Comunicarea ca proces, liant, amprenta a romanului familial; Conflictul ca modalitate de adaptare si de regasire a sensului vietii; instrumente utilizate in ambele procese, ca modalitati de dezvoltare si maturizare personala.

1. COMUNICARE VERSUS CONFLICT ÎN RELAȚIA PĂRINTE-COPIL
Psiholog, POPA Mihaela –Camelia-CJRAE Constanța
Psiholog, CRUDU Gabriela - CJRAE Constanța
Motto:
Privește adânc în sufletul tău și vezi relația cu copilul tău.
Tu ești oglindă, el e simptom...
Mihaela Camelia POPA
Comunicarea este liantul care face lumea să vibreze, să acționeze și să funcționeze la înalta
ei valoare. Ea e cerneala prin care oamenii își amprentează conștient sau inconștient fapte, expresii,
impresii, experiențe, povești de viață ,bucuriile și fricile, traumele romanului familial pe un continuum
care le servește la nivel emoțional, cognitiv și comportamental drept sursa realității lor, sursa prin
care elementele angrenate în acest proces de creștere și maturizare personală contribuie la
descifrarea propriilor lor hărți. ,,Harta nu e teritoriul,, , ea servește drept ,,ancoră,, și îi ajută să se
conțină și să se mențină pe axa devenirii, transformării lor, integrând noi pattern-uri, credințe,
trebuințe, valori atât de necesare schimbării.
Lipsa comunicării înseamnă necunoaștere, necunoașterea generează teamă, teama naște ură.
Aceste rezistențe creează conflicte intra /interpersonale.
Și totuși…prin conflicte oamenii învață să crească, să se dezvolte și să dea un sens, un înțeles
vieții lor. Sunt adevărate lecții de viață spuse sau nespuse, scrise sau nescrise care se așază la dreapta
și la stânga noastră, în spatele și în fața noastră pentru a rezona subtil, inconștient și congruent cu
LUMEA de lângă noi.
Comunicarea este cheia succesului în relaționarea interpersonală.
Scopul proiectului:
Dezvoltarea unor comportamente sanogene, dezirabile, prin formarea unor abilități de
comunicare și gestionare eficientă a conflictelor în relația părinte-copil.
Obiective (Ce urmărim?):
O1: definirea conceptului de comunicare, identificarea formelor și stilurilor de comunicare;
O2:înțelegerea conflictului interpersonal, ca modalitate de rezolvare de probleme și de diminuarea a
efectelor acestuia;
O3: realizarea unor ghiduri, mape pentru cursanți ca exemple de bune practici
Resurse :
Umane: cadre didactice;
De timp: 3-4 ore;
Materiale: mape, flipchart, markere, coli, chestionare, mijloace audio-video.

2. Partea 1 / Introducerea
Se urmărește crearea unei atmosfere propice de lucru, diagnosticarea stării participanților și stabilirea
unei relații de încredere între aceștia.
Atmosfera se va destinde prin introducerea unor ,,icebreakers,,(exerciții de spargere a gheții).
Exercițiul 1-SĂ NE CUNOAȘTEM!
Am să vă rog să vă prezentați și să ne spuneți câte ceva despre familia dvs.(ce rol îndepliniți în familie?
Care sunt nevoile familiei acum? Etc.)
Pe post it-uri , participanții vor identifica nevoile lor și ale membrilor familiei lor, plecând de la modelul
piramidal al lui Maslow.
Exercițiul 2-,, Mesajul meu,,
Scopul exercițiului- proiectarea unei situații din viața dumneavoastră și identificarea modalităților de
soluționare.
Formabilii vor extrage 3 carduri (o imagine căreia i se vor alătura 2 mesaje). Fiecare imagine reprezintă
o situație de viața dată, iar cuvintele extrase reprezintă soluția speței respective.
Feedback- Ce anume a declanșat insight-ul? Cu ce evenimente din viața lor au asociat imaginea și
cuvântul? Ce au simțit? La ce s-au gândit ? Dacă ar fi ales altceva s-ar fi schimbat datele problemei?

3. Partea a II-a - Derularea sesiunii de lucru
***
2.1.“COMUNICARE VERSUS CONFLICT”
Intrarea in sarcină- cursanții vor realiza o poveste de grup, pornind de la titlul workshop-
ului.
Se creează o situație problematică, iar interactanții vor apela la propriile resurse pentru a
construi rețele , ,,clustere(ciorchine) sociale’’ astfel încât la final vor realiza un produs, un tablou de
grup. Acest tablou definește autenticitatea și unicitate ființei umane, iar responsabil de acest rezultat
este SUBCONŞTIENTUL care proiectează în celălalt/ceilalți suma calităților și defectelor umane,
fără ca persoana respectivă să aibă un anume antrenament, apelând la ceea ce a învățat din experiența
personală.
Exemplu:
Creșterea personală înseamnă succes.
Omul învață din propria experiență și din a celorlalți pentru a evolua.
Munca îl ajută să-și descopere o diversitate de abilități.
Unicitatea ființei umane reprezintă punctul de plecare în autocunoaștere.
Norocul sfințește locul, iar locul îi conferă stabilitate.
Interesul individului este să descopere avantajele și oportunitățile care îi vin în întâmpinare pentru a
profita la maxim de situațiile nou create.
Comunicarea ajută omul/oamenii să creeze poduri, punți, conexiuni, relații interpersonale.
Are/au și de ce!
Viața când îți oferă lămâi, fă suc din ele!
E o sursă veritabilă de vitamine.
Reușești să te menții în formă.
Sănătatea este o armă de temut împotriva bolii.
Ușurința cu care rezolvă orice problemă, îi asigură un loc important în ierarhia valorilor, principiilor,
credințelor sale de viață.
Succesul vine cu pași mici.
Confruntarea apare din necunoaștere.
Frica de a fi respins social ne îndepărtează de la normalitate.
Lumea se transformă.
Indiferența ucide suflete.

