licenta

1. R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA DE STAT DIN ORADEA
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator:
(titlul academic Nume Prenume)
Absolvent:
(Nume Prenume)

2. 2
R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA DE STAT DIN ORADEA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE
STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ
Specializarea: Asistenţă Socială
Forma de învățământ: Zi
Promoția 2016
MIGRAŢIA PĂRINŢILOR ŞI
ABANDONUL COPIILOR
STUDIU DE CAZ REALIZAT ÎN SATELE
DIJIR ŞI PĂNTĂŞEŞTI
Coordonator:
(titlul academic Nume Prenume)
Absolvent:
(Nume Prenume)
Oradea, 2016

3. 2
CUPRINS
CUPRINS INTRODUCERE ......................................................................................................2
INTRODUCERE ........................................................................................................................4
CAPITOLUL 1
Conceptele cheie folosite………………………………………..…………..........................5
1.1. Definirea conceptelor cheie…………………………………..................................5
1.2. Abordare din perspectivă juridică……………………………….............................7
CAPITOLUL 2
Migraţia ……………………………………………………...............…….........................10
2.1. Migraţia internaţională……………………....................................…....................10
2.2. Tipuri de migraţie internaţională……………..............……………..................…11
2.3. Migraţia din sate în sate în străinătate…………….................……….....................14
2.4. Efectele migraţiei…………………………………...............……......................…15
CAPITOLUL 3
Asistenţa psihologică a copiilor singuri acasă………………...........................................18
3.1. Aspecte bio-fizice în dezvoltarea copilului……….............................................18
3.2. Plecarea părinţilor în străinătate un eveniment de viaţă……………..…........…21
3.3. Manifestările psiho-comportamentale ale copiilor singuri acasă………..…......22
CAPITOLUL 4
Asistenţa socială a copiilor singuri acasă……………………………………….…...…24
4.1. Protecţia copilului – aspect al asistenţei sociale………………………......….....24
4.2. Nevoile copilului…………………………………………………………… …..27
CERCETAREA STIINTIFICA
1. Prezentarea cercetării………………………………………………………….……..31
1.1. Ipotezele şi obiectivele cercetării………………………………..………..……31
1.2. Metode şi tehnici de cercetare……………………………………...…………..32
1.3. Descrierea cercetării……………………………………………………….……33

4. 3
2. Studiu de caz 1……………………………………………………….…..…..........35
Studiu de caz 2.........................................................................................................38
Concluzii......................................................................................................................43
Bibliografie………………………………………………………………..…….....…44
Anexa 1………………………………………………………………….....................46
Anexa 2…………………………………………………………………...……….….47
Anexa 3.........................................................................................................................48

5. 4
INTRODUCERE
În ultimii ani a apărut un fenomen, relativ nou, pentru România şi
anume migraţia părinţilor. Creşterea şomajului, privatizarea, existenţa unei situaţii
materiale precare cauzate de lipsa banilor, duce de cele mai multe ori la incapacitatea
părinţilor de a acoperi nevoile familiei. De aceea tot mai mulţi români decid că e mai
bine să-şi părăsească familia pentru o perioadă şi pleacă să caute de lucru în alte ţări.
Sătuli de imaginea unei sărăcii crunte, ei pleacă în străinătate cu gândul de a le oferi
copiilor un trai mai bun. Aspectul cel mai grav al situaţiei constă în faptul că aceşti
copii scapă vizorului autorităţilor şi pot deveni victime ale abuzului şi exploatări.
Lucrarea urmăreşte scopul de a scoate în evidenţă problemele sociale cu
care se confruntă copii „abandonaţi“ temporar de părinţii lor plecaţi la muncă în
străinătate din satele Dijir şi Păntăşeşti. Migraţia părinţilor generează un nou factor
de risc – abandonarea temporară sau definitivă a copiilor. Aspectul cel mai grav al
situaţiei constă în faptul că aceşti copii scapă vizorului autorităţilor şi pot deveni
victime ale abuzului şi exploatări.
Mi-am ales aceasta temă deoarece mi-a atras atenţia tot mai multe
cazuri ale copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate din satul meu natal – Dijir
şi din satul în care locuiesc momentan – Păntăşeşti. Motivul principal al plecării
acestora este lipsa banilor, însă se observă o diferenţă majoră în ceea ce priveşte
nivelul de trai al cetăţenilor din cele două sate. Am observat schimbări majore de
comportament la copii a căror părinţi sunt plecaţi în străinătate şi care sunt lăsaşi în
grija bunicilor sau chiar să se descurce singuri. În primul capitol, obiectivul urmărit
a fost definirea conceptelor de bază: „migraţia părinţilor şi „abandonul copiilor”. De
asemenea, în acest capitol am abordat aceste două concepte şi din perspectivă
juridică. În capitolul al doilea, am evidenţiat fenomenul de migraţie care a avut un
impact semnificativ asupra evoluţiei institutului familiei, a valorilor, a normelor şi a
comportamentului copiilor care au părinţi plecaţi în străinătate. Migraţia duce la
modificări socio-economice şi culturale, ceea ce determină schimbări temporare sau
definitive ale realităţii umane, ale modului de viaţă şi ale personalităţii celor care
pleacă, dar şi ale celor rămaşi acasă.
Capitolul al treilea este destinat analizei comportamentului copiilor din
perspectivă psihologică, în sensul în care unul dintre părinţi este absent pentru o
perioadă mare de timp, familia îşi pierde abilitatea de a funcţiona într-o manieră

