃia Mondială a Turismului / Banca NaŃională a RomânieiReiese în mod evident din această comparaŃie limitată, conform acestor doi indicatorisemnificativi, că performanŃele României sunt în general mai slabe decât ale Ńărilorînvecinate, în special în ceea ce priveşte capacitatea de a genera câştiguri dinoperaŃiuni de schimb valutar. Bulgaria, de exemplu, a atras cu aproximativ 20% maipuŃine sosiri decât România în anul 2005, dar a reuşit să genereze aproape de trei orimai multe câştiguri din operaŃiuni de schimb valutar de la un număr mai redus devizitatori, iar Republica Cehă, cu doar 8% mai mulŃi vizitatori, poate avea încasări dinoperaŃiuni de schimb valutar de cinci ori mai mari decât România.Se pare că există anumite diferenŃieri din punct de vedere metodologic în procedeele decolectare a datelor (inclusiv înregistrarea în România, la sosiri, a călătorilor zilnici) careexplică unele din aceste disparităŃi dintre România şi Ńările selectate în ceea ce priveştecâştigurile realizate. Dar chiar dacă admitem acest factor, performanŃa României va ficonsiderată în continuare destul de slabă. De fapt, dublarea considerabilă a câştigurilorîn România în anul 2005 faŃă de 2004 este parŃial datorată chiar revizuirii metodologieide colectare a datelor şi sugerează o înregistrare incompletă de-a lungul timpului aacestor câştiguri.Tabelul 1.7 de mai jos prezintă în continuare o comparaŃie a României cu aceleaşi Ńăriselectate din regiune, dar de această dată în ceea ce priveşte contribuŃia relativă acheltuielilor din turism la PIB-ul fiecărei Ńări, în perioada 2000 - 2004. Tabel 1.7: ComparaŃii internaŃionale ale aportului cheltuielilor din turism ca % în PIB-ul Ńărilor selectate, în perioada 2000-2004 2000 2001 2002 2003 2004Bulgaria 10,8 9,0 9,4 10,6 11,3CroaŃia 15,6 17,4 17,3 22,8 21,0Republica Cehă - - 4,6 4,5 4,6Ungaria 8,2 8,1 5,8 5,0 4,1Ucraina 1,8 2,0 2,4 2,4 2,3ROMANIA 1,1 1,0 0,9 0,9 0,8Sursa: OrganizaŃia Mondială a Turismului / Fondul Monetar InternaŃionalÎncă o dată, performanŃa României este cea mai slabă, în comparaŃie cu Ńările dinregiune selectate şi deşi tehnicile modificate de colectare a datelor vor îmbunătăŃiindubitabil contribuŃia procentuală a cheltuielilor încasate din turism la PIB (cifrele din2005 au crescut cu 1,1% conform Tabelului 1.11 de mai jos), valoarea turismului 9
  10. 10. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026conform acestui indicator este slabă, chiar şi în comparaŃie cu Ucraina, care esteurmătoarea Ńară cu valoare mică a turismului în grupul Ńărilor selectate.O altă comparaŃie internaŃională a performanŃelor naŃionale în turism provine dintr-unstudiu de cercetare publicat de World Economic Forum (WEF) în Raportul privindcompetitivitatea în sectorul turismului şi al călătoriilor din anul 2007. Tabelul 1.8 de maijos prezintă clasamentul general al Ńărilor din acelaşi grup de Ńări selectate menŃionate întabelele anterioare, iar Tabelul 1.9 analizează aceste comparaŃii mai detaliat, utilizândtrei indicatori principali – cadrul legal, mediul de afaceri, precum şi resursele umane,culturale şi naturale existente, conform propriei metodologii detaliate de evaluare aWEF. Tabel 1.8: Clasamentul general al competitivităŃii pentru Ńările selectate łara selectată Clasament Bulgaria 54 CroaŃia 38 Republica Cehă 35 Ungaria 40 România 76 Ucraina 78 Sursa: World Economic Forum 2007Acest sistem de clasament cuprinde 124 de Ńări şi poziŃionează fiecare Ńară încomparaŃie cu toate celelalte, în ceea ce priveşte competitivitatea în sectorul turismuluişi al călătoriilor. Adică, fiecărei Ńări i se acordă o poziŃie în clasament între 1 şi 124, înfuncŃie de îndeplinirea criteriilor stabilite prin metodologia WEF. Astfel, România se aflăpe locul 76 din 124, chiar înaintea Ucrainei, dar după Bulgaria şi celelalte Ńări selectate. Tabel 1.9: ComparaŃii privind competitivitatea în sectorul turismului şi al călătoriilor în funcŃie de principalii indicatori pentru Ńările selectate łara selectată Cadrul legal Infrastructura şi Resurse umane, mediul de afaceri culturale şi naturaleBulgaria 66 56 41CroaŃia 58 40 11Republica Cehă 40 37 22Ungaria 26 51 51România 87 74 71Ucraina 76 73 89Sursa: World Economic Forum 2007Această comparaŃie demonstrează performanŃa competitivă slabă a României încomparaŃie cu Ńările învecinate, aceasta situându-se pe ultimul loc în funcŃie de cadrullegal şi mediul de afaceri şi pe penultimul loc în funcŃie de resursele umane / culturale /naturale.Se consideră că factorii responsabili pentru slaba performanŃă în funcŃie de cadrul legalsunt asociaŃi reglementărilor guvernamentale, în special în domeniul mediului, alsănătăŃii şi siguranŃei, deşi este posibil ca izbucnirea gripei aviare să fi avut o influenŃădeosebită aici. În categoria criteriilor privind mediul de afaceri / infrastructura, aspecteleslabe în ceea ce priveşte infrastructura transportului aerian şi rutier sunt considerate a fi 10