4. Curajul de a merge mai departe și de a face față condițiilor vitrege înseamnă apărare, adaptare,
acomodare. Și astfel,
Tensiunea dispare.
Analiza exercițiului se va face printr-o serie de întrebări care au rolul de a verifica ușurința
sau dificultatea de a intra în sarcină, dacă provocarea i-a stimulat și i-a ajutat pe participanți să
conștientizeze că fiecare are rolul său în construcția unor elemente cheie, unor structuri de rezistență
care fac ca legăturile între oameni să fie durabile.
Ce am aflat din această ,,poveste,,? De ce/cât de e importantă comunicarea? La ce ne ajută
actul comunicării? Când ne ajută? Unde o folosesc? Cine facilitează comunicarea? Cum să vorbesc
cu copilul meu la fiecare etapă de vârstă?
Pentru a afla cum vorbesc, vă voi prezenta în tabelul de mai jos, perioadele de dezvoltare ale
copilului și ce se întâmplă cu noi părinții în relația cu acesta( preluare și adaptare după www.copilul.ro).
Vârstele copilului Comunicarea familiei cu copilul
0-2 ani(sugarul și antepreșcolarul ) Chiar dacă nu vorbește și nu dezvoltă
capacități intelectuale complexe, e important
să comunic cu el încă din primele momente de
viață. E perioada când apare anxietatea de
separare(reînceperea serviciului mamei/
tatălui).Vocea și tonul cald al mamei
diminuează anxietatea copilului.
E important să-i spunem tot timpul că-l iubim
și că este în siguranță cu noi. Se satisfac
primele nevoi de la baza piramidei(nevoile de
bază și nevoia de siguranță)
3-5 ani(preșcolarul) Copilul își exprimă trăirile și emoțiile în
cuvinte. Apar comportamentul violent și
accesele de furie. E de dorit ca familia să-l
ajute să renunțe la ele prin conștientizarea lor.
Părintele e cel mai bun exemplu personal.
E perioada DE CE-urilor? Trebuie să ne
înarmăm cu răbdare și oferim răspunsuri
pertinente pe măsura nivelului său de
dezvoltare și de înțelegere. Copilul își
descoperă identitate de gen(e băiat sau fată).
Apare complexul castrării. Copilul intră în
competiție cu părintele de același sex și face
alianțe cu părintele de sex opus.
Pot apărea subiecte legate de divorț, moarte
etc. Preșcolarul trebuie asigurat că familia este
alături de el indiferent ce se va întâmpla.
Dacă începe să vorbească urât, trebuie
identificată sursa(tv, calculator, desene
animate cu conținut violent și limbaj vulgar)și
limitate accesul, expunerea la aceasta.
6-12 ani(vârsta școlarului mic și mijlociu) Limbajul e din ce în ce mai elaborat, asistăm
la emanciparea copilului. Acesta e curios, își

5. manifestă curiozitatea și o raportează la
experiența sa de viață. Este perioada fricilor, a
trăirilor negative(frica de școală, frica de
întuneric, frica privind moartea unuia din
părinți, frica de abandon etc.).Copilul trebuie
ajutat de părinte să le identifice, să le înțeleagă
și să le depășească cu succes. De asemenea, e
indicat ca prichindelul să nu se simtă izolat,
sau să fie izolat de către acesta.
13-18 ani (adolescența) Preadolescența și adolescența sunt printre cele
mai complicate etape ale vieții individului.
Apar întrebări existențiale (Cine sunt eu? De
ce sunt aici? Care este rolul meu pe pământ?),
apar primele iubiri și primele decepții,
dezamăgiri. Se reactivează instanțele sinelui
(eros și thanatos), are propria sa filosofie de
viață, apar confruntările cu adulții, unele
escaladează; unii fug de acasă; la școală și nu
numai, sunt catalogați ca fiind obraznici;
epatează; au comportamente demonstrative,
antisociale, antisistem, crește riscul
infracționalității. De cele mai multe ori se
joacă de-a întinsul corzilor, încercându-ne
limitele răbdării.
Părinții trebuie să creeze o relație de prietenie
bazată pe cooperare, înțelegere. E o provocare
atât pentru familie cât și pentru copil. E
important ca să ne ajutăm copilul să-și
exprime sentimentele, să depășească
blocajele, să acordăm atenție la detalii, să
observăm comportamentul și orice modificare
în rutina acestuia.
Exercițiul 1 Familia și lumea din jurul ei
Părinții sunt rugați să-și reprezinte familia printr-un cuvânt sau simbol/desen. Timp de 3-5 minute
persoanele în cauză vor trece pe la fiecare în parte și vor primi o reprezentare a familiei celuilalt.
Feedback
Ce s-a întâmplat? Există asemănări, similitudini între poveștile voastre de viață? Ce anume?
Exemplu-
simbol copac- cuvânt armonie simbol carte-cuvânt educație
simbol soare-cuvânt căldură simbol barcă- cuvânt scop
simbol semafor-cuvânt reguli simbol tablou de familie-cuvânt conexiune, legătură.

