program de dezvoltare

1. PROGRAM DE DEZVOLTARE
A INTELIGENȚEI EMOTIONALE
A ȘCOLARULUI MIC
A realizat: Iordan N.,gr.403,
Specialitatea Î.P.și P.P
A verificat: Mîslițchi V.,
dr.,conf.univ.

2. ”Inteligența emoțională nu este opusul inteligenței, nu este triumful inimii asupra
creierului, ci este intersecția unică dintre cele două”

4. Scopul
programului:
Dezvoltarea
inteligenței
emoționale a
școlarului mic
Dezvoltarea
capacității de
a-și controla
diferite tipuri
de emoții
Dezvoltarea
imaginației și
capacității de
a-și exprima
gîndurile
Dezvoltarea
capacității de a-şi
recunoaşte propriile
emoţii şi pe ale celor
din jur
Dezvoltarea
capacității de
concentrare și
de raspuns la
stimuli

5. Elevii clasei a II-a 15 subiecți De grup
Grupul
țintă
Nr. de
subiecți
implicați
Forma
de
activitate
Numărul de ședințe: 12 ședințe a cîte 30 min.
Periodicitatea: de două ori pe săptămînă.

6. ˚ Verbale: conversația, explicația, argumentarea;
• Intuitive: demonstrația, observația, deducția;
• Practice: problematizarea, exercițiul, jocul;
* Imagistice: cartonaşe colorate în 6 culori: galben, portocaliu, roşu, albastru,
verde şi negru.
• Obiectuale: foaie de desen, careoci,Un buton confecționat din carton sau
plastic
• Individual;
• În grup.
TEHNOLOGII DIACTICE
METODE:
MIJLOACE:
FORME DE
ORGANIZARE:

7. ACTIVITATEA : Cum merge un om fericit?
Vârsta: De la 8 ani în sus;
Durata: 20 de minute;
Numărul participanților:Jocul se
joacă cu de la 1 jucători în sus;
Obiective: *încurajarea la mișcare;
*trăirea și experimentarea mai
multor tipuri de emoții; *învățarea
să-și cotroleze diferite tipuri de
emoții; *crearea bunei dispoziții;
Spaţiul de joacă. în interior sau
exterior, pe iarbă;
Materiale necesare. Nu sunt
necesar
1.Copilul trebuie să emite diferite tipuri de
mers:
-Cum se plimbă el de obicei;
-Cum merge un om foarte grăbit;
-Cum merge un om nervos;
-Cum merge un om supărat;
-Cum merge un om care se teme de ceva;
2. Rând pe rând, invită-l să experimenteze
timp de câte un minut mersul
- a unui copil nesigur,
- a unul copil plictisit,
- a unui copil curios,
- a unuia încrezător,
3. Apoi:
- a unui copil vesel,
- a unui copil optimist,
- a unui copil fericit,
4.În final mersul unui om mândru de sine.

8. CONCLUZII:
Observând felul în care participă copilul la joc, ne putem da seama mai
multe despre viața lui emoțională. Dacă micuțul are dificultăţi să meargă ca
un om care are o stare de spirit bună, este posibil ca și în viața de zi cu zi să
trăiască prea puțin din acea emoție (unor copii le vine foarte greu să meargă
ca nişte oameni fericiţi, în acel moment se opresc şi ies din joc).
Prin acest joc, copilul învaţă şi faptul că el poate să aibă acces la o stare de
spirit pozitivă, dacă doreşte acest lucru. Pentru un copil care este în
majoritatea timpului trist, doar faptul de a simula starea de veselie şi
încredere în sine îl poate face să se simtă mai bine. Având în vedere că jocul
se termină într-o notă optimistă și că îl face pe copil să se simtă bine, el este
foarte potrivit și în momentele în care observi că copilul este plicitist sau
supărat.