  11. 11. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026responsabile pentru lipsa competitivităŃii, în timp ce aspectele slabe în ceea ce priveşteresursele umane şi percepŃia publică a importanŃei şi valorii turismului din punct devedere politic şi statistic sunt criterii responsabile din categoria resurselor umane /culturale / naturale.1.4 Valoarea estimată a turismului intern şi internaŃional în 2005Tabelele 1.11 şi 1.12 de mai jos prezintă estimări ale valorii brute a cheltuielilor interne şiinternaŃionale în turism, în milioane Euro, şi contribuŃia acestora la PIB în economiaRomâniei în anul 2005. Baza de calcul şi estimările din spatele acestor cifre se găsescîn secŃiunea „Impactul economic” prezentat ulterior în acest raport, dar în mare parte eleau fost preluate din analiza şi interpretarea datelor limitate extrase din cele două studii însectorul turismului ale USAID şi Studiul naŃional anual al gospodăriilor.Se disting tipurile de piaŃă internă şi internaŃională, dar acestea se pot diferenŃia şi înfuncŃie de tipul structurilor de cazare utilizate (înregistrate sau neînregistrate), având învedere că Institutul NaŃional de Statistică Ńine evidenŃa numai a vizitatorilor din structuride cazare înregistrate, în timp ce Studiul naŃional al gospodăriilor înregistrează vizitatoriiinterni din toate tipurile de cazare: înregistrate, neînregistrate, prieteni, rude şi o a douareşedinŃă. Înnoptările în cadrul sejururilor românilor în afara graniŃelor României nu suntincluse în această analiză şi deci scăzând înnoptările totale în cadrul sejururilor interneîn structuri de cazare înregistrate din total înnoptări în cadrul sejururilor interne conformStudiului naŃional al gospodăriilor, rezultă numărul de înnoptări în structuri de cazareneînregistrate.Cheltuielile în Tabelul 1.11, descompuse pe piaŃa internă şi cea externă (şi descompuseîn cadrul pieŃei interne), se consideră a fi, în fiecare caz, cheltuieli ‘totale’, adicăreprezintă un număr compus care include cheltuielile pentru cazare, masă, transport înRomânia, divertisment şi cumpărături - suveniruri etc. Tabel 1.11: Valoarea estimată a cheltuielilor din turismul intern şi internaŃional în 2005, în milioane Euro Cheltuieli pe tip de piaŃă 2005 (milioane Euro) Vizitatori internaŃionali în structuri de cazare înregistrate 877 Vizitatori interni în structuri de cazare înregistrate 820 Vizitatori interni în structuri de cazare neînregistrate şi VFR 1.058 TOTAL CHELTUIELI 2.755Sursa: Rapoartele USAID, Studiul naŃional al gospodăriilor şi Estimările consultantuluiTabelul 1.12 de mai jos prezintă cheltuielile din Tabelul 1.11 de mai sus în ceea cepriveşte contribuŃia în cifre absolute şi în procente la PIB-ul României. Cifrele pentruPIB-ul României, în miliarde Euro, au fost preluate din statisticile oficiale ale InstitutuluiNaŃional de Statistică. 11
  12. 12. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026Tabel 1.12: ContribuŃia estimată a cheltuielilor din turismul intern şi internaŃional la PIB-ul României în 2005, în miliarde Euro şi ca procent în PIB Cheltuieli vizitatori Cheltuieli vizitatori Total internaŃionali interni cheltuieli Cheltuieli turism 0,877 1,878 2,755 PIB-ul României 79,3 79,3 79,3 Cheltuieli ca procent în PIB 1,1 2,4 3,5Sursa: Banca NaŃională a României şi Estimările consultantuluiCheltuielile vizitatorilor internaŃionali sunt considerate deci a contribui cu aproximativ1,1% la PIB-ul României, iar cheltuielile vizitatorilor interni cu mai mult decât dublu,adică cu peste 2,4%, iar împreună reprezintă o contribuŃie mult mai importantă, de 3.5%.1.5 Estimări privind capacităŃile de cazare şi utilizarea forŃei de muncă în2005Tabelul 1.13 de mai jos prezintă un rezumat al estimărilor privind capacităŃile de cazare(număr de camere) şi forŃa de muncă în structurile de cazare înregistrate în 2005.Mai multe amănunte legate de mărimea, tipul, distribuŃia şi gradul de ocupare din ofertade cazare sunt prezentate în Capitolul 6 de mai jos, iar analiza detaliată a aspectelorlegate de forŃa de muncă angajată şi resursele umane în structurile de cazare şi sectorulturismului sunt prezentate în capitolul destinat acestui subiect.Datele statistice corecte referitoare la forŃa de muncă angajată în sectorul turismului suntextrem de limitate la nivelul cifrelor oficiale prezentate aici, întrucât furnizarea diferitelordate de către structurile de cazare înregistrate este obligatorie în sistemul de înregistrareşi deci acestea sunt deja colectate. Totuşi, datele referitoare la alte domenii din sectorulturismului sunt fie dificil de separat în categoriile turism şi activităŃi interne de rutină (deexemplu în cazul restaurantelor); fie slab colectate şi prezentate şi deci dificil deinterpretat (de exemplu în cazul ghizilor de turism); fie nerelevante pentru analizanoastră, cum este în situaŃia cifrelor aferente forŃei de muncă angajate în agenŃiile deturism.În vederea estimării mărimii cheltuielilor în turism asociate structurilor de cazareneînregistrate prezentate în Tabelul 1.11 de mai sus, este clar că trebuie să existe forŃăde muncă angajată suplimentar în acest sector, care nu este cuprinsă în statisticileoficiale. Se consideră că forŃa de muncă suplimentară ar putea să reprezinte peste20.000 de locuri de muncă. Tabel 1.13: Estimări ale capacităŃilor de cazare înregistrate şi ale forŃei de muncă din România în anul 2005 Tip de cazare Număr de Număr de Estimare raport Număr unităŃi camere Personal / personal Număr camere Hoteluri / 1.060 74.050 0,9 66.645 Moteluri Pensiuni 2.916 15.065 1,0 15.065 Vile, bungalouri 12
