Atelier profesional

1. Atelierul profesional
“Comunicarea
ca factor de schimbare
a imaginii bibliotecarului
în comunitatea
şcolară”
Direcţia Învăţămînt Soroca
LT “P. Rareş"

2. Obiectivele atelierului:
 Identificarea factorilor de
schimbare a imaginii
bibliotecarului în comunitatea
şcolară
 Conştienizarea comunicării ca
factor de schimbare a imaginii
 Provocarea comunicării în echipa
de bibliotecari

3. CE ESTE IMAGINEA DE
SINE?
Imaginea de sine sau "cum
ne vedem noi înşîne", este
modul in care ne percepem
propriile noastre caracteristici
fizice, emotionale, cognitive,
sociale si spirituale.

4. Cînd ai o imagine de sine
bună iţi poţi indeplini
obiectivele pentru că, o
imagine de sine bună, iţi dă
entuziasm, energie, iar
obstacolele sunt percepute ca
provocări care trebuie
depăşite pentru atingerea
obiectivelor propuse.
Cum să ştim dacă
imaginea de sine este
bună?

5. Daca vocea interioară are
tendinţa spre un discurs
pesimist, negativ si autocritic
cu ambiţii neîmplinite spre
perfecţiune, este clar ca
imaginea de sine a persoanei
respective este negativă.
Cum să ştim dacă
imaginea de sine nu este
bună?

6. Cum imaginea de sine
contribuie la evaluarea realitaţii
 Cînd ai o imagine de sine
bună poţi afirma: "pot sa fac
acest lucru sau măcar pot
incerca“
 Cînd ai o imagine negativă
de sine afirmi: "nu pot sa fac
acest lucru este prea greu, nu
voi fi în stare".

7. Formarea imaginii de sine
are la bază trei factori:
 importanţa părerii celorlalţi în
formarea imaginii de sine
 elementele pe baza prin care
se realizează percepţia
celorlalţi despre tine
 masura în care conduita şi
motivaţia influenţează crearea
imaginii de sine.

8. Elementele de bază prin care
un bibliotecar formează
percepţia celorlalţi despre el
 Competenţă şi Profesionalism
 Abilităţi de comunicare
 Receptivitate şi Creativitate
 Încrederea în sine

9. Ce este comunicarea?
Comunicarea este procesul de transmitere de
informaţii, idei, opinii, păreri fie de la un individ la altul, fie
de la un grup la altul.
Nici un fel de activitate, de la banalele activităţi ale rutinei
cotidiene şi până la activităţile complexe desfăşurate la
nivelul organizaţiilor, nu pot fi concepute în afara procesului
de comunicare.

10. Comunicarea
între tradiţional şi modern
R. Escarpit consideră comunicarea ca un act, iar
informaţia ca produs al acesteia
 A comunica nu trebuie să însemne
doar „a împărtăşi ceva”, ci şi „a fi în
stare să te prezinţi pe tine ca identitate
personală”
 Distingem câteva forme de comunicare:
- interpersonală (între 2 persoane)
- de grup (în cadrul unui grup)
- publică (prezentarea în faţa unui public larg)

11. Componentele de bază
ale comunicării:
 Emiţătorul – cel care emite informaţia;
 Receptorul – cel care recepţionează informaţia;
 Mesajul – informaţia transmisă
 Canalele – modalităţi de transmitere a mesajului (verbal,
scris, electronic)
 Bariere de comunicare – zgomote, obstacole, condiţii
fizice, de mediu)

12. Categoriile de limbaj în
comunicare:
 Limbajul verbal – cînd cu ajutorul cuvintelor unei limbi
transmitem conţinutul informaţiei propriu-zis

13. Limbajul non-verbal – adică înţelesuri de
dincolo de cuvinte, prin care transmitem
atitudini, emoţii, sentimente
Categoriile de limbaj în
comunicare:

