Documentul discută despre importanța comunicării senzoriale în branding, introducând conceptele de 'lovemarks' și 'lovehandles', care sugerează o loialitate emoțională profundă. Se analizează impactul celor cinci simțuri asupra experienței consumatorului, subliniind că toate sunt esențiale pentru evaluarea mediului. De asemenea, se explorează strategii de branding senzorial care implică emoțional publicul și se sugerează identificarea atributelor senzoriale ale mărcii pentru a răspunde nevoilor consumatorilor.

3.  Lovemarks & lovehandles
› senzitivul și emoţionalul au devenit noi factori
conunicaționali - Kevin Roberts (Satchi&Satchi)
› Lovemark = “Loyalty Beyond Reason”
› Lovehandles: mister, senzorialitate, intimitate
Give them something to belive in!
www.idbranding.com

4. Marcel Proust – “În căutarea timpului
pierdut” - 1909
 memorie intuitivă
 reîntoarcerile în timp: gustul de
madlenă
un obiect declanşează un flash-back
instantaneu.
Memorie senzorială

5.  Simţurile – subsisteme fiziologice care fac
posibilă reacţia la stimuli sub forma de
senzaţii.
 5 simţuri: văz, auz, miros, gust, simţul tactil
› al şaselea simţ???

6.  La baza senzaţiei se află o proprietate
funcţională specială a organismelor
animale, sensibilitatea.
› prima formă de comunicare informaţională
recepţia senzorială

7.  Ce s-ar întâmpla dacă ar disparea
atingerea dintre oameni?
 Cum explici culoarea roşie unui orb?
 Cum dansează un surd?

8.  SINESTEZÍE, sinestezii, s.f. Asociație între
senzații de natură diferită care dau
impresia că sunt unul simbolul celuilalt. –
Din fr.synesthésie. Sursa: DEX '98
› a vedea sunete
› A auzi mirosuri
› A atinge culori

9. •tehnicile de comunicare au mixat în
general 2 simţuri: văz şi auz
• publicitatea tiparită: asocieri de 2 simţuri:
• văz-miros; (sugestia vizuală a mirosului)
• văz-atingere (texturi)
• văz-gust (sugestia vizuală a gustului)

10. INTERACTIVITATEA
Simt, deci exişti!

11. • focus-grupuri in 13 ţări (Europa, Asia)
•teste cantitative pe 3 pieţe
• 37% dintre subiectii au ales văzul ca fiind cel mai important simţ
în evaluarea mediului înconjurător
• 23% dintre subiecţi au ales mirosul
• ultimul loc ocupat de simţul tactil la o diferenţă infimă
toate cele 5 simţuri sunt extrem de importante
în toate formele de comunicare si experienţă
de viaţă

12. • Cât de clară e imaginea comunicată?
• Cât de distinctă e imaginea?
• Cât de consecventă e imaginea?
• cazul Coca – Cola (văz)
• Cazul Nokia (sunet)
• Cazul Singapore Airlines (miros)
• Cazul Coccolino (tactil)
• Cazul Haribo (gust)

13. • experimentul “cazino”
Brandurile mari ştiu asta!

14.  mirosul de vanilie
 Milka cu budincă
mirosul de primăvară?
 “spring fresh” -
Coccolino
mirosul de vacanţă
 Singapore Airlines
 mirosul de crăciun
 iaurt cu scorţisoară
sau cozonac

15. strategia de branding senzorial urmăreşte implicarea
emoţională şi activă a publicului
CUM?
 muzica dintr-un magazin de haine
Raionul de legume
mirosul de cafea în Barkley’s Bank
mirosul nou dintr-o maşină “New car
odour”
 Telefonul cu TouchScreen

16.  Parfumul tester
 Ambalajele desfăcute în magazin
 asteptări formulate: in Starbucks miroase a cafea, nu
a “spring fresh”
 ritualurile de consum:
 Tequilla
 Berea Corona
Brandingul senzorial răspunde unei
nevoi de apartenentă a publicului la
un anumit set valoric.

18. identificaţi posibile atribute senzoriale ale
mărcii
 Pringles

19.  identificaţi posibile asocieri noi între mai multe
simţuri
crayola

20. O nouă problemă
de etică?