6. Exercițiul 2,, Povestea mea și a nevoilor mele,,
Fiecare persoană va primi o coală A4, sarcina este de a-și scrie prenumele pe foaie, fiecărei
litere sa-i atribuie o nevoie, iar la final va crea o poveste, pornind de la nevoile identificate în
prenumele său.
Scopul exercițiului este de a identifica nevoile, blocajele, dar și soluțiile speței respective.
După această discuție cu participanții, vom trece la identificarea stilurilor de comunicare și în
funcție de stilul dominant vom afla și stilul parental (anexa 1 Stiluri de comunicare).
Comunicare asertivă-părinte asertiv/ democratic
Comunicare agresivă-părinte agresiv/autoritar
Comunicare pasivă-părinte neimplicat/ absent
Comunicare manipulativă-părinte manipulator
Trecerea de la comunicare la conflict se va face printr-un exercițiu care are ca scop supraviețuirea în
situații limită.
Exercițiul 3. Despre pierdere și câștig
Sarcină – se cere participanților să scrie pe o coala de hârtie 10 caracteristici, valori ale sale sau ale
familiei sale. Apoi se trece la următorul scenariu: Să ne imaginăm că suntem într-un balon cu aer cald,
deasupra pământului la 1000 de metri înălțime. După 5 minute a apărut o problemă. Balonul pierde
din altitudine. Va trebui să aruncați peste bord ultimele 2 valori. Operațiunea nu a avut succes, așa că,
deși vă vine greu, trebuie să renunțai la primele 5 atribute. N-a fost de ajuns și suntem nevoiți să
acționăm rapid pentru a evita impactul cu solul. Pentru aceasta e nevoie de un ultim efort. Din cele 3
caracteristici ramase, trebuie să rămâneți doar cu una pentru a vă salva.
Se va solicita feedback din partea auditoriului. Se vor pune întrebări de genul: Cum a fost? V-a fost
greu să renunțați la cele 9 caracteristici? Cu ce ați rămas?
Concluzia- sunt situații neprevăzute în viața / a familiei dvs. cărora va trebui să le faceți față .
Uneori ieșim șifonați, alteori- învingători.
***
2.2. CE ESTE CONFLICTUL? CUM APARE EL?
Se așteaptă răspunsuri din sală, iar pe o foaie de flipchart se vor consemna o serie de definiții
ale acestui concept sau participanții vor da o notă personală conflictului pe post it-uri.
EXEMPLE:
 Conflictul este lipsa comunicării.
 Conflictul înalță ziduri între oameni.
 Conflictul interpersonal are în subsidiar un conflict intrapersonal.
 Ceea ce nu este exprimat este somatizat. Acesta este un conflict între minte –suflet-corp.

7.  Conflictul genitorilor(părinților) îi face pe copii prizonierii lor. Și exemplele pot continua.
CAUZELE/ SURSELE CONFLICTULUI :
☻ diferența de vârstă, de pregătire școlară și profesională;
☻nerespectarea regulilor;
☻incompatibilități între persoane(comunicare deficitară, nevoi diferite, scopuri diferite etc.);
☻probleme de sănătate(boli grave);
☻comportamente neadecvate în cadrul intern sau extern(agresivitate, lupta pentru putere, pentru
prestigiu);
☻lezarea stimei de sine;
☻culturi diferite, lipsa toleranței, a empatiei etc.
TIPOLOGII ALE CONFLICTELOR/ CLASIFICARE, după Ana Stoica-Constantin-
“Conflictul interpersonal”,p.47-48:
☻după localizare- conflicte interne și externe;
☻după apartenență-subterane și manifeste;
☻după nivel- incidentul, disconfortul, neînțelegerea, tensiunea și criza;
☻după criteriul “câștigătorul conflictului”-conflicte de sumă zero, de cooperare și mixte;
☻după natura intrinsecă-conflicte biologice, psihologice, socioculturale și de evoluție;
☻după scop -conflicte orientate spre problemă, conflicte orientate spre structură;
☻după modul de percepere a adversarului- lupta, jocul și dezbaterea.
Orice conflict se poate rezolvat prin trimiterea sa la cauză, la rădăcina problemei și centrat
pe soluție, pe rezultat.
Efectele sunt ecouri, semnale care au dat de veste, s-au manifestat și au trenat o buna bucată
de timp, timp în care problema s-a agravat, s-a accentuat, iar riscul de a ieși la liman este aproape
nul.
EXERCIȚIUL 1 ,,FERSTRELE CONFLICTULUI,,
Gândiți-vă la ultimul conflict / ceartă în care ați fost implicat, conflict rezolvat sau pe cale a se rezolva și
completați fiecare din cele 4 ferestre. Conflictul poate fi cu oricine, nu numai cu copilul.
Analizați conflictul nu numai din perspectivă personală, ci si din perspectiva celeilalte persoane implicate.
Cu ce am generat eu? Cu ce a generat celălalt?
Cu ce am contribuit eu la aplanarea conflictului? Cu ce a contribuit celălalt la aplanarea conflictului

