Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvăAlianta INFONET
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă de Alisa Russu
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului de instruire la distanță „Dialog Intercultural în Moldova”.
Cursul de e-learning este realizat în cadrul proiectului „Dialog Intercultural în Moldova”, implementat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova cu suportul financiar al Fundației pentru Copii Pestalozzi. Cursul de e-learning este implementat cu suportul financiar al programului „Region in Transition" – RITA Program of the Polish-American Freedom Foundation implementat de Fundaţia Educaţie pentru Democraţie din Polonia.
Răspunderea este exclusivă a autorilor și nu conține, sub nici o formă, pozițiile donatorilor.
Simpozion ştiinţific internaţional cu genericul : „Omniprezenţa lui Dimitrie Cantemir în contextul patrimoniului cultural european”. 27 octombrie 2015, ora 11.00, Sala de conferințe „Alexe Rău” a BNRM
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvăAlianta INFONET
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă de Alisa Russu
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului de instruire la distanță „Dialog Intercultural în Moldova”.
Cursul de e-learning este realizat în cadrul proiectului „Dialog Intercultural în Moldova”, implementat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova cu suportul financiar al Fundației pentru Copii Pestalozzi. Cursul de e-learning este implementat cu suportul financiar al programului „Region in Transition" – RITA Program of the Polish-American Freedom Foundation implementat de Fundaţia Educaţie pentru Democraţie din Polonia.
Răspunderea este exclusivă a autorilor și nu conține, sub nici o formă, pozițiile donatorilor.
Simpozion ştiinţific internaţional cu genericul : „Omniprezenţa lui Dimitrie Cantemir în contextul patrimoniului cultural european”. 27 octombrie 2015, ora 11.00, Sala de conferințe „Alexe Rău” a BNRM
Finalizare proiect 012: Descriere, fotografii si multumiriSustin Educatia
Proiectul “Mica mea biblioteca” este un proiect pentru cei 22 de elevi ai clasei a IIIa A din comuna Gura Sutii, judetul Dambovita, proiect coordonat de invatatoarea Popescu Denisa Marinela.
Studiu de evaluare la zgomot și vibrații (proiect sa galati).pptxMihail Marcu
Studiu de evaluare a zgomotului și vibrațiilor generate de traficul rutier pe artera de circulație ce urmează a fi proiectată și care ajung la clădirile învecinate foarte apropiate (cca. 1 m). Proiectarea măsurilor de reducere și atenuare a zgomotului, respectiv a vibrațiilor.
Reflecţii asupra romanului "Şi tu eşti singur?" de Aurelian SilvestruBibliotecaCreanga
Romanul "Şi tu eşti singur?" de Aurelian Silvestru este promovat în cadrul Campaniei "Copiii Moldovei citesc o carte" - 2015. Profesorii şi elevii de la Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" din Cimişlia au reflectat asupra acestui roman şi şi-au expus gândurile într-o serie de eseuri.
Înţeleasă ca vârstă a maximelor aspiraţii şi a formării, adolescenţa s-a definit ca temă literară din cele mai vechi timpuri şi ca urmare a necontenitelor încercări ale fiinţei umane de a se lămuri cu sine şi cu lumea. Încă de la începutul mileniului al III-lea î.Hr., Epopeea lui Ghilgameş, cel mai vechi text sumero-babilonian, oferă modelul unor eroi care descoperă în trecerea de la adolescenţă la maturitate, eterne valori umane: prietenia, devotamentul, speranţa. Raportată la individ, adolescenţa generează o întreagă literatură în care stau alături poezia, romanul şi scrierea confesivă. Ionel Teodoreanu surprinde în La Medeleni vârsta-metaforă, legată de spaţiile sufleteşti ale dezvoltării.Articulându-se pe imaginea individului în formare, romanul Fraţii Jderi urmăreşte eroul în proiecţii epopeice, condiţionându-l social şi mitic. Acelaşi specific îl identificăm în Amintiri din copilărie, cu deosebirea că dimensiunea eroică este substituită aici de modelul idilic al unei lumi în petrecere, în care satul real se transfigurează în spaţiu ideal. Simţită prin trăire directă, adolescenţa devine imagine de jurnal, confesiune autentică, precum în Jurnalul de copilărie şi adolescenţă a lui Geo Bogza, sau confesiune dedublată în intenţia unei măşti exemplare, ca în jurnalul lui Titu Maiorescu. Dincolo de individ, adolescenţa se raportează la planurile sociale care au modelat-o de-a lungul timpului. Mereu actuală, tema adolescenţei rămâne un punct de interes pentru scriitorii contemporani, care o relaţionează cu dramele existenţiale ale eroilor contemporani, aşa cum se întâmplă cu personajele lui Mircea Cărtărescu din Travesti.