  13. 13. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026 închiriate 894 9.600 0,6 5.760 Altele 205 4.205 0,8 3.364 Total 5.075 102.920 0,9 90.834Sursa: Institutul NaŃional de Statistică din România şi Estimările consultantului2 ATRACłII TURISTICE ŞI UTILIZARE2.1 AtracŃii naturale2.1.1 Parcuri şi rezervaŃii naturaleExistă trei categorii principale de zone protejate în România: RezervaŃia Biosferei Delta Dunării 13 Parcuri NaŃionale 13 RezervaŃii NaturaleSuprafaŃa totală a acestora este de 1.652.403 hectare – aproximativ 7% din teritoriulRomâniei. Delta Dunării are propria sa AdministraŃie a RezervaŃiei Biosferei. Toateparcurile naŃionale sunt administrate de către AdministraŃia Pădurilor NaŃionale(Romsilva) cu excepŃia celei din Ceahlău, care este administrată de consiliul JudeŃeanNeamŃ. Există doar trei RezervaŃii Naturale din numărul total care nu sunt administratede către Romsilva.Ariile protejate prezintă o diversitate a florei şi faunei, multe din care sunt unice şi suntpe cale de dispariŃie. Deşi protejarea şi conservarea acestor arii reprezintă un obiectivprincipal al administratorilor, ariile protejate reprezintă o resursă majoră pentru turism.ActivităŃile pot varia de la vânătoare şi drumeŃii montane până la plimbări de agrement şisporturi de iarnă. Există un potenŃial considerabil de creştere a numărului de vizitatori înanumite părŃi ale ariilor protejate.Numărul şi tipul de unităŃi de cazare din ariile protejate variază considerabil. Înmajoritatea cazurilor există un număr suficient de unităŃi de cazare în imediatavecinătate a ariilor protejate. Tabel 2.1: Ariile protejate – Dimensiune şi UnităŃi de Cazare Hectare UnităŃi de cazare UnităŃi de în Ariile protejate cazare în localitate RezervaŃie a biosferei Delta Dunării 580.000 106 Parcuri NaŃionale MunŃii Rodna 46.399 1 58 Călimani 24.041 1 50 Cheile Bicaz - Hăşmaş 6.575 5 1 Piatra Craiului 14.800 10 52 Cozia 17.100 3 32 Buila - VânturariŃa 4.186 0 50 Valea Jiului 11.127 2 0 13
  14. 14. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026 Hectare UnităŃi de cazare UnităŃi de în Ariile protejate cazare în localitate Retezat 38.138 5 12 Valea Domogled - Cerna 60.100 39 3 Semenic – Cheile Caraşului 36.665 3 13 Cheile Nera - BeuşniŃa 37.100 1 8 MunŃii Măcinului 11.321 0 1 Ceahlău 8.396 0 64 Numărul total de parcuri naŃionale 315,948 RezervaŃii naturale MunŃii Maramureş 148.850 39 27 Vânători NeamŃ 30.818 2 50 Putna - Vrancea 38.204 37 0 Bucegi 32.663 17 225 Grădiştea Muncelului - Cioclovina 38.184 5 3 Portile de Fier 115.655 18 15 Lunca Mureşului 17.166 2 3 Apuseni 75.784 150 600 Balta Mica a Brăila 17.529 1 0 Comana 24.963 1 1 Lunca Joasa a Prutului Inferior 8.247 0 45 Tara HaŃegului Geoparcul Dinozaurilor 102.392 27 15 Geoparcul platoului MehedinŃi 106.000 6 12 Numărul total de parcuri naŃionale 756,455Sursa: Romsilva (Regia Nationala de Padurilor) şi ANTExistă puŃine centre de informare în ariile protejate. Numărul vizitatorilor poate fi doarestimat. Romsilva consideră că nu există probleme legate de capacitatea de primire avizitatorilor în aceste zone care se află în administrarea lor şi că există locuri suficientepentru creşterea controlată fără a pune în pericol mediul. Tabel 2.2: Ariile protejate – Centre de Informare şi Estimarea numărului de vizitatori Estimarea Centre de Puncte de numărului informare informare de vizitatori RezervaŃie a biosferei Delta Dunării *66,740 4 n/a Parcuri NaŃionale MunŃii Rodna 10.000 0 3 Călimani 1.000 0 0 Cheile Bicaz - Hăşmaş 30.000 0 1 Piatra Craiului 80.000 1 0 14
  15. 15. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026 Estimarea Centre de Puncte de numărului informare informare de vizitatori Cozia 100.000 0 1 Buila - VânturariŃa 1.000 0 0 Valea Jiului 1.000 0 0 Retezat 12.000 2 2 Valea Domogled - Cerna 12.000 1 1 Semenic – Cheile Caraşului 13.000 0 1 Cheile Nera - BeuşniŃa 7.000 0 0 MunŃii Măcinului 3.000 0 0 Ceahlău 30,000 1 2 Numărul total de parcuri naŃionale 300.000 5 11 RezervaŃii naturale MunŃii Maramureş 6.000 1 1 Vânători NeamŃ 200.000 1 1 Putna - Vrancea 24.000 0 0 Bucegi 1.000.000 0 3 Grădiştea Muncelului - Cioclovina 6.000 0 0 Portile de Fier 10.000 0 5 Lunca Mureşului 2.500 1 2 Apuseni 300.000 5 4 Balta Mica a Brăila 1.000 0 0 Comana 5.000 0 1 Lunca Joasa a Prutului Inferior 300 0 1 Tara HaŃegului Geoparcul Dinozaurilor 8,000 1 0 Geoparcul platoului MehedinŃi 5.000 0 0 Numărul total de parcuri naŃionale 1.567.800 9 18Sursa: Romsilva (Regia Nationala de Padurilor) şi ANT* 24340 turişti de grup din care 27% din străinătate la care se adaugă 42.400 turişti independenŃiconform estimărilor personalului de administrare al RezervaŃiei Biosferei Delta Dunării.Sunt prevăzute o gamă largă de activităŃi în ariile protejate, fie de către administratori fiede către operatorii comerciali. Acestea sunt indicate mai jos, precum şi potenŃialul deactivităŃi suplimentare identificate de către autorităŃile din ariile protejate.Tabel 2.3: ActivităŃi şi atracŃii curente şi propuse oferite în parcurile şi rezervaŃiile naturale 15
  16. 16. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026 Observarea animalelor Denumirea parcului AtracŃii culturale Mountain Biking Turism ecvestru Trasee montane Sporturi nautice X = existent Ornitologie Speologie P = propus Schi fond Alpinism ŞtiinŃific Pescuit Ciclism Schi Delta Dunarii X X X X X X X X X Parcuri NaŃionale MunŃii Rodna X P X X X P P P Călimani X X P P X X X Cheile Bicaz - Hăşmaş X X X P X X X X X Piatra Craiului X X X P X X P X X X Cozia X P X X P X P P Buila - VânturariŃa X P X X X X P P Valea Jiului X P P X X P X P Retezat X X X X X X X P P P Valea Domogled - Cerna P P X P P P P P Semenic – Cheile Caraşului P P X X P X P P X P P P Cheile Nera - BeuşniŃa X X P X MunŃii Măcinului X X P X X P Ceahlău X X RezervaŃii naturale MunŃii Maramureş P P P P P P P X P P Vânători NeamŃ P X X X X X P Putna - Vrancea X X P X P X X X X X Bucegi X P X X X P X P P X P P P Grădiştea Muncelului - Cioclovina X X X X X P X P P Portile de Fier X X X X P P P X P P P Lunca Mureşului X X X X X X X X Apuseni X X X X P X X P X X Balta Mica a Brăila P X P P P P Comana P X X P X X X X P Lunca Joasa a Prutului Inferior P X P X X X P P Tara HaŃegului Geoparcul Dinozaurilor X X Geoparcul platoului MehedinŃi X X X X P P X P X P P PSursa: Romsilva (Regia Nationala de Padurilor) şi ANTStrategii complete de dezvoltare a turismului au fost realizate doar pentru ParcurileNaŃionale Retezat şi Piatra Craiului. RezervaŃia Biosferei Delta Dunării are propria sastrategie de dezvoltare. 16