8. Sugestii pentru discuții: Cum vă simțiți într-o situație conflictuală?, Cum v-ați simțit la ultimul conflict?,
Cum credeți că s-a simțit cealaltă persoană implicată în conflict?
Exercițiul 1, Varianta 2
De asemenea participanții sunt invitați să facă un exercițiu de imaginație privind gestionarea conflictelor
din familie. Au ca sarcină să descopere comportamentele ineficiente și modalitățile de diminuare a
conflictului
Împărțim o foaie de flipchart în două coloane , după modelul de mai jos.
Ce comportamente ineficiente ale tale au dus la
creșterea conflictului?
Ce ați face într-o situație asemănătoare pentru a
diminua sau a preveni creșterea conflictului?
....
....
Exercițiul 2’’Stările semaforului’’
DESCRIERE JOC
Participanții au ca sarcină să se plimbe prin spațiul creat. La culoarea verde (semnal sonor:
VERDE!), încep să vorbească civilizat, unii cu alții (se salută, își zâmbesc, schimbă impresii etc.), la
culoarea galben(semnal sonor: GALBEN!), dau dovadă de nerăbdare, schimbă pe fugă impresii, vorbesc
mai tare, iar la culoarea roșu(semnal sonor: ROȘU!), adoptă un comportament necivilizat.
Scopul exercițiului este de a identifica aspecte ale comunicării asertive, pasive, manipulatorii și
agresive și a modului cum au făcut față acestor provocări.
Concluzia este că nu întotdeauna dăm dovadă de respect și creăm într-un fel sau altul, cu sau fără
voia noastră, conflicte interpersonale.
Aceste exerciții ajută interactanții să conștientizeze situații generatoare de conflict.
***
2.3. MODALITĂȚI DE REZOLVARE ȘI DIMINUAREA A EFECTELOR CONFLICULUI
Oamenii sunt supuși zilnic unor confruntări interpersonale, iar gradul de cooperare și de autoimpunere
diferă de la caz la caz. În funcție de interesele persoanei și de efortul depus, ea poate adopta una din
cele 5 modalități de soluționare a conflictului.
1.Confruntare/competiție (reprimare, victorie/înfrângere);
2.Colaborare (victorie/victorie);
3.Compromis (aplanarea);
4.Evitare (abandon);
5.Acomodare (convertirea conflictului în șansă).

9. Exercițiul 3- Stil Personal De Soluționare(Chestionar)
CHESTIONAR
STILUL PERSONAL DE SOLUŢIONARE A CONFLICTELOR
Mai jos sunt 15 afirmații. Fiecare afirmație poate reprezenta o strategie pentru soluționarea conflictelor.
Notați în fața fiecărei afirmații o valoare, după cum urmează:
 Întotdeauna - 5 puncte
 Deseori – 4 puncte
 Destul de des – 3 puncte
 Nu foarte des – 2 puncte
 Rar – 1 punct
____ a. Discut conflictul cu colegii, cu părțile aflate în conflict, cu alți colaboratori, pentru a demonstra
avantajele poziției pe care o am față de conflict.
____ b. Prin negociere încerc să ajung la compromisuri.
____ c. Încerc să țin cont de așteptările celorlalți.
____ d. Caut, împreună cu ceilalți, să investighez toate aspectele problemei pentru a găsi soluții
acceptabile de către toți cei implicați în conflict.
____ e. Sunt ferm pe poziție atunci când trebuie să apăr aspectele problemei care mă privesc pe mine.
____ f. Încerc să evit să fiu exclus dintr-un grup, ținând în mine dezacordul cu ceilalți.
____ g. Îmi impun soluţiile la problemele ivite.
____ h. Fac compromisuri pentru a ajunge la o înţelegere.
____ i. Împărtăşesc informaţiile importante şi celorlalţi, pentru a putea rezolva împreună problema .
____ j. Evit să discut diferenţele de opinie cu ceilalţi .
____ k. Încerc să aplanez disensiunile între colegi .
____ l. Caut să aduc în dezbatere nemulţumirile fiecăruia, pentru a le rezolva în cel mai bun mod posibil .
____ m. Adopt o poziţie conciliantă în efortul de a debloca conflictele .
____ n. Accept recomandările colegilor şi colaboratorilor.
____ o. Evit conflictul, ţinând pentru mine dezacordul cu ceilalţi.
Scor: cele 15 afirmaţii sunt grupate mai los în 5 categorii. Fiecare categorie conţine literele a 3 afirmaţii.
Scrieţi numărul pe care l-aţi notat în faţa fiecărei afirmaţii. Calculaţi totalu lpentru fiecare categorie .
Stil Total
Competiţie/Rechinul a. _____ e._____ g. _____ ______
Colaborare /Bufniţa d. _____ i. _____ l. _____ ______
Evitare/Ţestoasa f. _____ j. _____ o. _____ ______
Aplanare/Cameleonul c._____ k. _____ n. _____ ______
Compromis/Vulpea b. _____ h. _____ m. _____ ______
Rezultat: Stilul meu dominant este _________________________________ (valoarea cea mai mare)
Şi stilul meu de rezervă este_______________________________

