Documentul explorează conceptul sinelui în comunicarea interpersonală, evidențiind formarea acestuia prin interacțiuni sociale și internalizarea perspectivelor altora. Se discută despre sursele cunoașterii de sine, stima de sine, narcisismul și dezvăluirea de sine, subliniind importanța comunicării și a relațiilor interumane. Lecția analizează, de asemenea, riscurile și avantajele dezvăluirii de sine în diverse contexte sociale.

1. SINELE.
IDENTITATEA
Introducere în Comunicarea Interpersonală – lecția 3
Ionuț Butoi

2. Obiectivele prelegerii
 Ce este sinele? Definiții, trăsături
 Formarea sinelui. Altul semnificativ, altul generalizat
 Sursele cunoașterii de sine
 Stima de sine, narcisismul
 Dezvăluirea de sine. Factori, straturi, efecte
 Referințe | Trimiteri Video

3. Ce este sinele?
Sinele se formează în urma interacțiunilor sociale; este rezultatul propriilor
experiențe de viață și a internalizării perspectivei altora despre noi înșine.
- Experiență socială; rolul esențial al comunicării;
- Conceptul despre sine: cunoașterea, percepția pe care o avem despre noi
înșine;

4. Trăsături ale sinelui
- Subiectiv: ești cine crezi că ești. Bias;
- Multidimensional: diversele roluri care ne definesc.
Complexitate-complementaritate;
- Fațetele sinelui sunt relativ vizibile. Fereastra lui
Johari – sinele vizibil, ascuns, necunoscut;
- Dinamic. Rolul contextului – ”working self-
concept”;
- Sursă foto: DeVito (2014, 53)

5. Formarea sinelui. Altul semnificativ (1)
• Care sunt sursele formării sinelui? George Mead: interiorizarea
perspectivei ”altului semnificativ” și a ”altului generalizat” –
atitudini sociale.
• Altul semnificativ: perspectiva despre noi pe care o dobândim de
la cei apropiați – familie, colegi, parteneri, profesori etc.
• Definiții directe despre ce facem, cum suntem
• Aprecierea reflectată – propria percepție despre cum ne văd
ceilalți / predicții care se auto-împlinesc
• ”suporteri”
• ”critici”
• ”vulturi”
• Partituri/Scenarii identitare, de viață
• Sursă foto: J. Wood (2009, 43)

6. Formarea sinelui. Altul semnificativ (2)
• Patternuri/Stiluri de creștere/atașament: cum suntem, cum
sunt ceilalți, cum ne raportăm la relații;
• Atașament sigur – încredere în ceilalți, siguranță de sine;
• Bazat pe frică – respingere, negativism, nesiguranță;
• Dezinteres – nedisponibilitate; neîncredere față de
ceilalți;
• Anxietate/Ambiguitate – instabilitate, labilitate.
• Sursă foto: J. Wood (2009, 47)

7. Formarea sinelui. Altul generalizat
Atitudinea, viziunea despre ceilalți existentă la nivelul societății;
• Internalizarea valorilor/rolurilor specifice;
• Valorile reprezentate în instituțiile sociale (școală, mass-
media) și juridice/formale;
• Reflectă cultura dominantă
• Trăsături ale ”altului generalizat” variază în funcție de:
• Gen
• Etnie
• Religie
• Status socio-economic

8. Formarea sinelui. ”Altul generalizat” în România – studiu
ilustrativ
Studiul ”Tineri în România. Griji, aspirații, atitudini și stil de viață” –
disponibil la http://www.fes.ro/media/2014_news/Raport-FES-
Tineri_in_Romania.pdf
O imagine ilustrativă a modului în care tinerii au interiorizat valorile
și atitudinile transmise prin instituțiile sociale și formale.
Dominante:
Clasă socială/ Stil de viață/ Religie/ Școală/ Participare civică

9. Sursele cunoașterii de sine
Cum dobândim o imagine despre noi înșine?
• Modul în care ne privesc ceilalți – ”sinele oglindă”;
• Comparându-ne cu ceilalți (comparația socială);
• Valorile culturale – repere de conduită;
• Propriile interpretări și evaluări ale comportamentului și
sentimentelor;

10. Stima de sine, narcisismul, încrederea în sine (1)
Idei distructive Idei constructive
Trebuie să fiu perfect Nimeni nu-i perfect; fiecare e bun la ceva,
fiecare poate să nu fie rău
Trebuie să fiu puternic E bine să fii puternic, dar nu-i greșit să îți
manifești slăbiciunea uneori
Trebuie să fiu pe placul tuturor E imposibil să fii pe placul tuturor - și nici
nu-i nevoie
Trebuie să mă grăbesc, nu am timp E bine să mă iau și câte o ”pauză”
Trebuie să fac mai mult Fac ceea ce pot și ce ține de mine