  17. 17. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 20262.1.2 PeşteriÎn calitate de puncte de atracŃie turistică, peşterile reprezintă pentru vizitatori o variaŃie,experienŃa acestora putând fi foarte bine dominată de clădiri de interes istoric şi muzee.Există peste 12 500 de peşteri pe teritoriul Ńării. 14 dintre acestea au fost adaptatepentru accesul vizitatorilor şi majoritatea au fost electrificate. Există un număr de alte 50– 100 de peşteri care ar putea fi recondiŃionate pentru accesul uşor al vizitatorilor. Cifreleprivind numărul de peşteri care au în prezent potenŃial turistic nu sunt credibile, însă oestimare realistă arată că anual se înregistrează 300.000 vizite la cele 14 peşteriprincipale.În câteva din acestea accesul este limitat iar zonele deschise au avut de suferit dincauza vizitelor frecvente şi a distrugerilor şi astfel prezintă un potenŃial turistic slab.Numărul turiştilor pare a fi în creştere. Cele mai renumite peşteri – Urşilor in Bihor şiDâmbovicioara in Argeş – primesc între 50 000 şi 70 000 de vizitatori în fiecare an iarcifrele sunt în creştere. Trebuie însă observat că, deşi se află încadrate într-un peisajfrumos şi uşor accesibil, Peştera Dâmbovicioara are dimensiuni reduse şi are puŃinepuncte de interes. Nu există în prezent un motiv întemeiat pentru a primi mai mulŃivizitatori în aceste peşteri. Cu excepŃia Peşterii Urşilor, dotările din majoritatea peşterilorsunt rudimentare. Peşteri cu dotări generale pentru primirea turiştilor JudeŃ Peştera LocaŃia Iluminat Alba Peştera Vârtop Arieşeni √ Alba GheŃarul Scărişoara Gârda de Sus √ Alba Poarta lui Ionele* Gârda de Sus √ Argeş Peştera Dambovicioara Dâmbovicioara √ Bihor Peştera Urşilor Chişcău √ Bihor Peştera Meziad Meziad, comuna Remetea √ Bihor Peştera Ungurului Şuncuiuş √ Bihor Peştera Vântului Şuncuiuş √ Bihor Peştera Vadu Crişului Vadu Crişului √ Caraş Severin Peştera Comarnic Iablacea, comuna Caraşova X DâmboviŃa Peştera IalomiŃa Moroeni √ Gorj Peştera Muierilor Baia de Fier √ Gorj Peştera Polovragi Polovragi √ Vâlcea Peştera Liliecilor Mănăstirea BistriŃa, Costeşti √Sursa: Institutul NaŃional de Speologie "Emil Racovita" şi Proiect de valorificare prin turism a reliefuluicarstic din românia – INCDT 2003. Ghidul Peşterilor din România – Cristian Lascu.* Acces dificil 17
  18. 18. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026 LocaŃia principalelor peşteri turistice din RomâniaPentru speologii amatori şi profesionişti există câŃiva tour operatori care oferă vacanŃespeologice. FederaŃia Română de Speologie şi membrii acesteia oferă asistenŃăspeologilor care doresc să viziteze celelalte peşteri.2.2 Patrimoniu Cultural2.2.1 Monumente istoriceRomânia are şapte obiective turistice incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Unele dinacestea sunt deosebite prin faptul că reprezintă grupuri de puncte de atracŃie într-oanumită zonă şi nu un singur centru de interes: Delta Dunării (desemnată în 1991) Mănăstirile din Moldova (1993) – 7 puncte de interes Mănăstirea Horezu (1993) Satele cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999) – 7 puncte de interes CetăŃile Dacice din MunŃii Orăştie (1999) – 6 puncte de interes Centrul istoric din Sighişoara (1999) Bisericile de Lemn din Maramureş (1999) – 8 puncte de interes 18
  19. 19. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026Varietatea şi răspândirea acestor centre importante reprezintă un beneficiu major înîncurajarea dispersiei vizitatorilor în Ńară şi în special în zonele rurale. Faptul că acesteobiective fac parte din patrimoniul UNESCO ajută la creşterea gradului de conştientizarea calităŃii ridicate a numeroase monumente istorice din România.Lista de patrimoniu a Ministerului Culturii şi Cultelor cuprinde aproape 30.000monumente istorice, din care 6.614 sunt desemnate drept obiective de interes naŃional şiinternaŃional. Acestea includ sit-uri arheologice, clădiri de interes istoric şi arheologicinclusiv structuri, monumente şi statui de cult şi laice.Există un număr de 288 clădiri incluse în categoria caselor memoriale. Acestea variazăde la Castelul Peleş până la case sărăcăcioase a unor celebri oameni de cultură şi delitere.Plăcile comemorative reprezintă o caracteristică a numeroase clădiri de notorietate.JudeŃele cu cea mai mare concentraŃie de monumente istorice sunt – Argeş, Mureş,Sibiu, Cluj, Braşov, Prahova, Covasna, DâmboviŃa, Bucureşti, Constanta şi Hunedoara.Acest lucru indică faptul că regiunile centrale şi litoralul Mării Negre sunt cele maiimportante din perspectiva patrimoniului cultural. 19