10. Evitarea – Ţestoasa
 Stil de evitare sau întârzierea conflictului;
 Ţestoasele mai de grabă se ascund şi ignoră conflictul decât să-l resolve ; acest
lucru le face necooperante şi neasertive;
 Tind să renunţe la interesele personale şi să adopte un comportament pasiv,
creând situaţii de tip pierdere-pierdere;
 Avantaj: pot ajuta la remedierea relaţiilor după rezolvarea conflictului;
 Dezavantaj: Conflictelerămânnerezolvate, iarutilizareaînexces a acestuistilpoate duce la călcarea
lor în picioare.
 Când poate fi folosit?
o Când miza nu este mare sau problema este obişnuită;
o Când conflictul strică o relaţie bună;
o Când sunt şanse mici să-ţi atingi scopurile;
o Când rezultatele negative sunt mai mari decât beneficiile rezolvârii conflictului;
o Când păstrarea informaţiei e mai importantă decât luarea unei decizii imediate;
o Când sunt alţii care pot rezolvaconflictulmai bine decât tine;
o Când nu e timp.
Competiţia – Rechinul
 Stil de forţă, de competiţie;
 Sunt puternic orientaţi spre scop;
 Păstrarea relaţiilor nu reprezintă o prioritate;
 Nu ezită să folosească un comportament agresiv pentrus oluţionarea conflictelor;
 Pot fi autocratici, autoritari, necooperanţi; ameninţă şi intimidează;
 Au nevoie să câştige, prin urmare crează situaţii câştig-pierdere.
 Avantaj: dacă decizia rechinului e corectă, rezultă o soluţie mai bună fără compromisuri.
 Dezavantaj: persoana care foloseşte acest stil poate atrage ostilitate şi resentimente.
 Când poate fi folosit?
o Când conflictul implică divergenţe personale care sunt greu de schimbat;
o Când crearea unor relaţii apropiate sau supportive nu este critică;
o Când alţii vor să profite de un comportament necompetitiv;
o Când rezolvarea conflictului e urgentă ; când decizia în criză e vitală;
o Când decizii nepopulare trebuie implementate.
o
Aplanarea - Cameleonul
 stil de calmare, de aplanare a conflictului, cu accent pe relaţiile interumane;
 cameleonii ignoră scopurile personale şi rezolvă conflictul promovând scopurile altora ;
 neasertivi şi cooperanţi crează situaţii câştig-pierdere (cameleonul pierde);
 Avantaj: aplanarea, menţine relaţiile;
 Dezavantaj: renunţarea la interesele personale poate fi neproductivă, cameleonul dând ocazia
celorlalţi să profite de el;
 Când poate fi folosit?
o Când menţinerea relaţiilor e mai importantă decât alte considerente;
o Când sugestiile/schimbările nu sunt importante pentru el;
o Când se doreşte minimalizarea pierderilor în situaţii în care oricum ar pierde;
o Când timpul este limitat sau când armonia şi stabilitatea sunt considerate mai importante.

11. Compromisul – Vulpea
 stil de soluţionare prin compromis;
 grija este pentru scopuri şi relaţii;
 vulpile sacrifică bucuroase unele din scopurile lor în timp ce îi conving pe ceilalţi să renunţe şi ei
la o parte din scopurile lor;
 asertive şi cooperante – rezultatele sunt ori câştig-pierdere ori pierdere-pierdere
 Avantaj: relaţiile sunt păstrate şi conflictele demontate.
 Dezavantaj: compromisul poate duce la un rezultat mai puţin bun şi astfel problemele să se
reaprindă din nou.
 Când poate fi folosit?
o Când probleme importante/complexe nu lasă loc soluţiilor simple şi clare;
o Când toţi cei angrenaţi în conflict au putere egală şi au interese puternice pentru soluţii
diferite;
o Când nu există constrângeri de timp.
Colaborarea – Bufniţa
 stil de colaborare, de confruntare a problemelor, valorizând scopurile şi relaţiile;
 Owls văd conflictele ca pe probleme ce trebuie rezolvate prin soluţii agreate de ambele părți
(câştig-câştig);
 Avantaj: ambele tabere primesc ceea ce doresc, eliminându-se sentimentele negative.
 Dezavantaj: mare mâncător de timp şi de efort.
 Când poate fi folosit?
o Când menţinerea relaţiilor este importantă;
o Când timpul nu reprezintă o problemă;
o Când se încearcă obţinerea acordului prin consens;
o Când se încearcă îmbinarea unor perspective diferite.
Scopul aplicării acestui chestionar este ca fiecare participant aflat să identifice rapid şi eficient
stilul personal de soluționare a conflictului.
Ecercițiul 4. ’’16 GÂNDURI , O SOLUȚIE’’
Scopul exercițiului este de a așterne pe o coală de hârtie 16 gânduri, apoi va cupla afirmațiile
identificate două câte două , astfel încât se va obține pe rând 8-4-2-1 soluție. Soluția finală va fi cea
care răspunde nevoilor, gândurilor sale din acel moment.

