literature romanian

1. Baltagul de Mihail Sadoveanu
“Baltagul este un roman realist in sensul cel mai propriu, nicaieri n-a pus Sadoveanu
mai multa obiectivitate si mai putin sentimentalism” Nicolae Manolescu. Romanul
impresioneaza prin mesajul sau despre valorile rurale traditionale: credinta,
increderea, familia, iubirea si pastrarea obiceiurilor, datinilor legate de viata unui
om(botezul, nunta, inmormantarea).
 Opera “Baltagul” a fost publicata in 1930, este un roman interbelic, obiectiv,
realist-mitic si traditional. Este realizat pe doua coordinate fundamentale :
aspectul realist(monografia lumii pastorale, repere spatiale, tipologia
personajelor,) si aspectul mitic ( ritualurile Vitoriei, traditiile pastorale,
motivul comunicarii om-natura).
O trasatura a romanului realist este asigurata de toponimele din zona Dornelor si
a Bistritei, pe drumul parcurs de Vitoria si Gheorghita, pe urmele lui Nechifor:
Bicaz, Calugareni, Vatra Dornei.
O alta trasatura este data de timpul derularii actiunii. Acesta este vag precizat prin
reperele temporale din cadrul calendarului religios al satului traditional “aproape de
Sf.Andrei” In postul Mare” 10 martie”. Perioada istorica poate fi dedusa ca fiind
inceputul secolului al XX-lea din mentionarea trenului si a telefonului in zona
Moldovei. Dar poate fi perceput si un timp mitic.
 Tema acestui roman este monografia satului moldovenesc din zona montană,
viața păstorilor, având în prim-plan căutarea și pedepsirea celor care l-au ucis
pe Nechifor Lipan.
O scenă reprezentativă este cea in care Vitoria si Gheorghița descoperă intr-o râpa
osemintele lui Nechifor. Dându-si seama ca Nechifor a fost omorât undeva intre
Suha si Sabasa, aceasta împreuna cu fiul ei, pornește in căutarea lui. Cei doi dau
peste Lupu, câinele lui Nechifor care ii conduce la o râpa. Gheorghița coboară in
râpa pentru a vedea ce se afla acolo, găsind in cele din urma osemintele tatălui sau.
Pentru a se asigura Vitoria, coboară si ea, comporandu-se ca un adevărat detectiv.
Aceasta descoperă faptul ca doi oameni l-au omorât pe bărbatul sau, iar luându-i
craniul in mana, aceasta deduce ca a fost lovit cu un baltag in ceafa, fiind mai apoi
aruncat in râpa împreuna cu calul sau. Secvența demonstrează tăria de caracter a
Vitoriei dar si perspicacitatea acesteia,deoarece încearcă sa analizeze obiectiv
indicile de la ,,locul crimei’’. Mai mult decât atât, coborârea in râpa permite o
analogie cu coborârea in infern, făcând trimitere la mitul Isis si Osiris. De asemenea,