Două opere literare în care este reflectată tema adolescenţei sunt Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade şi Juventus – Despre mine aş fi vrut să scriu despre tine de Simona Popescu.
Mircea Eliade este fără îndoială una dintre cele mai fascinante personalităţi ale literaturii secolului XX, acesta definindu-se prin complexitatea unei opere care îl înscrie în seria marilor spirite enciclopedice ce fac mândria patrimoniului nostru naţional.
Simona Popescu se înscrie în generatia deceniului nouă, este o prezenţă activă în peisajul artistic actual, autoarea fiind identificată cu un reper incontestabil de valoare.
Proiectat în câteva versiuni, sub titlul iniţial Romanul unui om sucit, Romanul adolescentului miop începe să fie scris în 1921. Tema care va deveni esenţa romanelor atât de populare de mai târziu, Elevul Dima dintr-a şaptea, de M. Drumeş, şi Cişmigiu et comp., de Gr. Bejenaru, beneficiază în romanul lui Eliade, câteva decenii mai devreme, de o tratare superioară prin autenticitate, dar şi prin imaginea unei adolescenţe marcate de preocupări enciclopedice şi în egală măsură de atmosfera cotidiană a şcolii, de oscilaţiile sufleteşti ale vârstei şi de ineditul experienţelor erotice.
Despre mine aş fi vrut să scriu despre tine face parte din volumul Juvetus, acumulând în mesajul liric, deghizat într-o confesiune de esenţă narativă, ideea fundamentală în definirea adolescenţei: pluritatea eurilor care tulbură drumul către sine, formulată astfel de Ioana Pârvulescu: “Egotismul versurilor se estompează fiindcă eu nu se poate înţelege pe sine decât când e înconjurat de nenumăraţi tu pe care să-i poată respinge”. Titlul prefigurează, de atfel, tema şi maniera tratării ei. Două verbe tranzitive – aş fi vrut şi să scriu – se constitue în poli ai comunicării cu sinele, exprimând opţiunea şi posibiliatea acesteia. Eu şi tu sunt calificative ale fiinţei, aflate în raporturi contradictorii şi, în acelaşi timp, consecutive în plan temporal, căci eul devine esenţă a propriei fiinţe, proiectată într-un alt timp, într-o altă vârstă. Dacă pronumele “eu” închide universal său sem
O presiune uriasa a adancimii pamantului a creat muntile. In asa fel, o presiune uriasa a adancimii omului sta la fondul urcusului si nu vointa in sine.
2. EXPERIENŢA
Conform DEX :
Totalitatea cunoştinţelor
pe care oamenii le
dobândesc în mod nemijlocit
despre realitatea
înconjurătoare în procesul
practicii social-istorice, al
interacţiunii materiale dintre
om şi lumea exterioară.
Conform Dicţionarului
Enciclopedic :
Fluxul de
evenimente personale
cunoscute doar de
posesorul lor şi
reprezentând lumea ca
fiind într-un fel sau
altul, fapt exprimat în
limbaj şi în
comportament.
3. Romanul experienţei reprezintă o orientare
tematică în romanul interbelic, ce valorifică trăirea cât
mai intensă, până la capăt, în plan interior, de către
personaje, a unor experienţe personale definitorii(iubirea,
prietenia, războiul, moartea). Proza experienţei se
bazează pe crearea impresiei de autenticitate, fie prin
utilizarea unor elemente care ţin de realitate(pagini de
jurnal, de gazetă, scrisori, biografii reale etc.), fie prin
fabricarea unora care să dea iluzia realităţii.