12. Exemplu
-casă siguranță dezvoltare
-fericire
-carte creativitate succes
-poveste
-minune copil
-așteptare maturizare
-timp încredere
-curaj ? Afirmare
-…. ….
-…. ……
-… ….
-….
-… ….. ….
-… …….
-minte
-corp sănătate
Exercițiul 5 ,,Pătratul și simbolurile,,
Scopul este de a identifica tipul de relație interpersonală, blocajele, tensiunile între membrii
familiei/grupului, dar și soluțiile/oportunitățile de creștere personală.
Cum este?
Famila Care este rolul meu?
Ce mă constrînge?
Cum este ?
Lumea Cum mă simt?
Ce mă nemultumește?
Cum mă simt?
Emoțiile Ce simt?
Cum mă manifest?
Raportată la famile
Șansa mea
Social și profesional
În plan personal

13. Exercițiul 6- ,,Roata succesului familial,,
Subiecții au de identificat pe o scală de la 1 la 10 următoarele aspecte familiale. În funcție de scorul obținut, vor
evalua punctele nevralgice și vor avea ca temă să reflecteze asupra emoțiilor negative, a gândurilor recurente, a
comportamentelor repetitive care produc un astfel de disconfort. Ce anume a declanșat problema? Ce comportament
am adoptat? Care sunt pașii spre soluționare?
10
Cât de conflictual
Sunt?
10
Cât timp aloc copilului în 10
Care este sănăta-
rezolvarea temelor
tea fam. mele
Sunt preocupat de educația
copilului meu?
Cunosc nevoile
copilului meu?
Gestionez bine
conflictele?
Cum comunic cu
copilul meu?
Ce fel de
părinte
sunt?
0
10
10

14. Partea a III-a/ ÎNCHEIEREA SESIUNII DE LUCRU
Se vor înmâna participanților chestionarul de evaluare a activității, adeverințe de participare și mapa
cu conținutul cursului.
Chestionar de evaluare a activității
Scală de evaluare și reflectare ASUPRA ctivității PSIHOLOGULUI
1 2 3 4 5
Modalități de răspuns: insuficient, suficient, bine, foarte bine, excepțional
Exemplu:
Scale I
(1)
S
(2)
B
(3)
FB (4) E
(5)
Scala1-
Asigurarea cadrului și condițiilor optime
necesare desfășurării sesiunii de lucru
o
Scala2-
Spontaneitate și pre-planificare
a. anticiparea evenimentelor/ dinamica
grupului;
b. încurajarea clientului/grupului de a da
sens propriei/propriilor experiențe de viață.
Scala3-
-„Simplitate și complexitate”
a. stabilierea obiectivelor, a temelor și a
pașilor pe care trebuie să-i parcurgă
clientul/grupul.
b. complexitatea structurării informațiilor în
raport cu experiența de viață și profesională
a clientului/ grupului.
Scala 4-
„Seriozitate și joacă”(luarea în serios a
clientului/grupului și utilizarea jocului
terapeutic/ didactic ca instrument de
evaluare și de scoatere la lumină a
încărcăturii emoționale)
Scala 5-
„Apropiere emoțională și distanțare”
a. Apropiere / empatie
b.Distanțare față de client/grup (posibile
transferuri/ contratransferuri)
Scala 6-
“Advocacy și Curiozitate”( atitudinea de
etică și estetică profesională)
Scor obținut și reprezentarea grafică a activității
psihologului

15. Anexa 1
MODEL DE ANALIZA A STILULUI DE COMUNICARE
CHESTIONAR S.C
Stilul de comunicare se refera la ansamblul particularităților de manifestare caracteristice unei persoane în
actul comunicării.
Stilul desemnează :
- modalități specifice de receptionare/codificare a mesajului;
- modalități personale de prelucrare/interpretare a mesajelor;
- modalități specifice de exprimare a răspunsului.
Toate acestea decurg din unicitatea și individualitatea ființee umane, fiind expresia personalității sale.
Conceptul de stil de comunicare se aplică doar acolo unde caracteristicele actului comunicativ se asociază
cu anumite maniere personale de recepție-prelucrare-emitere a mesajului.
Stilul de comunicare este în primul rând un indicator al modului în care o persoană iși structurează lumea
relatiilor sociale,în al doilea rând este un indicator al modului de prelucrare a informațiilor și de transferare
a acestor informații în fapte de comunicare, în judecăți practice, sociale, evaluative.
Stilul de comunuicare este fundamental determinat de trei elemente:
- atitudinea persoanei ca modalitate constantă de raportare a acesteia la viața socială, la grupul de
apartenență și la sine;
- modelele de comunicare învățate (asertiv, non-asertiv, agresiv, posesiv/agresiv, manipulator);
- temperamental ca tip de reactivitate.
Descrierea stilulilor de comunicare :
a.Stilul non asertiv – se manifestă prin atitudine de fugă pasivă, tendința de a se ascunde, de a fugi mai
degrabă decât de a infrunta oamenii. Se poate manifesta printr-un exces de amabilitate și conciliere, prin
tendința de a amâna luarea unei decizii și adesea prin imposibilitatea luării ei, este însoțită de cedarea către
alții a dreptului de a decide.
La baza acestor manifestări stă o teamă maladivă de a nu fi judecați de ceilalți, ca și supărarea intens
resimțită în cazul unor eventuale eșecuri, iar pentru a le evita, individual preferă să se supună hotarârii
altora.
b.Stilul agresiv- tendința de a fi mereu în față, de a avea mereu ultimul cuvânt, de a se impune cu orice
preț chiar cu cel al supărării și lezării altor personae. Pentru a domina, orice mijloc pare a fi utilizat-
înfricosarea, contrazicerea,umilirea, compromiterea celorlalți, atitudini și comportamente șocante.Această
atitudine stimulează agresivitatea și antipatia partenerilor și au ca efect pentru persoana în cauză,
sentimental, de a nu fi iubită, respectată, apreciată, fapt ce o fac agresivă creându-se un cerc vicios.
c.Stilul manipulator este atitudinea de manipulare a persoanei, este preferința pentru un rol de culise,
tendința de a aștepta clipa prielnică pentru a ieși la lumină și a se pune în valoare, de a căuta intenții ascunse
în spatele oricăror afirmații ale celorlalți.
Persoana evită să spună deschis ceea ce gândește, își schimbă opinia după cele ale interocutorului, ii place
să fie în preajama celor mari și puternici ca o compensație a propriilor slăbiciuni., sperând să obtină
beneficii din vecinatatea acestora. Persoanele din această categorie urmăresc ca ceilalți să facă ceea ce ar