  20. 20. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 20262.2.2 Muzee şi galerii de artăMuzeele reprezintă o componentă semnificativă a punctelor de atracŃie frecventate decătre vizitatori. În 2005 existau 675 muzee înregistrate oficial care atrag un număr totalde 10.488.000 vizitatori. Aceasta reprezintă o creştere de 29% al numărului de vizitatoripentru muzee din 2000 şi o creştere de 19% a numărului de vizitatori în muzee pentruaceeaşi perioadă. Nu există date disponibile cu privire la procentul de vizitatori în muzeeîn comparaŃie cu rezidenŃii locali. Muzeele din România pe Categorii şi vizitatori 1999-2005 Tematică muzeu 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 ŞtiinŃe naturale 36 36 37 40 36 37 44 Tehnico ştiinŃifică 11 10 15 15 16 15 21 Istorică 92 96 93 90 99 100 112 Etnografie 58 63 61 68 72 74 115 Istoria culturii 108 121 113 130 131 128 159 Artă 119 113 118 121 126 134 148 Mix 91 80 87 84 71 69 76 UnităŃi – total 515 519 524 548 551 557 675 Vizitatori (000) 8.818 9.594 10.550 11.114 10.108 10.446 10.488 % Creştere 8,8 10,0 5,3 -9,1 3,3 0,4Sursa: Institutul NaŃional de StatisticăInstitutul de Memorie Culturala IMeC a identificat 740 muzee şi colecŃii publice în 2006.Există 28 de muzee identificate în mod oficial ca fiind de importanŃă naŃională, şi alte 14de importanŃă regională şi 41 de importanŃă judeŃeană. Jumătate din muzeele naŃionalese află în capitală.Majoritatea muzeelor sunt deschise în weekend şi închise lunea. Altele închid deasemenea şi marŃea. PreŃul biletului de intrare variază considerabil, dar în general estesub 10 RON. Exist[ taxe suplimentare pentru serviciile de ghid. Taxele pentrufotografiere, acolo unde acest lucru este permis, sunt în general mari comparativ custandardele vest europene.Există de asemenea aproximativ 220 galerii de artă autorizate.Deşi prezintă colecŃii şi piese de muzeu fascinante, cu puŃine excepŃii, majoritateamuzeelor au exponate şi tehnici de interpretare şi de expunere învechite. În generalacestea nu folosesc exponate şi tehnici de prezentare moderne pentru a putea oferivizitatorilor o experienŃă plăcută şi pentru a-i educa în acelaşi timp. Acest lucru le facemai puŃin atractive şi interesante pentru turişti.Există câteva muzee cu unităŃi de vânzare a suvenirurilor bine puse la punct. Cu unasau două excepŃii, nu există muzee cu cafenele sau restaurante. 20
  21. 21. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026ReŃeaua NaŃională a Muzeelor din România (RNMR) a fost înfiinŃată în anul 2006 şiîncearcă să îmbunătăŃească toate aspectele activităŃii muzeale. Această reŃea numărăîn prezent 42 de membri. Aceasta lucrează împreună cu Proiectul Matra pentru a oferiasistenŃă directorilor muzeelor membre pentru elaborarea strategiilor de dezvoltarepentru fiecare muzeu.2.2.2 Patrimoniul religiosÎncepând din 1990, o dată cu eliminarea restricŃiilor de ordin religios, s-a constatat nunumai o extindere a practicilor religioase, dar şi efectuarea unor investiŃii semnificativeîn restaurarea clădirilor şi instituŃiilor istorice religioase. Multe din vechile mănăstirireprezintă mai degrabă exemple de locaŃii locuite, însufleŃite, decât de arhitecturădeteriorată.BogăŃia şi unicitatea clădirilor religioase din România a fost recunoscută de UNESCOprin includerea în Patrimoniul mondial a 7 biserici din Moldova, 7 biserici fortificate dinTransilvania, 8 biserici din lemn din Maramureş, precum şi a Mănăstirii Horezu.Din aproximativ 12.800 de clădiri de religie ortodoxă din Ńară, incluzând peste 380 demănăstiri, circa 2.400 au fost identificate ca având semnificaŃie istorică sau arhitecturală.Există în plus multe clădiri interesante care aparŃin altor secte, precum şi moschee şisinagogi.Sunt încă necesare lucrări de restaurare , dar acestea reprezintă un punct de atracŃiepentru vizitatori.Nu se cunoaşte numărul de vizitatori ai clădirilor religioase în cadrul circuitelor turistice,dar numărul acestora este semnificativ. În perioadele de vârf, cum ar fi în lunile de vară,vizitele la aşezări populare cum sunt clădirile din Patrimoniul mondial UNESCOprovoacă aglomeraŃie care necesită o administrare atentă. Sunt practicate taxe redusede intrare la multe mănăstiri şi unele biserici. Taxele pentru fotografiere, acolo unde sepercep, tind să fie ridicate.În afară de vizitele în scop de pelerinaj sau rugăciune, majoritatea vizitelor turiştilor laobiective turistice sunt de preferinŃă orientate către clădiri religioase. Acestea formează„coloana vertebrală” a atracŃiilor turistice din Ńară.2.3 SpectacoleÎn 2005, s-au înregistrat 146 de spectacole în România, incluzând spectacole de teatru,teatru de păpuşi, concerte simfonice, spectacole de operă, de muzică populară şi dedans. Tabel 2.6 : InstituŃii de spectacol 1999-2005 InstituŃii de spectacol 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Teatre dramatice 53 54 57 59 57 57 59 21
