1. IMPORTANŢA FAMILIEI
"Familia este universul simţirilor pure, prime, nealterate de nevoia prefacerii în
faţa entităţilor străine sufletului nostru." Simion Purza
În lumea noastră post-modernă lucrurile curg şi se transformă într-un ritm
ameţitor. Percepte, instituţii şi aşezăminte foarte bine statornicite în matca lor de
sute de ani, sunt date peste cap. Sunt puse sub semnul întrebării valori care până
mai ieri erau socotite veşnice. În iureşul acesta ameţitor ai la un moment dat
impresia că nimeni nu mai ştie precis ce trebuie să facă.
Familia este o temă binecunoscută a artei din toate timpurile. Ea defineşte o
societate într-un anumit stadiu de civilizaţie,dar marchează profund destinul
fiecărui individ.
Literatura urmăreşte cu precădere traseul parcurs de om de la familia în care
se naşte până la familia pe care şi-o întemeiază, fixându-şi astfel statutul
social.Familia reprezintă o reunire a vârstelor dar şi un potenţial conflict între
generaţii.Societatea tradiţională impune individului,ca o cale de integrare în
comunitate, dar şi de împlinire individuală, întemeierea unei familii.Modelul
acesteia este adoptat sau respins în funcţie de propria experienţă de formare dar şi
de spiritul epocii.
Ca instituţie familia conferă stabilitate unei societăţi de aceea este protejată
prin legi scrise şi nescrise.Statul îşi asumă responsabilitatea reglării relaţiilor dintre
indivizi în interiorul familiei mai ales în momente cruciale. Biserica instituţie a
statului consfinţeşte momentele importante pentru evoluţia unei familii prin botez
şi cununie,doua dintre cele Şapte Sfinte Taine.

2. A)
Definitia si clasificarea familiei
Alături de şcoala şi organizaţiile de tineret, familia este unul din factorii care
se preocupă de educaţia omului. De educaţia oamenilor se ocupă şi alte persoane,
instituţii şi organizaţii sociale, dar influenţele educative exercitate de acestea sunt
mai puţin organizate decât cele care previn din familie, şcoală şi organizaţiile de
tineret. Familia exercită o influenţă deosebit de adâncă asupra copiilor.
Din perspectiva sociologică, familia este instituţia fundamentală în toate
societăţile. Familia este un "grup social relativ permanent de indivizi legaţi între ei
prin origine, căsătorie sau adopţiune". În societatea românească, suntem
familiarizaţi cu anumite versiuni ale familiei: familia nucleu şi familia extinsă. Mai
există şi un al treilea tip de familie, familia poligama.
Tipuri de familie
a) Familia nucleu (nucleară) - "constă în doi adulţi de sex opus care întreţin
o relaţie sexuală aprobată de societate, împreună cu proprii lor copii sau
adoptaţi".
Familia nucleu poate fi de două feluri: de orientareşi de procreare.
Familia nucleara de orientare- este familia în care ne naştem şi în care
ocupăm statutul de copil.
Familia nucleara de procreare- este familia pe care o cream prin
căsătorie şi obţinem statutul de adult.
b) Familia extinsă (cosangvină) - "constă din două sau mai multe familii
nucleare unite prin legătura părinte-copil, care include legăturile între
fraţi şi surori".
B)