16. dori ele, dar acest lucru să nu presupună confruntare deschisă fie rațională de tip asertiv, fie de tip agresiv,
mai degrabă asteaptă ca situația să se întoarcă în favoarea lor.
Adesea, aceste personae joacă roluri diverse ca semn al insuficientei maturizări sociale legate de un statut
social slab, precar, nesatisfacator. Trăiesc teama de a nu fi judecați, de a nu fi marginalizați și descoperiți.
d. Stilul asertiv – se caracterizează prin atitudinea constructivă, capacitatea de autoafirmare, de expunere
onestă, directă și clară a opiniilor și drepturilor proprii, fără agresivitate și fără a -i leza pe ceilalți,
capacitatea urmăririi propriilor interese fără încălcarea nevoilor celorlalți. Persoana stie să asculte și este
dispusă să inteleagă, stie să fie ea însăși făraă simulare și jocuri de rol, să se bazeze pe sine.
Este cea mai buna atitudine pentru că permite atingerea scopurilor propuse fără a provoca resentimente
celorlalți și chiar câștigându-le adesea simpatia.
CHESTIONARUL STILURILOR DE COMUNICARE S.C.
1.Spun adesea DA când aș vrea să spun NU.
2.Îmi apăr drepturile fără a le încălca pe ale altora.
3.Prefer să ascund gânduri sau ceea ce simt dacă nu cunosc bine persoana cu care vorbesc.
4.Sunt mai degrabă o persoană autoritară și directă.
5.În general cred că este mai ușor și mai bine să actionez prin personae interpuse, intermediare, decât direct.
6.Mă tem să critic oamenii și să le spun ce gândesc.
7.Nu îndrăznesc să refuz anumite sarcini chiar dacă nu intră în atrinbuțiile mele.
8.Nu mă tem să-mi exprim părerile chiar dacă acest lucru este privit cu ostilitate.
9.Când are loc o dezbatere, prefer să stau deoparte pentru a putea vedea în ce sens direcție o va lua.
10.Mi se reproșeaza deseori că am spirit de contrazicere.
11.Nu-mi place să ascult pe alții.
12.Mă aranjez astfel să fiu în apropierea celor cu funcții mari.
13.Sunt considerat destul de descurcăreț și de abil în relațiile cu ceilalți.
14.Întrețin cu ceilalți raporturi întemeiate mai curând pe încredere, cooperare mai puțin pe dominare și
calcul.
15.Prefer să nu cer ajutor colegilor mei să nu creadă că nu sunt competent.
16.Sunt timid și mă simt blocat când trebuie să realizez o acțiune neobișnuită.
17.Se spune că sunt un nedescurcăreț, și, deși este un adevar, mă supără și mă enervează.
18.Mă simt bine în contactele directe, nemijlocite de tipul față în față.
19.Pentru a-mi realiza scopurile, adesea mă prefac, joc teatru.
20.Sunt cam guraliv, și, adesea intrerup vorba celorlalti, fără să-mi dau seama la timp.

17. 21.Pentru a-mi reuși ceea ce mi-am propus sunt gata întotdeauna să fac totul.
22.În general, știu la cine trebuie să fac apel, și mai ales când, acest lucru m-a condus la reușită.
23.În caz de dezacord, caut compromisuri pe baza unor interese reciproce.
24.Prefer să joc cu cărțile pe față.
25.Am tendința de a amâna ceea ce trebuie să fac.
26.Las adesea un lucru început fără să-l termin.
27.În general mă manifest așa cum simt fără a-mi ascunde sentimentele.
28.E greu să fiu intimidat.
29.Cred că a-i speria pe alții, fiind mai dur cu ei, este un mijloc bun pentru a-mi obține ascultarea lor.
30.Dacă am fost prins cu ceva pe picior greșit știu să-mi iau revanșa când se ivește ocazia.
31.Consider că pentru a determina pe cineva să fie de acord cu tine este suficient sa-i reproșezi ca nu-și
urmează propriile principii.
32.Știu să profit de pe urma unui sistem de relații.
33.Sunt capabil să fiu eu însumi/însămi, continuând să fiu acceptat și de majoritatea celorlalți.
34.Când nu sunt de accord cu cineva, îndrăznesc să i-o spun și reușesc să mă fac înțeles.
35.Am grijă să nu-i oportunez și să nu-i supăr sau plictisesc pe alții.
36.Deși mă străduiesc să iau o hotărîre, ezit îndelung până mă hotărăsc.
37.Dacă părerea mea este împotriva într-un grup, prefer să tac.
38.Vorbesc fără teamă în public și în adunări.
39.După părerea mea, viața constă în raporturi de fortă, de luptă.
40.Îmi asum fără teamă, riscuri mari și situații periculoase.
41.Consider că prin crearea uni conflict pot fi mai eficient decât prin reducerea tensiunilor.
42.Cred că mimarea sincerității este un mijloc bun de a câștiga încrederea.
43.Știu să ascult cu răbdare fără să tai vorba altora.
44.Duc până la capăt ceea ce am hotarât să fac.
45.Îmi exprim sentimentele așa cum sunt.
46.Știu cum să-i fac pe oameni să accepte și să adere la ideile mele.
47.Consider că a-i flata pe oameni, a-i măguli, a-i complimenta, sunt mijloace bune de a obține ce vrei.
48.În conversații cu alții, fac tot posibilul să-mi impun punctul de vedere.
49. Știu să mânuiesc ironia mușcătoare.