  22. 22. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026 InstituŃii de spectacol 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Teatre de păpuşi şi marionete 25 26 26 26 25 24 24 Opere 8 8 7 7 7 7 7 Teatre muzicale de estradă sau de operetă 10 10 9 9 9 8 7 Filarmonică şi orchestre simfonice 18 18 18 18 18 17 18 Orchestre populare 9 8 8 8 8 7 6 Ansambluri artistice 22 22 24 24 22 24 24 Circ 1 1 1 1 1 1 1 UnităŃi - total 146 147 150 152 147 145 146Sursa: Institutul NaŃional de StatisticăÎn 2005 s-au înregistrat aproximativ 17.350 de spectacole. Au existat fluctuaŃii anuale înceea ce priveşte numărul spectacolelor, dar creşterea totală în perioada 2000 – 2005 afost de 7%. Tabel 2.7 : Spectacole 1999-2005 Spectacole şi concerte 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Teatre dramatice 5.968 5.957 6.783 6.915 6.537 7.320 7.206 Teatre de păpuşi şi marionete 4.295 4.087 4.588 4.811 4.460 4.634 4.171 Opere 973 876 733 723 816 892 833 Teatre muzicale de estradă 930 826 942 893 1.071 887 748 sau de operetă Filarmonică şi orchestre 1.377 1.592 1.355 1.309 1.262 1.351 1.601 simfonice Orchestre populare 435 411 466 412 433 433 285 Ansambluri artistice 2.133 2.302 2.259 2.528 2.328 2.251 1.923 Circ 253 191 230 230 92 139 581 Total 16.364 16.242 17.356 17.821 16.999 17.907 17.348Sursa: Institutul NaŃional de StatisticăAudienŃa totală la evenimentele artistice a fost de 4,2 milioane de spectatori în 2005.Aceasta înseamnă o reducere de 26% faŃă de anul 2000. Nu se cunoaşte numărul deturişti inclus în numărul total al spectatorilor. Având în vedere că nu s-a modificatnumărul sosirilor, dar numărul spectacolelor a crescut, aceasta ar sugera că există ocapacitate semnificativă de primire a unui număr suplimentar de turişti spectatori. Tabel 2.8 : Participarea la spectacole 1999-2005 Spectatori şi auditori 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Teatre dramatice 1.017 1.067 1.306 1.213 1.188 1.249 1.121 Teatre de păpuşi şi marionete 534 470 525 511 556 572 536 Opere 318 165 169 200 260 331 319 Teatre muzicale de estradă 189 161 196 184 237 187 153 sau de operetă Filarmonică şi orchestre 271 544 334 313 259 281 301 simfonice Orchestre populare 271 231 224 100 234 281 135 Ansambluri artistice 2.420 2.704 2.000 1.935 1.966 1.399 1.358 22
  23. 23. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026 Spectatori şi auditori 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Circ 72 81 115 125 86 113 276 Spectatori - total (mii) 5.092 5.423 4.869 4.581 4.786 4.413 4.199Sursa: Institutul NaŃional de StatisticăNivelul de performanŃă al multor spectacole, în special al celor muzicale se ridică lanivelul standardelor internaŃionale. PreŃurile biletelor şi disponibilitatea acestora suntpotenŃial atractive pentru participarea vizitatorilor străini la spectacolele la care limba deexprimare nu reprezintă o barieră. Publicitatea manifestărilor artistice se concentrează lanivel local, iar tur operatorii şi vizitatorii nu sunt vizaŃi în mod particular.2.4 Alte atracŃii2.4.1 SalineleAceste amplasamente industriale reprezintă valori turistice din două puncte de vedere.În primul rând, ele atrag vizitatorii care doresc să primească tratament medical în mediulspecific minelor de sare. În al doilea rând, ele sunt atrăgătoare pentru vizitatorii caredoresc să cunoască salinele, modul de lucru specific în minele de sare şi peşterilesubterane. Ambele forme de turism atrag vizitatori în zona minieră şi generează cererepentru cazare şi alte servicii oferite vizitatorilor. În acelaşi timp, vizitele în mină lărgescgama atracŃiilor din zona respectivă pentru vizitatori şi diversifică astfel opŃiunile devizitare ale acestora.În România funcŃionează şapte mine. Cinci dintre acestea sunt deschise pentruvizitatori, în scop de tratament şi ca obiective turistice. Societatea NaŃională a Sării,Salrom, se ocupă de exploatarea minelor, atât pentru extracŃia sării, cît şi ca puncte deatracŃie a vizitatorilor. De asemenea, în Bucureşti funcŃionează un Muzeu al Sării. Figura: 2.3: Salinele 23
  24. 24. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026Depozitele de minerale din mine sunt în proprietatea AgenŃiei NaŃionale pentru ResurseMinerale (ANRM) şi orice dezvoltare la nivelul salinelor trebuie aprobată atât de aceastăagenŃie, cât şi de Salrom. Din activitatea generală din saline, inclusiv cea legată devizitare rezultă un profit mic, iar reinvestiŃia în facilităŃi pentru vizitatori este extrem delimitată.În momentul de faŃă, promovarea salinelor la nivel naŃional ca puncte de atracŃie în scopde vizitare este redusă. Numărul de vizite zilnice pentru tratament a crescut cu 35% înultimii trei ani şi se prezintă astfel: Tabel 2.9 : Salinele din România – vizite în scop de tratament Salina Vizite în scop de tratament % creştere 2003 2004 2005 2006 2003-2006 Cacica 0 0 0 0 Târgu Ocna 7.000 12.042 Ocna Dej 0 0 0 0 Praid 127.499 116.833 126.288 160.242 26 Slănic Prahova 12.073 12.471 12.160 16.539 37 Total 139.572 129.304 145.448 188.823 35 Sursa: SalromPe aceeaşi perioadă, vizitele turiştilor au crescut cu 61% reprezentând peste 300.000. Tabel 2.10 : Salinele din România – vizite în scop turistic Salina Vizite în scop turistic % creştere 2003 2004 2005 2006 2003-2006 Cacica 9.244 9.905 10.389 18.743 103 Târgu Ocna 23.000 41.391 Ocna Dej 650 900 911 1.100 69 Praid 127.499 116.833 126.288 160.242 26 Slănic Prahova 52.793 62.721 80.249 84.864 61 Total 190.186 190.359 240.837 306.340 61 Sursa: SalromTratamentele cuprind în mod obişnuit patru ore zilnic, timp de 6-10 zile, generând astfelutilizarea structurilor de cazare pe plan local şi timp liber pentru activitate turisticăsuplimentară la nivel local.Tarifele de intrare variază între 12 RON pentru turişti şi 7 RON pentru pacienŃi, cureduceri practicate pentru un set de mai multe vizite şi pentru copii. 24
