1. Proiect de grup
Examinarea modului în care scriitorul creează un
anumit mediu lingvistic
„Literatura-arta cuvîntului”

2. Ca temei am avut operele:

3. Romanul ,,Neamul Șoimăreștilor”
de Mihai Sadoveanu
Opera „Neamul Șoimăreștilor” reprezintă etapă cu etapă formația
progresistă a sufletului nostru.
(M.Ralea)

4. ⊳ În anul 1612, la Cornul lui Sas
⊵ Cuvinte specific secolului XV
-„Răzeșul Șoimar” sau „Domnitor al Moldovei” conferă coloritul local
≻Oamenii din Moldova era împărțiți pe pături sociale cum ar fi:
 Domnitor
 Boier
 Țăran
NeamulȘoimăreștilor
● După statutul social așa revenea și nivelul de comunicare. Fiecare avînd stilul lui.
⊱ Vocea autorului nu coincide cu cea a personajelor.

5. Momente din Roman

6. Romanul ,,Ion” de Liviu Rebreanu
Romanul „Ion” compune o grandioasă viziune tragică a satului românesc
(Dumitru Micu)

7. - Acțiunea se desfășoară în satul Pripas din Ardeal, începutul sec XX
- Se observă tendința de remarcare a vocabularului utilizat în mediul rural
-„Hăis” „mi-a cășunat” „bufni” „șură” etc.
Ion este țăran, care are în proprietate cîteva holde de pămînt. Personajul
dat, este tipul țăranului inteligent.
-Personajul principal are o manieră individuală de comunicare, în
cadrul textului se observă abilitatea comunicativă a eroului, în special,
este de remarcat darul său de convingere.
Liviu Rebreanu a plăsmuit un personaj unic,care redă întocmai intenția
sa. Realizat pe fundalul realității obiective a satului,Ion este o figură
simbolică construită pe principiul primordial –pămîntul.
ION

8. Momente din operă

9. Romanul ,,Povara bunătății
noastre” de Ion Druță
„Povara bunătății noastre” se impune în mod deosebit nu numai ca titlul
de roman, plin
de semnificații și simboluri, dar și ca emblemă strălucită a întregii creații
druțiene.
(Tudor Vianu)

10. ⊳ Acțiunea se desfășoară în satul Ciutura, de lîngă Bălți, „Mai apoi, de cum au
prins a se așeza oamenii în vale, făcîndu-și case, și case au fost destule pentru
un sătișor, i s-a zis și satului Ciutura”
Opera dată înfățișează un specific țărănesc de vorbire a personajelor
Coloritului local al acestei creații este evidențiat de vocabularul
tipic moldovenesc: „slobodă”,„ciomăgeală”,„văgăună”, „găluște”
Onache Cărăbuș statutul social țăran.
Personajul are o manieră specifică de comunicare, el comunică în spirit
țărănesc cu utilizarea cuvintelor stîlcite
Vocea autorului și vocea personajului, deoarece zugrăvind personajul dat Ion Druță
l-a înzestrat cu spiritul băștinaș. Creînd acest personaj autorul a intenționat să
prezinte spiritul de luptător a poporului băștinaș.
Povarabunătățiinoastre

11. Date Biogradice
Vă mulțumim pentru atenție!
Video: Tulbu Cristina &
Maros Dumitru
Participanți: Timotin Ștefan,
Mandiș Victoria, Mandiș
Maria, Ciubotaru Doina
Cartea „Scriitori români notorii”
-„Povara bunătății noastre” de I. Druță
-„Ion” de L. Rebreanu
- „Neamul Șoimăreștilor”
M.Sadoveanu
Sursa: INTERNET