1. MERIT O Carte
Club de carte pentru profesori
Cum și ce învață profesorii? – Sezonul 5 MERITO
Prof.Tatiana Cauni,
Liceul Teoretic ”Emil Racoviță, Baia
Mare
22.09.2022
2. —Luis Cozolino
”Clasele tribale sunt
exemple de cercuri de
lucru, în care atașamentul
și coeziunea de grup
contribuie la stimularea
învățării.”
3. Cuprins:
01
Înhibarea învățării
A fi văzut și a te simți înțelept;
Joc explorare și învățare;
Spunerea de povești.
Activarea creierului pentru
învățare
03 Cercuri tribale de lucru în
acțiune; Călătoria eroului;
Aprofundarea experienței.
Accesarea instictelor sociale primitive
04
Stresul și învățarea; Cum să
ajungi la elevii ”needucabili”, De
la intimidare (bullying) la
epuizare (burnout).
02
Puterea atașamentului;
Creierul social; Modelarea
creierului.
Creierul social
5. Ce este un trib?
Timp (pe care-l
împart), afecțiune și
un scop comun.
Tribul
Un mediu social la
care creierul nostru
s-a adaptat.
Persoanele din interiorul
lui au șanse mai mari de
a supraviețui împreună,
decât separat.
Tribul
Tribul
6. Provocările educației contemporane
Ținând cont de dezvoltarea creierului uman, autorul se oprește la
trei provocări în carte, făcând o paralelă între o fabrică și o școală:
● Școala presupune, la fel ca o fabrică, absorția unor materiale
brute și uniforme, însă cu elevi unici. Dar, cu toate acestea
școala are sarcina de a preda tuturor folosind aceleași
metode, materiale și standarde. Succesul de măsoară prin
testele standardizate.
● Și profesorii, ca elevii, sunt unici, astfel că natura, unicitatea
și relația profesor-elev creează cadrul pentru învățare.
● Spre deosebire de fabrici, nu avem siguranța produsului
final pe care-l țintim, pentru că viitorul este într-o perpetuă
schimbare. Ce a fost relevant ”pe vremea mea” acum nu mai
este, deoarece este greu de intuit care sunt abilitățile de
care vor avea nevoie elevii peste 20 de ani.
7. Atașamentul
Capacitatea unui elev de a învăța este puternic
influențată de calitatea atașamentului față de
profesori, de elevi, optimizând-o, iar științele cognitive
au demonstrat că oamenii tind să rețină mai bine
atunci când informația este prezentată în anumite
moduri.
Datele din domeniul neuroștiințelor sociale susțin
teoria conform căreia creierul a evoluat pentru a
învăța de la educatori care cunosc bine elevii și sunt
implicați în starea lor de bine. p.23
8. Experții reali
”Nu există niciun substitut pentru instinctul profesorilor
inteligenți, dedicați și cărora le pasă – aceștia sunt experții
reali.” p.23 Autorul studiază în carte ce sisteme neuronale
accesează educatorii care au succes și cum stimulează
neuroplasticitatea și învățarea elevilor.
Neuroștiința – capacitatea sistemului nervos de a se schimba
ca răspuns la experiență, iar plasticipatea neuronală reflectă
capacitatea neuronilor de a-și modifica structura cu scopul
învățării pe baza unei experiențe noi.
9. Știință și educație
”Cea mai bună metodă de a învăța a doua limbă este să te
îndrăgostești de cineva care vorbește doar acea limbă” – J.
Schulman, neurolingvist. Astfel, atașamentul stimulează
neuroștiința învățării
Calea către o minte deschisă este o inimă deschisă
Egalitatea și sentimentul de echitate din cadrul unui trib îl fac
pe fiecare membru să se simtă valorizat, amplificând
atașamentul față de trib. În clasă, autoritatea se bazează pe
serviciile aduse elevilor și pe valoarea pe care educatorul o
aduce clasei.
Lidershipul cooperativ
10. Conducere abuzivă
Grupurile organizate prin intermediul ierarhiilor
sociale, al inegalității și al dominării, nu va împiedica
creierul să reziste și să se revolte împotriva acestora.
Însă, motivul pentru care unele grupuri rezistă și alte
eșuează, este dorința de cooperare, colaborare și
formarea acelor ”cercuri de lucru” cum le numește
autorul.
Cercul de lucru este dat de situațiile sociale care îi
încurajează pe educatori să se cunoască și ca
persoane, dincolo de colegi în profesie. Legăturile
personale, dacă sunt afective și autentice, contribuie la
orientarea personalului școlii și a școlii în direcția
tribului.
11. Cercuri de lucru care ajută la formarea tribului
Petrecerea unui timp în
afara mediului de
învățare pentru a crea
legături.
Timp pentru relații
Colaborarea pentru
rezolvarea unor
probleme. Se va face
schimb de experiență și
vor cunoaște personalități
diverse.
Grupuri de învățare prin
cooperare
”Ori de câte ori nu-ți este
clar cine ești, ajută-i pe
ceilalți și vei afla.”