2. in ceea ce-l privește pe Gheorghița, secvența este deosebit de sugestiva, deoarece,
lăsat sa vegheze osemintele tatălui peste noapte, este obligat practic sa se maturizeze
rapid.
O alta scena reprezentativa este can Vitoria, ca o buna credincioasa, ii organizează
lui Nechifor praznicul invitându-i si pe cei doi criminali. In încercarea de a-i da de
gol, aceasta le adresează o multitudine de întrebări, punându-i in dificultate. Mai
mult decât atât, aceasta povestește cum crede ca ar fi fost omorât Nechifor, moment
in care Calistrat Bogza cedează nervos, devenind violent. Vitoria ii face semn lui
Gheorghița sa îl omoare pe criminal, iar acesta simțind ca ii este sfârșitul,
mărturisește fapta celor doi, celalalt fiind dat pe mana politiei. Vitoria este
caracterizata in mod indirect, prin comportament si prin relația ei cu alte personaje
ca fiind un bun cunoscător al sufletului omenesc, inteligenta dar si răzbunătoare. Mai
mult decât atât, fata de Gheorghița se comporta ca un adevărat inițiator prin
indemnul adresat acestuia de a-si răzbuna tatăl, Gheorghița devenind astfel demn de
a purta baltagul. Felul in care Vitoria isi face dreptate poate fi privit drept
condamnabil după legile noastre, justificat însa de legea locului (,,Legea
Baltagului’’).
 Titlul pune întregul univers al cărții sub simbolul dualității. Baltagul (toporul
cu ascuțiș curb cu două tăișuri) este un obiect simbolic și unealtă și armă,
ambivalent: armă a crimei și instrumentul actului justițiar, reparator, putând fi
considerat un suprapersonaj. De remarcat că în roman același baltag (al
luiLipan) îndeplinește cele două funcții. Baltagul tânărului Gheorghiță se
păstrează nepătat de sângele ucigașilor. Marin Mincu asociază baltagul cu
labrysul, securea dublă cu care a fost doborât minotaurul, monstrul mitic.
Chiar numele protagoniștilor ar avea semnificații simbolice, desemnând
victoria dreptății.
 În ceea ce privește construcția, romanul este structurat în șaisprezece capitole
cu o acțiune ce se desfășoară pe momentele subiectului.
Prima parte este reprezentată de frământările Vitoriei și pregătirile acesteia pentru
plecarea în căutarea soțului. Partea a doua ilustrează desfășurarea acțiunii și constă
în drumul parcurs de personajul principal în căutarea lui Nechifor. Aceasta
reconstituie traseul exact făcut anterior de bărbatul ei, iar evenimente precum
cumetria sau nunta anticipă finalul tragic. A treia și ultima parte este reprezentată de
sfârșitul călătoriei, ancheta poliției asupra crimei, înmormântarea lui Nechifor Lipan

3. și pedepsirea făptașului pentru crima făcută, deznodamântul îl surprinde pe Bogza
cum îi cere iertare Vitoriei și își recunoaște vina.
 Conflictul interior este reprezentat la începutul operei de neliniștea Vitoriei
Lipan care nu întelegea absența prelungită a soțului ei, neștiind ce să facă.
Neliniștea aceasta îi induce femeii mai multe presupuse posibilități, însă,
cunoscându-și soțul, ajunge la concluzia că doar moartea îl putea opri să
ajungă acasă, această constatare reprezintă și finalul conflictului interior.
Al doilea conflict este cel exterior dintre Vitoria Lipan și asasinii soțului ei, Calistrat
Bogza și Ilie Cuțui. Pe parcursul întregii opere, personajul principal se comportă ca
un adevărat detectiv, fiind ghidată și impulsionată de dorul pentru soțul ei și dorința
de a afla ce s-a întâmplat cu acesta. Demascarea și pedepsirea celor doi făptași
încheie conflictul exterior din acest roman.
 Perspectiva narativa este obiectivă, cu narațiune la persoana a III-a și un
narator omniscient si omnipresent, care prin tehnica detaliului prezintă lumea
satului de munte și acțiunile personajului principal. Cu toate acestea, la
parastasul din finalul operei, Vitoria preia rolul naratorului pentru o perioada
scurtă de timp.
 Personajele sadoveniene din acest roman sunt construite pe o trăsătură
dominantă de caracter, ilustrând așadar o tipologie general umană
(„caractere”).
Vitoria Lipan este personajul principal al romanului “Baltagul’’ de Mihail
Sadoveanu, este personaj rotund, tipul sotiei devotate, iubitoare,grijulie fata de
familie, curajoasa, ambitioasa si isteata. Gheorghita Lipan este un personaj secundar,
rotund, pozitiv, tipul omului tanar care urmeaza generatiei.
 In concluzie, prin tema sa generala, romanul este unul de facture rurala,
evocand lumea taraneasca straveche si valorile ei morale, intruchipate de o
fiinta aparte, Victoria Lipan.