Termenul experienţialism este folosit pentru prima
dată de Petru Comarnescu în legătura cu scrierile unor
autori din tânăra generaţie afirmată după Primul Război
Mondial: M. Eliade, A. Holban, Mihail Sebastian, E.
Cioran, M. Blecher.
4. GENEZA ROMANULUI
Romanul a apărut în anul 1930, geneza lui stând
însă mult timp sub semnul incertitudinii.
Poet, dramaturg şi strălucit eseist, Camil Petrescu şi-
a descoperit relativ târziu vocaţia de romancier. Iniţial,
s-a anunţat cu un volum de nuvele despre război, în
Viaţa literară din 21 octombrie1929.
Urmează oscilaţii în privinţa titlului: Proces verbal de
dragoste şi de război. După Al.Paleologu, acest titlu ar
ilustra mai direct o concepţie stendhaliană, rămasă
intactă şi în varianta definitivă a cărţii. Criticul afirmă
peremptoriu că : “Ultima noapte de dragoste,
întâia noapte de război este <<un perfect roman
stendhalian.>>”
5. CREZUL ARTISTIC :
,,… ca să evit arbitrariul de a pretinde că
ghicesc ce se întâmplă în cugetele oamenilor , nu e
decât o singură soluţie: să nu descriu decât ceea
ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează
simţurile mele, ceea ce gândesc eu…Aceasta-i
singura realitate pe care o pot povesti…Dar
aceasta-i realitatea conştiinţei mele, conţinutul
meu psihologic… Din mine însumi, eu nu pot
ieşi… Orice aş face eu, nu pot descrie decât
propriile mele senzaţii, propriile mele imagini .
Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi…”
( Noua structură şi opera lui Marcel Proust,
Camil Petrescu)
6. ,,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”
CAMIL PETRESCU
Titlul iniţial al romanului:
,,Proces verbal de dragoste şi război”
ALTE OPERE:
,,Patul lui Procust”
,,Un om între oameni ”
,,Turnul de fildeş”
Cartea I:
,,Ultima noapte de
dragoste”
Plan subiectiv
Cartea a II-a:
,,Întâia noapte de război”
Plan obiectiv
TEMA
7. TemaTema iubiriiiubirii: cu accent pe radiografia unui: cu accent pe radiografia unui
sentiment –sentiment – geloziagelozia
TemaTema războiuluirăzboiului: cu accent pe experienţa: cu accent pe experienţa
contactului nemijlocit cu moarteacontactului nemijlocit cu moartea
Roman subiectiv modern prin:
Esenţa concretă
a vieţii
autenticitate
Stil
anticalofil
iubire
introspecţie
gelozie moarte
boală
substanţialitate
monolog interior
discurs analitic
memorie involuntară
război
8. Cartea I:
,,Ultima noapte de dragoste”
Subcapitole:
1. ,,La Piatra Craiului, în munte”
2. ,,Diagonalele unui testament”
3.,,E tot filozofie”
4. ,,Asta-i rochia albastră”
5.,,Între oglinzi paralele”
6.,,Ultima noapte de dragoste…”
Cartea a II-a:
,, Întâia noapte de război”
Subcapitole:
1.,,…Întâia noapte de război”
2. ,,Fata cu obraz verde, La Vulcan”
3.,,Întâmplări pe apa Oltului”
4.,,Post înaintat la Colham”
5.,, Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu”
6.,,Wer kann Rumanien retten?”
7.,,Comunicat Apocrif”
REMA
Forma memorialistă Jurnal de campanie
9. Există în romanul
lui Camil Petrescu un
singur personaj care,
într-o lungă
confesiune, reface
două experienţe trăite
intens : iubirea şi
războiul.
Personajul feminin,
Ela, este “văzut” doar
prin ochii bărbatului
care are nevoie
continuu de certitudini
în dragoste.
10. Nicolae Manolescu afirmă în Arca lui Noe: “Noi n-
o cunoaştem în fond pe Ela decât prin intermediul lui
Ştefan şi, înainte de a încerca să ne facem o idee
corectă despre ea, trebuie să reuşim să-l înţelegem pe
el”.