Munca în folosul comunității
Implicați elevii în
oportunitățile de învățare
din lumea reală
(proiecte într-o librărie).
Dezbateri despre atacuri
teroriste, război, lupta
rasială, etc.
Provocări valoroase
Povești relevante din
lumea reală
Implicarea emoțională a
părinților, bunicilor în
”viața tribului”
13. Umorul în clasă
Exerciții în clasă de improvizație, scurte,
pentru ruperile de ritm.
Reglează anxietatea
O poveste amuzantă despre ”așa am pățit
și eu”, înaintea unei testări.
Reglează stresul
Expresia ”mă faci să râd” – creează un spațiu
de siguranță în grupuri/ triburi.
Amplifică încrederea
1
2
3 3
1
2
14. Beneficiile umorului și râsului
Intelectuale:
Stimulează regiunile creierului importante pentru gândirea complexă și
abstractă
Amplifică atenția, îmbunătățesc recuperarea informațiilor
Activează hormonii de creștere a creierului și asociază materialul de la
clasă cu emoții plăcute
Emoționale:
Oferă un sentiment de autonomie și control
Îmbunătățesc stima de sine, redau energia
Reduc depresia, singurătatea și tensiunea
Fizice:
Îmbunătățesc respirația
Întăresc funcționarea imunității
Stimulează circulația (prin creșterea ritmului cardiac), relaxează
musculatura
15. Spunerea de povești: cea mai
veche oră de curs
”Nu, nu! Mai întâi aventurile, explicațiile
sunt atât de plictisitoare.” Lewis Carol
03
16. Poveștile sunt fundamentale
Orice întâlnire în care se spun și se ascultă povești
reprezintă un pas spre realizarea unei clase
moderne. Creierele și culturile noastre au evoluat
alături de spunerea de povești, structura
narațiunilor și istoriile despre eroi Atunci când
predăm ar trebuie să folosim întotdeauna
poveștile, indiferent de vârsta elevilor, iar atunci
când alegem povești este bine să ne asigurăm că se
concentrează asupra relațiilor umane, integrității și
depășirii obstacolelor. Aceste povești vor apropia
”tribul”/clasa amplificându-le capacitatea de
învățare.
17. Deși poveștile par imprecise și neștiințifice, ele sunt
unelte puternice de organizare pentru integrarea
rețelelor neuronale.
Structura poveștii conține două elemente
fundamentale. Primul constă într-o serie de
evenimente înrădăcinate în trecerea timpului, iar
cel de-al doilea ține de o anumită provocare
emoțională care dă sens poveștii. Pentru a spune o
poveste bună, centrii limbajului din emisfera stângă
trebuie să se integreze cu centrii din emisfera
dreaptă care procesează informațiile senzoriale,
motorii și vizuale. O poveste bine spusă îi oferă
creierului cel mai bun model și strategie de
organizare a gândirii.
18. Atașamentul sigur și narațiunile integrate
Narațiunile încep să fie construite de timpuriu în colaborarea părinte-copil, apoi acest proces
continuă la școală cu profesorii și colegii. Atunci când interacțiunile verbale conțin referințe la
emoții, comportamente și cunoaștere, ele oferă un mediu pentru integrarea experienței
interioare și exterioare într-o manieră coerentă. Nararea unor experiențe comune organizează
amintirile și ne leagă unii de ceilalți.
Dacă un educator nu poate tolera anumite emoții și le exclude din narațiune, va fi mai dificil de
procesat și înțeles în următorii ani de către copil. Sau, adulții (părinții) pot fi copleșiți de traume
nerezolvate, încât narațiunile lor devin incoerente și atunci, educatorul trebuie să-l ajute pe elev
să-și modifice narațiunea personală, prin remodelarea celor negative. Copiii cu atașament sigur
se vor implica în narațiuni autoreflexive, pe când cei abuzați, cu atașament nesigur nu pot
verbaliza ușor experiențele interioare.
Profesorii care pot să-i ajute pe elevii să-și verbalizeze gândurile și emoțiile, pot crește
capacitatea acestora de a-și regla anxietatea și de a-și construi o identitate de sine pozitivă.
”Înțelepciunea cântărește mai mult decât orice bogăție.”, Sofocle
19. ”Dacă ar fi predată sub forma
poveștilor, istoria nu ar fi uitată
niciodată.” Rudyard Kipling
20. Citate din carte
Fiecare capitol este ilustrat cu
câte un citat care se poate folosi
în orele de curs.
04
23. Bibliografie și Webografie
Pentru informații despre neuroștiința
învățării
Călăuze tăcute, prof. Steve Peters
Introducerea neuroștiinței în clasă:
cum se schimbă creierul pe măsură ce
învățăm
Rolul poveștilor în învățare
24. CREDITS: This presentation template was created
by Slidesgo, including icons by Flaticon, and
infographics & images by Freepik
Resursă pentru structura unei povești
TedEd – Ce face un erou
Please keep this slide for attribution
Mulțumesc