  25. 25. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 20262.4.2 Calea ferată îngustăÎn prezent, în România funcŃionează trei linii de cale ferată îngustă pentru turişti.În judeŃul Maramureş funcŃionează un tren pentru transportul buştenilor, pe o linie decale ferată cu ecartament de 735mm pe Valea Vaserului, între Vişeu de Sus şi Făina, peo distanŃă de 32 km, numai dus. Există maximum cinci vagoane pentru turişti, cu ocapacitate de 150 de pasageri, iar călătoria de întoarcere durează o zi întreagă. Existăun program de funcŃionare zilnică, pe timpul verii (mai-septembrie). Vizitele în grup şiînchirierea se pot aranja în alte perioade.În judeŃul Alba, trenurile funcŃionează pe Valea Arieşului, pentru grupuri, la cerere, pe odistanŃă de 12 km de linii de cale ferată îngustă între Abrud şi Câmpeni.La MoldoviŃa în judeŃul Suceava, trenurile funcŃionează pe timpul verii, pe o distanŃă de4km, fiind necesară rezervarea prealabilă. Capacitatea este de 50 de persoane şi suntdisponibile locomotive diesel sau cu abur. Figura 2.4 : MocanitaMai există şi alte rute suplimentare de linii de cale ferată îngustă, având infrastructură,dar neîntreŃinută. Cea mai importantă dintre acestea este linia Sibiu-Agnita, care a fostrecent desemnată monument istoric şi unde se fac eforturi pentru reabilitarea rutei şireînceperea operaŃiunilor de soluŃionare a aspectelor privind proprietatea asupraterenurilor.Deşi funcŃionează cu factori de înaltă sarcină, trenul turistic de la Vişeu de Sus nu poatefuncŃiona la un nivel comercial durabil fără utilizarea liberă a unei linii de cale feratăîntreŃinute şi a întreŃinerii locomotivei, prin sponsorizarea de către entuziaşti. Nu pareposibil ca alte rute să poată funcŃiona cu bune rezultate fără avantaje similare, cuexcepŃia rutelor pe distanŃe scurte. În afara propriei activităŃi comerciale, de calea ferată 25
  26. 26. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026de la Vişeu de Sus beneficiază şi regiunea respectivă, generând un număr semnificativde înnoptări în zonă.2.4.3 Turismul viticolRomânia este o Ńară cu o producŃie importantă de vinuri, cu reputaŃie internaŃională totmai largă şi vânzări la export tot mai mari. Există şapte regiuni viticole importante în Ńară: Podişul Transilvaniei Dealurile Moldovei Dealurile Munteniei şi Olteniei Dealurile Banatului Dealurile Crişanei şi Maramureşului Dealurile Dobrogei Terasele DunăriiTurismul viticol cuprinde în mod normal trei mari componente: Vizite ale cunoscătorilor de vinuri şi cumpărătorilor la anumite plantaŃii viticole în scop ştiinŃific şi de cumpărare – turism de afaceri Vizite ale vizitatorilor în general la plantaŃii viticole în scop de cunoaştere a procesului de producere a vinului şi de degustare de vinuri. Aceasta este considerată o activitate de publicitate prin autofinanŃare realizată de plantaŃiile viticole pentru a încuraja vânzarea pe loc şi fidelizarea clienŃilor pe termen lung Itinerare vinicole – itinerare pitoreşti prin zone de plantaŃii viticole făcând legătura între diferite podgoriiRomânia are nouă podgorii renumite care oferă itinerare şi degustări de vinuri în modconstant pentru vizitatori în general: Murfatlar, Crama UrlăŃeanu Casa Seciu Ştefăneşti Miniş Jidvei Panciu Bucium RecaşExistă de asemenea muzee ale vinului la: Murfatlar Drăgăşani Ştefăneşti (Goleşti-Argeş) Huşi Odobeşti Miniş Hârlău 26
  27. 27. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026S-a stabilit un Itinerar al vinului în judeŃul Alba.Un număr de tur operatori oferă itinerare specializate ale vinului.3. Produse turistice3.1 Turismul de litoralStaŃiunile de pe litoralul Mării Negre cuprind un procent mare din numărul locurilor decazare din România. În 2009 29% din hotelurile înregistrate din Ńară erau cele de pelitoral, cu un număr de locuri de cazare reprezentând 45% din numărul total. Însă,aceste hoteluri erau deschise pentru un număr mediu de 102 zile. În acest sezon scurtacestea au obŃinut un grad de ocupare de 53%.Jumătate din vilele şi bungalow-urile din Ńară se află de asemenea pe litoral, ca şi celemai mari spaŃii de campare. Sezonul turistic operaŃional al unităŃilor de cazare tipcamping este chiar mai scurt decât cel al hotelurilor. Tabel 3.1: UnităŃile de cazare din staŃiunile de pe litoral 2005 Numărul mediu de România Litoral % zile de funcŃionare Hoteluri 993 285 29 102 Moteluri 161 1 1 n/a Hoteluri pentru tineret 23 3 13 72 Hostel - uri 33 4 12 25 Vile pentru turişti 716 296 41 39 Bungalow-ri 305 207 68 41 SpaŃii de campare 72 17 24 66 Tabere şcolare 151 13 9 57 Pensiuni urbane 597 25 4 80 Pensiuni rurale 956 14 1 55 Apartamente de închiriat 52 26 50 18 Altele 167 0 0 n/a Total 4,226 891 21 85 Tabel 3.2: Numărul de locuri de cazare în staŃiunile de pe litoral România Litoral % Hoteluri 164,102 74,222 45 Moteluri 6,186 42 1 Hoteluri pentru tineret 1,487 309 21 Hostel 987 230 23 Vile pentru turişti 15,157 6,549 43 Bungalow-ri 4,963 4,080 82 27
  28. 28. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026 SpaŃii de campare 26,568 18,097 68 Tabere şcolare 28,916 9,348 32 Pensiuni urbane 10,910 667 6 Pensiuni rurale 11,151 688 6 Apartamente de închiriat 4,227 2,986 71 Altele 8,540 0 0 Total 283,194 117,218 41Majoritatea locurilor de cazare se află în zone cu mare concentraŃie din staŃiuni precumMamaia, Eforie Nord şi Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn şiMangalia. Designul acestor staŃiuni reflectă încă pe deplin era expansiunii lor din anii1970 şi 1980.Cândva o zonă turistică estivală favorită, atât pentru români cât şi pentru turiştii străinidin Europa de vest, litoralul a pierdut mare parte din interesul pentru turiştilor din Europade vest şi nu a reuşit să se relanseze şi să concureze cu alte destinaŃii turistice de litoraldin regiune. De asemenea frecventarea de către turiştii români a scăzut pe măsură cedestinaŃiile din