11. Stima de sine, narcisismul, încrederea în sine (2)
• Fenomenul ”impostorului”, al ”ipocritului”;
• ”Hrănitori” vs ”Nocivi”;
• Gestionarea eșecului;
• Garanție pentru succes? Corelația stima de sine – performanța la școală și
serviciu;
• Stima de sine și comportamentul social;
• Auto-aprecieri pozitive despre sine – autosugestie?
• Aprecieri pozitive ale altora. Riscul narcisismului

12. Narcisism vs stimă de sine
• Studiul ”Origins of narcissism in children” (2015), Proceedings of the National
Academy of Sciences - Eddie Brummelman, Sander Thomaes, Stefanie A.
Nelemans, Bram Orobio de Castro, Geertjan Overbeek, Brad J. Bushman;
• Narcisism: sentimentul că ești superior celorlalți, că meriți tratament special,
tendință spre fantasmare;
• Reacții agresive sau chiar violente;
• Atitudine interiorizată – supraevaluare din partea părinților;
• Stima de sine – afecțiune;
• Concluzie: realism, încredere în potențial.

13. Dezvăluirea de sine
• Definiție: un tip de comunicare în care prezinți informații despre tine pe care, în mod
obișnuit, le ții ”ascunse” și pe care ”receptorul” nu le știa/ sinele ascuns – sinele
deschis/ este și o modalitate de constituire a sinelui;
• Factori condiționanți:
• Tip de personalitate (extrovertit-introvertit);
• Tiparul cultural (masculin vs feminin);
• Genul – cine e dispus să dezvăluie mai mult? ;
• Cine sunt ”ascultătorii”; ”efectul diadic” (reciprocitatea);
• Temele de discuție și canalul de comunicare; ”efectul dezinhibant” în
comunicarea online – anonimitatea, invizibilitatea;

14. Straturi ale identității
Există mai multe straturi sau nivele ale sinelui:
• stratul identității personale: percepțiile despre sine pe care le
comunicăm altora; nu doar ce, ci și despre ce comunicăm;
• stratul ”performativ”: stilul comunicațional; cum comunici;
• stratul relațional: modul în care relațiile ne formează identitatea;
• stratul colectiv/comun: apartenența la grupuri sociale, organizații
Coerență și lacune
• Interpenetrarea straturilor identitare;
• Lacune de identitate: când unul sau mai multe straturi sunt în
conflict;
Sursă imagine: Solomon&Theiss (2013, 86)

15. Teoria penetrării sociale
Autodezvăluirea se aseamănă cu desfolierea
straturilor unei cepe.
Variază în amploare și profunzime
Amploarea – diversitatea subiectelor
Profunzimea – cât de personale sunt, gradul de
intimitate

16. Avantajele și riscurile dezvăluirii de sine
Avantajele:
• Auto-cunoaștere
• Depășirea unor probleme, blocaje (vinovăție)
• Îmbunătățește comunicarea și capacitatea de a înțelege pe celălalt
• Relații substanțiale
Riscurile:
• Riscuri personale – în special în medii competitive (ce spui va fi folosit împotriva ta...);
• Relaționale – unele fapte, opinii, pot pune în pericol relații personale;
• Profesionale – excludere socială, marginalizare;

17. Ghid pentru dezvăluirea de sine
1) Când e cazul să dezvăluim lucruri despre noi; 2) Cum răspundem la autodezvăluire, 3) Cum îi
rezistăm?
1) Când e momentul autodezvăluirii:
• Chestionarea motivației – de ce?
• Adecvarea la context și la relație
• Lasă loc și celuilalt
• Ia în considerare posibile efecte
2) Cum răspundem?
• Ascultare activă, empatică
• Înțelegere, încurajare, mai degrabă decât evaluare
• Disponibilitate pentru reciprocitate
• Discreție, confidențialitate
• Nu folosi informația împotriva celuilalt
3) Cum/când rezistăm?
• Nu accepta presiunea
• Evită și schimbă subiectul
• Fii asertiv

18. Termeni cheie
Apreciere
reflectată
Comparație
socială
Altul
semnificativ
Altul
generalizat
Stimă de
sine
Narcisism
Sinele
oglindă
Sinele
Straturi ale
identității
Efectul
diadic
Efectul
dezinhibant
Teoria
penetrării
sociale
Lacune de
identitate
Amploare
Profunzime
Dezvăluire
de sine

19. Bibliografie | Referințe Video
 Joseph A. DeVito (2015), The Human Communication, Pearson
 Kory Floyd (2013), Comunicarea interpersonală, Polirom
 Denise Solomon, Jennifer Theiss (2013), INTERPERSONAL COMMUNICATION. Putting
Theory into Practice, Routledge
 Julia T. Wood (2009), Interpersonal Communication: Everyday Encounters,
Wadsworth
 Video:
 Secolul sinelui – Century of Self, Adam Curtis (2002 - BBC)
 Nopțile Cabiriei – film artistic, F. Fellini, (1957)