18. 50.Sunt sensibil și ușor influențabil și-mi dau seama că deseori mă las exploatat.
51.Prefer să observ evenimentele și discuțiile decât să particip la ele.
52.Prefer să stau deoparte, în umbra, decât să mă fac remarcat.
53.Manevrarea și manipularea celorlalți nu sunt după părerea mea soluții de folosit.
54.Opinia mea este că nu trebuie să-ți anunți prea repede intențiile, acest lucru este o probă de neîndeminare.
55.Șochez adesea prin faptele și opiniile mele.
56.Prefer să fiu lup și să-i mănânc pe alții, decât miel mâncat de ceilalți.
57.Cred că a-i manevra și manipula pe alții reprezintă adesea singurele mijloace de a obține ce vrei.
58.În general știu să protestez cu eficacitate, dar fără agresivitate excesivă.
59.Uneori, întârzii prea mult în rezolvarea unora dintre problemele mele.
60.Evit situațiile care m-ar putea pune într-o lumină neplacută.
CORECTAREA, COTAREA, INTERPRETAREA
Proba este relevantă pentru determinarea celor 4 stiluri de comunicare.Se raspunde prin adevărat/ fals.
Pentru fiecare răspuns adevărat se acordă 1 punct și se însumează punctele pe stiluri.
1.STILUL NON ASERTIV DE RETRAGERE PASIVĂ
1,7,15,16,17,25,26,35,36,37,50,51,52,59,60
2.STILUL AGRESIV
4,6,10,11,20,21,28,29,30,39,40,48,49,55,56
3.STILUL MANIPULATOR
3,5,9,12,13,19,22,31,32,41,42,46,47,54,47,54.57
4.STILUL ASERTIV
2,8,14,18,23,24,27,33,34,38.43,44,45,58,58
Stilul la care s-a obținut numărul maxim de puncte indică atitudinea dominantă de comunicare,
caracteristicile relative stabile și previzibile ale comportamentului comunicativ.
Când se obțin punctaje identice sau asemănătoare, stilul manifest de comunicare este încă neconturat, dar
sunt conturate latent două atitudini concurente, din care una sau alta poate deveni oricând dominantă în
funcție de împrejurări. Când punctajele sunt apropiate la trei-patru stiluri este vorba de lipsa unui stil de
comunicare, ceea ce indică un comportament comunicativ pendulator, oscilant, nematurizat legat de un
comportament ambiguu si greu de precizat.

19. Bibliografie
Amelia Baciu și autorii- ,,Educația părinților,, , UNICEF
Adina Botiș Matanie, Anca Axente-Disciplinirea pozitivă sau cum să disciplinezi fără să rănești,, , Colecția
Psihologie și Viață, Cluj-Napoca
Elisabeth Horowitz- ,,Boala -o memorie genealogică,, , Editura Philobia, București, 2015
Andre Moreau- ,,Autocunoaștere și autoterapie asistata,, Editura TREI, Bicirești, 2007
Jim Wilson-,,Prestația în practica terapeutică,,, Editura Institutul pentru cuplu și familie, 2010
*** Ghid pentru consilieri școlari-,,EU ȘI COPILUL MEU,,
Siteografie
https://www.arcaeducationcenter.com/profesori/cursuri-online/
www.copilul.ro
Chestionar de evaluare a activității

20. Scală de evaluare și reflectare ASUPRA ctivității PSIHOLOGULUI
1 2 3 4 5
Modalități de răspuns: insuficient, suficient, bine, foarte bine, excepțional
Exemplu:
Scale I
(1)
S
(2)
B
(3)
FB (4) E
(5)
Scala1-
Asigurarea cadrului și condițiilor optime
necesare desfășurării sesiunii de lucru
o
Scala2-
Spontaneitate și pre-planificare
a. anticiparea evenimentelor/ dinamica
grupului;
b. încurajarea clientului/grupului de a da
sens propriei/propriilor experiențe de viață.
Scala3-
-„Simplitate și complexitate”
a. stabilierea obiectivelor, a temelor și a
pașilor pe care trebuie să-i parcurgă
clientul/grupul.
b. complexitatea structurării informațiilor în
raport cu experiența de viață și profesională
a clientului/ grupului.
Scala 4-
„Seriozitate și joacă”(luarea în serios a
clientului/grupului și utilizarea jocului
terapeutic/ didactic ca instrument de
evaluare și de scoatere la lumină a
încărcăturii emoționale)
Scala 5-
„Apropiere emoțională și distanțare”
a.Apropiere/empatie
b.Distanțare față de client/grup (posibile
transferuri/ contratransferuri)
Scala 6-
“Advocacy și Curiozitate”( atitudinea de
etică și estetică profesională)
Scor obținut și reprezentarea grafică a activității
psihologului