străinătate au devenit mai accesibile şi mai atractive pentru Români.3.2 Turismul balnearMultitudinea de izvoare naturale, nomol şi gaze cu proprietăŃi de tratament din Româniaeste binecunoscută. România deŃine aproximativ o treime din izvoarele mineralenaturale din Europa. Oferta include o diversitate de tratamente legate de aceste resursenaturale. Există 117 localităŃi din România cu factori naturali terapeutici din care 29 suntdesemnate staŃiuni balnerare de importanŃă naŃională iar 32 drept staŃiuni de importanŃălocală.Există trei oferte de produse balneoclimaterice principale : Tratament medical – elemente naturale cu proprietăŃi terapeutice ConvalescenŃă – recuperare prin stimulare ÎntreŃinere - fitness de stimulare şi de întreŃinereÎn prezent accentul este în special pe elementele medicale şi de convalescenŃă, carecreează o imagine asupra staŃiunilor balneare drept locuri de odihnă şi tratament pentrubolnavi şi vârstnici.În 2005 existau 369 de unităŃi de cazare înregistrate în staŃiuni balneare, 8,7% dinnumărul total al unităŃilor de cazare din Ńară. Acestea ofereau 39 000 locuri de cazare –13,8% din numărul total de locuri de cazare.Având în vedere perioadele medii de mai sus de funcŃionare, aceste unităŃi de cazareofereau 19,5% din numărul de locuri de cazare disponibile şi erau vândute 5.303.980 deînnoptări. Aceasta reprezenta 29% din numărul total al înnoptărilor vândute în Româniaîn 2005.Aproape 3% din aceste înnoptări erau vândute străinilor.Doar 9% din numărul de înnoptări erau în unităŃi de cazare de 3, 4 sau 5 stele. 28
  29. 29. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 2026Gradul de ocupare anual în camerele disponibile a fost de 53%.Nu există date disponibile cu privire la veniturile generate de către staŃiunile balneare înurma acestui grad de ocupare.Marea majoritate a activităŃii din staŃiunile balneare sunt clienŃi proveniŃi în urmasponsorizării statului prin fondurile de sănătate. În 2005 au fost retrase 276.342 bilete detratament subvenŃionate cu o durată a sejurului de 18 zile. Această cifră a reprezentat88% din locurile de cazare din staŃiunile balneoclimaterice.Infrastructura urbană din numeroase staŃiuni balneare este într-o stare de degradareavansată.3.3.3. Turismul activ3.3.1 Sporturi de iarnăÎn România există în jur de 27 zone de schi omologate, cu aproximativ 80 de pârtii deschi autorizate. În aceste zone, există o largă gamă de mijloace de transport pe cablu,cum ar fi teleschi, telegondole, telescaun şi telecabine, având o capacitate de peste35.000 de persoane pe oră.Amenajarea multor zone de schi nu este suficient de performantă pentru a asigurazăpadă naturală suficientă pentru un sezon al sporturilor de iarnă de 3-4 luni. Zăpadaartificială este tot mai mult utilizată, acolo unde sunt suficiente resurse de apă. Totuşi,încălzirea climei din ultimele ierni a avut drept rezultat căderi de zăpadă sub medie şichiar producerea zăpezii artificiale a fost dificilă în multe zone.Se înregistrează o mare cerere pe perioada iernii, în weekend-uri, atunci când suntcondiŃii de zăpadă favorabile. Multe staŃiuni şi-au limitat zonele de parcare respective,ceea ce a condus la o congestionare semnificativă a traficului. Se pare că îmbunătăŃireaaccesului în staŃiunile de schi ar avea o influenŃă mai mare asupra realizărilor acestoradecât creşterea capacităŃilor de transport pe cablu.Se remarcă un nivel scăzut al activităŃii turistice aferente vizitatorilor străini sosiŃi pentrusporturi de iarnă. StaŃiuni precum Poiana Braşov atrag grupuri de turişti străini carepetrec sejururi în cursul săptămânii, ceea ce este în avantajul creşterii gradului deocupare a structurilor de cazare, fără a mări semnificativ congestionarea traficului. Înceea ce priveşte produsul sporturilor de iarnă, România nu dispune de staŃiuni la nivelulstandardelor internaŃionale. PreŃ – transport, precum şi cazarea – reprezintă principalulfactor de selectare a României de către turiştii străini entuziasmaŃi de sporturile de iarnă.În pofida atracŃiei traficului în vacanŃele de vară, precum şi a activităŃii specificeconferinŃelor din primăvară şi toamnă, gradul mediu de ocupare a structurilor de cazaredin staŃiunile montane a fost de numai 22% în 2005. Această cifră sugerează că, îngeneral, există suficiente capacităŃi de cazare în ofertă. 29
  30. 30. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional 2007 - 20263.3.2 GolfÎn România, golful a fost un sport interzis în regimul comunist, iar FederaŃia Română deGolf s-a constituit de-abia în anul 2004 ca organism de coordonare a acestui sport.România dispune doar de trei terenuri de golf, şi anume clubul DiplomaŃilor din Bucureştişi terenurile de golf de la Breaza şi Pianu de Jos. Toate aceste terenuri dispun numai denouă găuri şi numai Clubul Lac Verde de la Breaza, din judeŃul Prahova este recunoscutca teren de golf de către Royal & Ancient. Pentru terenul de la Pianu de Jos, se prevedeadăugarea a încă nouă găuri.Cu doar 3 jumătăŃi de teren în Ńară, România nu poate fi considerată în prezent odestinaŃie pentru turismul de golf. În mod specific, turistul de golf caută o gamă deterenuri de calitate la o distanŃă rezonabilă unul de altul, combinată cu facilităŃi decalitate pentru odihnă, distracŃie şi cazare. Între trei şi patru terenuri de golf suntconsiderate a reprezenta minimul constituirii unei destinaŃii de golf, unde merită să tedeplasezi pentru o săptămână sau mai mult. Figura 3.1: Terenuri de golf 30

×