3. În cadrul familiei moderne- se produc unele mutaţii, care consta în
înlocuirea familiei formată din trei generaţii cu familia formată din doua generaţii.
De aici putem conclude că bunicii participă din ce în ce mai puţin la educaţia
nepoţilor.
Alte influente sociale pot fi considerate migraţia de la sat la oraş şi
urbanizarea satelor.
C)
Un caz aparte îl constituie familiile în care unul dintre părinţi este
şomer.Implicit, celalalt părinte se ocupă mai mult de copii, dar problema majora a
acestei familii este asigurarea celor necesare pentru un trai modest. Situaţia
familiilor în care ambii părinţi sunt fără loc de munca este critica, deoarece cu doua
ajutoare de ș omaj de abia se poate asigura hrana, neputându-se vorbi nici măcar
despre un trai modest.
Familia descompusă - Familia care rămâne descompusăîn urma unui divorţ
sau a unui deces, nu este un mediu educativ ideal. Dar totuşi condiţia de viaţă a
copilului orfan de un părinte depinde foarte mult de puterea de dragoste a celui
rămas, care poate compensa dragostea celui dispărut. În trecut divorţul era extrem
de dăunător pentru copii. Cercetările actuale par să indice că copiii se simt mai
bine dacă părinţii nefericiţi divorţează decât dacă stau împreunăîntr-o atmosfera de
furie, amărăciune, violenţăşi ură.
Familia reconstituită - Recăsătorirea creează o familie reconstituită sau
combinată formată din doi părinţi, din care cel puţin unul aduce în aceasta unitate
familiala nouă unul sau mai mulţi copii dintr-o căsătorie anterioară. Cuvintele
mamămasterăşi tata vitreg sunt deja expresii peiorative. Atunci când copiii provin
din doua familii diferite, mama va proteja pe ai săi, iar tatăl pe ai lui, plângându-se
fiecare împotriva copiilor celuilalt. În acest context merită să ne punem câteva
semne de întrebare: Cine asigura disciplina în aceasta familie? Dar educaţia? Care
sunt îndatoririle părintelui biologic căruia i s-a luat copilul? Ce autoritate are
acesta? Răspunsul la aceste întrebări variază de la caz la caz.

4. Violenţa în familie este un fenomen ce ia amploare. Maltratarea partenerului
şi a copiilor are loc în toate clasele sociale, dar posibilitatea maltratării creşte o
data cu problemele financiare. Cazurile de maltratare a copiilor sunt în creştere.
"Ca şi în cazul maltratării unuia dintre soţi, sunt responsabili mai ales bărbaţii. În
multe cazuri, cei care maltratează au fost maltrataţi în copilărie, astfel perpetuând
un ciclu de violenţă". Copiii maltrataţi sunt frustraţi de dragoste, pierd bucuria de
dragoste şi înţelegere a semenilor, sănătatea lor psihică fiind pusă la îndoiala.
FUNCŢILE FAMILIEI
Rolul familiei este foarte important în dezvoltarea copilului, din următoarele
puncte de vedere:
1 - Fizic
2 - Intelectual
3 - Moral
4 - Estetic
1. Fizic - Familia se preocupă de dezvoltarea fizica a membrilor săi. Ea
asigura hrana şi îmbrăcămintea tuturor membrilor, îi fereşte de pericole, le lasă
timp pentru divertistini, ……………….. le creează condiţii cât mai bune de odihnă
şi se îngrijeşte de sănătatea lor. Un regim raţional de viaţă nu poate avea decât
urmări pozitive asupra dezvoltării fizice a membrilor săi. Familia formează primele
deprinderi de igiena personală şi socială membrilor tineri şi îi obişnuieşte să
utilizeze factorii naturali (apa,aerul,soarele) pentru bunăstarea organismului.
În perioada pubertăţii,schimbările fiziologice produse în organism pun
probleme noi pentru dezvoltarea fizică a copilului; prin îndrumări perseverente şi
afectuoase, prin modificarea regimului de odihna, prin crearea unor noi deprinderi
igienice, familia le va putea rezolva la timpul potrivit.

5. 2. Dezvoltarea intelectuală. - în cadrul familiei membrilor săi îşi însuşeşte
un limbaj adaptat stilului. Volumul, precizia vocabularului şi corectitudinea
exprimării depind de stilul familiei directe. Ca prim factor de educaţie, familia
oferămembrilor săi aproximativ 90% din cunoştinţele uzuale. Familia se
preocupăşi de dezvoltarea proceselor intelectuale ale membrilor săi. Ea le dezvoltă
spiritul de observaţie, memoria şi gândirea. Adulţii încearcă să explice sensul unor
fenomene şi obiecte pentru a le putea înţelege.
3. Educaţia moralaa membrilor familiei se formeazăcontinuu printr-un
proces dinamic, cele mai importante deprinderi de comportament: respectul,
politeţea, cinstea, sinceritatea, decenţa în vorbire şi atitudini, ordinea, cumpătarea,
grija faţă de lucrurile încredinţate se formează prin intervenţii mai mult sau mai
puţin directe.
În realizarea acestor sarcini, părintele este un exemplu pentru copil. Părinţii
le spun copiilor ce e bine şi ce e rău, ce e drept şi ce e nedrept, ce e frumos şi ce e
urat în comportamente. Aceste noţiuni şl ajută pe copil să se orienteze în evaluarea
comportamentului sau şi a celor din jur. Tot în sens moral, familia
îndrumămembrii săi să fie sociabili, să fie buni colegi şi prieteni, să participe le
evenimente.
4. Familia contribuie şi la educaţia estetică a membrilor săi - Fiecare familie
…………………………………….. cu frumuseţile naturii (culorile şi mirosul
florilor, cântecul păsărilor, verdele câmpului etc.), cu viaţa socială (tradiţii,
obiceiuri străvechi, etc.).