9. ACTIVITATEA : Propria mea poveste
Vârsta jucătorilor. De la 8ani în
sus;
Durata: în dependență de
mărimea grupului;
Numărul copiilor: de la 1
jucători în sus:
Obiective:
-dezvoltarea inteligența
emoțională,
- dezvoltarea imaginaţia şi
capacitatea de a-şi exprima
gândurile;
Spaţiul de joacă. în interior sau
exterior.
Materiale necesare. O foaie de
hârtie şi creioane colorate sau
carioci
Desfățurarea jocului:
Împărțiți o foaie în 6 părți și creați o
poveste în baza a 6 pași:
1. Eroul povestirii (cum arată, ce
putere are, unde locuiește).
2. Misiunea eroului (o sarcină
măreață pe care acesta trebuie să o
îndeplinească.).
3.Obstacole (personaje negative sau
dificultăți care-l împedică să atingă
sarcina.).
4.Personaje care-l ajută pe erou
(cum arată, cum îln ajută pe erou.)
5. Marea confruntarea dintre bine și
rău(cum se desfășoară bătălia finală).
6. Finalul (Ce se întîmplă la final cu
eroul, ce simte, cum arată?).
Observaţii. Dacă copilul a ales un final nefericit la povestea lui, ajută-l
să mai introducă în scenă și alte personaje, care să îl ajute pe erou să
își atingă misiunea.

10. ACTIVITATEA : Ce culoare au emoţiile mele?
Obiective:
1.dezvoltarea inteligenței emoționale,
2. recunoaşterea propriilor emoţii şi pe ale
celor din jur,
3.Asocierea emoţiilor cu culorile.
Materiale necesare:
cartonaşe colorate
în 6 culori:
galben, portocaliu,
roşu, albastru, verde
şi negru.
Spaţiul de
joacă:
în interior
sau
exterior.
I se spune copilulului că astăzi veţi descoperi o mulţime de emoţii noi. Aşează pe o masă
cartonaşele colorate, şi apoi roagă copilul să aleagă cartonaşul care se potriveşte cel mai bine cu
felul în care se simte el pe moment. Alege şi tu unul. Apoi invită-l să denumească o emoţie care se
potriveşte cu cartonaşul lui. Roagă-l apoi să aleagă alt cartonaş, şi să spună o emoţie care se
potriveşte cu culoarea aleasă. Repetă acelaşi lucru cu toate cartonaşele.
Bine de știut: Fiecare dintre noi asociem la aceeaşi culoare emoţii diferite. Spre exemplu
pentru unii roşu înseamnă pasiune, pentru alţii furie, pentru alţii frică. De aceea este foarte
important să laşi copilul să găsească propriile asocieri culoare-emotie, fără să îl corectezi sau să îi
spui că greşeşte. Nu există răspunsuri corecte sau greşite când vine vorba de emoţii. Acceptă pur
şi simplu emoţia spusă de el şi încurajează-l să continue.
Cu cât copilul este mai mare, cu atât activitatea poate fi făcută cu emoții mai nuanțate. Cînd îi
explici o nouă emoție, poți să folosești exemple de situații în care te-ai simțit așa.

11. ACTIVITATEA : Zîmbetul contagios
Obiective:
1. Puterea de concentrare si de raspundere la
stimuli
Grupul de copii se aseaza in cerc. Jucatorii sunt incurajati sa
pastreze o expresie a fetei serioasa, fara sa scape vre-un zambet.
Animatorul sta in centrul cercului, isi alege "o victimă, ii striga
numele si ii adreseaza un zambet. Cel care a prins zambetul, trebuie
sa ramana serios. Ceilalti care zambesc fara motiv trebuie să iasa
din joc.
De obicei zambetul este "contagios" si in scurt timp jocul se
termină.

12. ACTIVITATEA : Dacă aş fi
1.Dezvoltarea
capacității de
autocunoaştere;
2.Dezvoltarea inteligenței
emoțională
3.Dezvoltarea capacității de a-şi
recunoaşte propriile emoţii şi pe
ale celor din jur.
Dacă aş fi o floare, aş fi....
Dacă aş fi un animal, aş fi....
Dacă aş fi un obiect, aş fi....
Dacă aş fi loc aş fi, ....
Dacă aş fi o culoare, aş fi....
Dacă aş fi un instrument muzical, aş fi...
Variantă de dezvoltare emoţională.
La fiecare dintre aceste întrebări, poţi să mai
adaugi altele, în funcţie de disponibilitatea
copilului de a răspunde:
Cum se simte floarea (pasărea, culoarea, etc)
pe care ai ales-o tu?
Unde se află ea?
Ce floare ţi-ar plăcea să fii? (Poate că își
dorește să fie o altă floare decât este în
prezent)
Dar mama ce floare ar fi? Dar tata? Dar
fratele? (sau alte persoane importante pentru
el).

13. VĂ MULȚUMESC!