14. Tipurile de comunicare
 Comunicarea în scris, care este
potrivită pentru transmiterea
informaţiilor de interes general
 Comunicarea orală, reprezintă un
instrument prin care putem avea acces
la studiul altor forme de comunicare

15. Structura unei prezentări
1. Introducerea (captarea atenţiei, anunţarea temei
de bază, adaptarea la auditoriu, trecerea în revistă a
conţinutului prezentării)
2. Partea de bază (expunerea ideilor principale,
confirmarea prin exemple, modele de concrete de
succes şi dublarea fiecărei idei cu argumente din
practică)
3. Concluzii (reafirmarea tezelor expuse, repetarea
ideilor principale, expunerea unei idei constructive
pentru viitor, încheierea propriu-zisă cu comentarii,
obiecţii, sugestii etc.)

16. Recomandări pentru
eficientizarea comunicării
 Organizarea clară, coerentă şi accesibilă
a mesajului emis;
 O coordonarea între componenta verbală
şi cea nonverbală;
 Stimularea şi încurajarea celorlalţi
participanţi la discuţie;
 Folosirea unor suporturi ce facilitează
înţelegerea mesajului;
 Manifestarea optimismului, a încrederii în
succes

17. Bibliotecarul ca obiect
şi subiect al schimbării
 Rezultatul comunicării eficiente sporeşte la
imaginea şi rolul bibliotecarului în
comunitatea şcolară
 Bibliotecarul nu se mai limitează a fi doar un
mijlocitor el devine o persoană care
facilitează accesul la informaţie
transformîndu-se într-un formator şi consilier
în exploatarea eficientă a informaţiei.
 Rolul bibliotecarului de a fi intermediar trece
la cel de partener care se implică în procesul
de învăţământ, de formare şi cercetare

18. Bibliotecarul ca obiect
şi subiect al schimbării

19. Biblioteca de astăzi implică competenţe şi
schimbare de atitudine faţă de noile cerinţe ale
utilizatorilor, unde biblioteca are nevoie de:
 un nou spaţiu sau cel puţin unul renovat
 un nou mod de organizare şi conservare a
colecţiilor
 asigurarea cu tehnologii informaţionale
 noi servicii oferite utilizatorilor
 Formarea continuă a personalului de bibliotecă
Biblioteca ca obiect
şi subiect al schimbării

20. Biblioteca ca obiect
şi subiect al schimbării

21. Biblioteca ca obiect
şi subiect al schimbării

22. Criterii pentru
o comunicare de
success:
 a-l asculta pe celalalt cu atenţie şi in linişte
 a nu-l întrerupe
 a nu fi supărat cînd ieşti contrazis
 a-ţi lua timp pentru reflecţie inainte de a da un
raspuns important
 a rezolva conflictele deschis
 a-ţi exprima emoţiile intr-o manieră
constructivă
 a fi calm, conştient, a nu fi influenţat de titlul
sau statutul celuilalt
 a menţine o varietate largă de opţiuni
 a fi deschis pentru schimbări si contradicţii
 a nu “sări” peste dorinţele, sentimentele altuia
 ….si, in mod sigur, multe altele.

23. CONCLUZII:
 Cu toţii avem posibilitatea sa devenim
buni comunicatori.
 Formarea continuă în diferitele ei
aspecte este una din cele mai
profitabile alegeri pe care o putem face
în această viaţă.
Este o realitate pe care din ce în ce
mai mulţi oameni o constientizează
şi care ne stă la îndemînă oricînd !

24. Concluzii

25. Concluzii
E timpul să facem biblioteca ca o casă
deschisă şi transparentă pentru
comunitatea şcolară.
A venit timpul cînd bibliotecarul să-şi
schimbe imaginea de sine atît pentru
el cît şi pentru cei din jur.
Să ne mîndrim cu noi ca profesionişti şi
atunci vom apărea într-o altă ipostază,
devenind un exemplu de urmat.