6. Familia are mai multe funcț ii sociale ș i biologice:
Funcț ia biologică de reproducț ie umană a familiei este controversată.
Ca bază biologică o familie depinde de capacitatea de reproducț ie
(fecunditatea) soț iei ș i bărbatului.
Sunt trei funcț ii sociale elementare a familiei:
Funcț ia de socializare, - ca ș i aceea de educare, prin formarea
capacităț ii de adaptare ș i motivare în convieț uirea socială.
Funcț ia economică, - o funcț ie importantă pentru multe familii,
prin care se realizează asigurarea materială ș i protejarea copiilor faț ă de
lipsuri ș i boli.
Funcț ia politică, - care asigură copiilor o poziț ie legitimă în
societatea existentă, această funcț ie a familiei poate duce la fetiș ism.
Din aceste trei funcț ii se poate distinge ș i:
Funcț ia religioasă a familiei- care de fapt joacă un rol în funcț ia de
socializare a familiei, prin transmiterea la generaț ia următoare a tradiț iilor
religioase.
Funcț ia juridică a familiei- care este cuprinsă în constituț ie, ș i care are
scopul protejării familiei în societate (plătirea alocaț iilor, întreț inerii copiilor,
stabilirea legilor de adoptare sau moș tenire etc.)
Funcț ia economică a familiei - este întregită de funcț ia de timp liber ș i
recreere a familiei (ca sport)

7. ROLUL MASS MEDIA ÎN VIAŢA FAMILIEI
Mijloacele mass-media şi în mod special televiziunea, exercită o influenţă
puternică asupra educaţiei estetice. Nu se poate vorbi despre o influenţă strict
pozitivă sau strict negativă; pe de o parte există numeroase emisiuni culturale, de
îmbogăţire a cunoştinţelor, dar pe de alta parte sunt difuzate numeroase programe
care pot deforma imaginaţia.
FAMILIA - UN BUN MEDIU EDUCATIV?
"Dragostea este astfel nu numai cheagul familiei, ci şi calea cea mai
eficienţa a educaţiei, dar numai dacă ea e potrivităşi cu măsură". Nu în ultimul
rând, "pentru a fi un bun mediu educativ, familia trebuie să aibă o situaţie
economică aptă să satisfacă trebuinţele de prim ordin ale membrilor săi". Educarea
un copil nu este un lucru atât de uşor.
Familia carenţată educaţional - Alte cazuri in care familia - Certurile şi
neînţelegerile dintre părinţi au efecte traumatizante asupra copiilor. - Divergenţele
dintre părinţi cu privire la măsurile educative au urmări negative asupra educaţiei. -
Dacă părinţii mint, fură, înjură, sunt necinstiţi, în cele mai multe cazuri copilul va
imita comportamentul acestora. În concluzie, as putea motiva alegerea acestei
teme: Am dorit să demonstrez într-un fel sau altul faptul că nu este neapărată
nevoie de o familie cu doi părinţi pentru a fi copilul fericit.
După cum am citat şi din cartea lui Norman Goodman, copiii sunt mult mai
fericiţi dacă cei doi părinţi care au permanent neînţelegeri, divorţează. Deci, chiar
dacă familia este completa, dar climatul moral din ea lasă de dorit, ea nu poate
constitui un bun mediu educativ.

8. BIBLIOGRAFIE
1. Norman, Goodman (1992) Introducere in sociologie, Bucureşti, Editura
Lider.
2. Victor, Tarcovnicu (1975). Pedagogie generala, Bucureşti, Editura Facla.
3. Nicolae, Mărgineanu (1973). Condiţia umană, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică.
4. Anthony, Giddens (1997). Sociologie, Bucureşti, Editura Bic All.