,, Nu Ela se schimbă (poate doar superficial, dându-
şi arama pe faţă, cum se spune, abia după căsătorie),
ci felul în care o vede Ştefan.În acest caz, putem afirma
că singurele evenimente veritabile nu sunt acelea
<<obiective>>, ci acelea din conştiinţa lui Gheorghidiu.”
11. Ştefan Gheorghidiu,
personajul narator, este
un erou lucid care îşi
expune clar concepţiile
despre iubire şi moarte,
despre femeia iubită:,,Cei
care se iubesc au drept
de viaţă şi de moarte
unul asupra celuilalt ”.
A iubi pătimaş
înseamnă a gândi profund şi
a-i urma pe filosofi; nu
întâmplător, eroul este
student la Filosofie, iar soţia
sa, Ela, studentă la Filologie.
Femeia este,, monada
supremă”, adică “acel punct
care reflectă în el toată
existenţa universului”.
( Leibniz )
12. Ştefan Gheorghidiu este un
învins pentru că s-a înşelat în ceea ce
priveşte femeia iubită şi un învingător
pentru că şi-a conştientizat eşecul în
dragoste, renunţând la“tot”, plecând.
Pietro Gralla, eroul din piesa Act
veneţian, cu care a fost comparat
Ştefan Gheorghidiu, rosteşte
următoarea replică: ,,Falimentul
iubirii, dacă iubirea a fost, este şi
falimentul minţii”.
13. Paradoxal, confesiunea dedicată
femeii iubite pune-n centru, de fapt,
trăirile în conştiinţă ale bărbatului, într-
un monolog în care femeia nu are drept
la replică. Lectorul nu o poate descoperi,
dar există câteva replici care oferă
indicii:
“Orice s-ar întâmpla cu mine, vreau ca
tu să mă faci femeie. Am suferit prea mult
din cauza ta .(…)Poţi să mă goneşti în
zorii zilei şi să nu mă mai primeşti
niciodată în casa ta.”
Ea despre el: ,, Eşti de o sensibilitate
imposibilă .”
Aceeaşi confesiune îl lasă pe lector să
bănuiască ce cred celelalte personaje
despre Ela: familia lui Gheorghidiu, Nae
Gheorghidiu, Anişoara, avocatul
Grigoriade.
14. -un intelectual orgolios,
pătimaş şi lucid în dragoste,
dedicat întru totul femeii pe
care o iubeşte;
-un
inadaptat într-o lume
meschină, incapabilă să-l
înţeleagă;
-,,un filosof într-o lume de
neştiutori de carte cinici…”.
(G.Călinescu )
“Simţeam că femeia
aceasta era a mea în
exemplar unic, aşa ca
eul meu, ca mama mea,
că ne întâlnisem de la
începutul lumii peste
toate devenirile,
amândoi, şi aveam să
pierim amândoi.”
El, bărbatul, este: Ea, femeia, este
aşa cum o vede el:
15. -,,un spirit speculativ şi
oarecum lipsit de simţul realităţii,
care are despre femei păreri
disproporţionate, fie de adulaţie,
fie de dispreţ fundamental egoist,
centrând sentimentele pe ego-ul
propriu, bănuitor din vanitate, cel
puţin la fel de mult ca din iubire,
mai degrabă senzual decât
sentimental...”(N.Manolescu)
“Cu ochii mari, albaştri, vii ca
nişte întrebări de cleştar, cu
neastâmpărul trupului tânăr, cu
gura necontenit umedă şi
fragedă, cu inteligenţa care
irumpea, izvorâtă tot atât de
mult din inimă cât de sub
frunte, era, de altfel, un
spectacol minunat.”
,,…era această fată un
continuu prilej de uimire.Mai
întâi prin neistovita bunătate pe
care o risipea în jurul ei…”
16. - un erou lucid care îşi
expune clar concepţiile despre
iubire şi moarte, despre femeia
iubită îndeajuns de lucid ca să
nu aibă pretenţia că deţine
adevărul.
,,Făcea totul cu
pasiune.”
,,Şi ea, care nu urma decât
franceza şi româna, care
avea oroare de matematici
(…)numai ca să fim
împreună, mă însoţea şi
asculta acum, o oră pe
săptămână ( …), principiile
generale ale calculului
diferenţial.”
17. -un ins hipersensibil în
căutare de certitudini pentru că
trăieşte o singură dată un
mare sentiment;
-gelos şi orgolios, trăind într-o
continuă stare de incertitudine.
,,Eu jucasem totul pe această
femeie şi trebuia să trag acum
toate consecinţele care se
impuneau : desfiinţarea mea ca
personalitate.”
,,Dar nu toate sufletele
acestea de carne şi mătase devin
prea târziu şi de prisos, bune.”
Ochii bărbatului văd mai multe
ipostaze ale femeii iubite, de la
sensibilitate şi frumuseţe la
cochetărie şi superficialitate .
18. -,,un mare naiv ”
deoarece, la început, este
încântat de frumuseţea şi
inteligenţa Elei, fericit de
admiraţia pe care o provoacă
tuturor, pentru ca după
căsătorie s-o descopere
cochetă şi interesată mai mult
de petrecerile mondene decât
de ,,filozofie în patul conjugal”.
Care este adevărata Ela?
În roman sunt câteva
indicii”obiective”, care introduc
imaginea”reală”a femeii (replici
în dialogul cu Gheorghidiu sau
cu alte personaje ).
19. Carl Gustav Jung
vorbea despre:
Inconştientul
colectiv
Inconştientul
personal
Conştientul
Psihicul uman
20. Cele patru arhetipuri universale sunt:
1. Persona-masca asumată de
persoana în raporturile cu ceilalţi;
2. Anima/Animus -proiecţia figurii
masculine/feminine;
3. Umbra-natura instinctuală;
4. Sinele-nucleul inconştientului
colectiv.
21. Conform arhetipurilor lui Jung, Umbra
poate fi considerat ca având un rol decisiv înă
determinarea comportamentului lui
Gheorghidiu. Pe m sur ce conflictul s uă ă ă
interior se amplific , acesta d na tere unoră ă ş
gânduri din ce în ce mai ira ionale, apar emo iiţ ţ
disfunc ionale i în final comportamenteţ ş
dezadaptative (î i ur te via a, î i dore te cuş ăş ţ ş ş
necesitate ca prin r zboi s schimbe ceva,ă ă
manifest diferite comportamente distructive-ă
a aş -numitele acte de curaj- care în final îi aduc
lauri).
22. Noi nu putem crea o imagine obiectiv aă
Elei, deoarece aceasta este prezentat doar dină
perspectiva personajului principal, ea neavând
dreptul de a se ap ra. Îns din ce reiese dină ă
descrierea lui Gheorghidiu, Ela corespunde
arhetipului Persona. Aceasta î i asum oş ă
mască în societate cu scopul de ap rare a Eului.ă
Îns nu ne putem da seama care este adev rataă ă
Ela, deoarece nu tim cu certitudine dacş ă
aceasta este cea real în interac iunea cuă ţ
tefan sau în grupurile sociale în care eiŞ
p trund.ă
23. Bibliografie
• Berce, Sanda , Nostalgia prezentului şi modernitatea romanului românesc, Cluj -Napoca,
Editura Echinox, 2000;
• Cãlinescu, Matei , Cinci feţe ale modernitãţii, Bucureşti, Editura Polirom, 2005;
• Iancu , Marin, Vlădescu, Andreea, Lăzărescu, Rodica, Limba şi literatura română , Manual
clasa a X-a, Bucureşi, Editura Corint, 2005:
• Lovinescu, Eugen, I storia literaturii române contemporane, Bucureşti, Editura Minerva, 1975 ;
• Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc (vol. II ), Bucureşti, Editura
100+1 GRAMAR ;
• Sasu, A. , Vartic, Mariana , Romanul românesc în interviuri, vol.II, Bucureşti, Editura Minerva,
1985 ;
• Ungureanu, Cornel, Proza româneascã de azi, Bucureşti, Editura Cartea Româneascã, 1985 ;
• Internet, www.didactic.ro