6. 5
sănătoasă. În capitolul al patrulea am evidenţiat necesitatea copilului de a fi protejat.
De asemenea am urmărit respectarea drepturilor copilului, nevoile acestuia şi
obligaţiile părinţilor cu privire la copil. Dacă sunt respectate şi satisfăcute nevoile
psihologice, atunci copiii devin mai puternici şi mai echilibraţi emoţional, mai
capabili să se adapteze unei lumi în (rapidă) transformare, mai apţi (poate chiar mai
fericiţi...) să trăiască împreună cu ceilalţi.
ABREVIERI
Art. Articol
D.G.A.S.P.C. Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;
ONG Organizaţii neguvernamentale
S.P.A.S. Servicii Publice de Asistenţă Socială;
R.E.I. Raportul de evaluare iniţială

7. 6
1. CONCEPTELE CHEIE FOLOSITE
1.1. DEFINIREA CONCEPTELOR CHEIE
Conceptul de abandon istoric – izvodit de Nicolae Iorga în scrierile sale de
sociologie istorică, pentru a desemna desolidarizarea populaţiilor faţă de istoria dominatoare,
potrivnică intereselor de afirmare şi conservare a fiinţei lor colective…Într-o accepţie
secundară abandonul istoric are şi sensul unei atitudini de toleranţă colectivă aparentă faţă de
o pătură şi un sistem de dominaţie…1
In sens larg abandonul copilului reprezintă acţiunea prin care un copil este părăsit,
lăsat fără îngrijire de către părinţii săi sau de către persoane care au obligaţii legale de
întreţinere faţă de copil.(Pop Luana, 2002, p.81) Din punct de vedere juridic, abandonul
copilului reprezintă o hotărâre judecătorească luată ca urmare a faptului ca părinţii s-au
dezinteresat, în mod vădit, de copil o perioadă mai mare de 6 luni.2
Potrivit prevederilor Legii 272/2004 prin copil se înţelege persoana care nu a împlinit
vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii.3
Prin copil în dificultate se înţelege,potrivit art. 1, alin. 2 din Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului,nr. 26/1997, acel copil ale cărui dezvoltare, securitate sau integritate fizică sau
morală sunt periclitate. Acest concept este utilizat în România pentru definirea categoriilor de
copii care necesită protecţie şi asistenţă socială. În România situaţia economică a familiei pare
a fi principala cauză care generează imposibilitatea părinţilor de a-şi îndeplini
responsabilităţile privind creşterea şi educarea copiilor, ceea ce determină nevoia pregătirii
copilului de către colectivitatea din care acesta face parte. Disfuncţii ale familiilor, consumul
de alcool, constrângerile sociale, culturale şi/sau religioase reprezintă alte surse care
generează situaţia de dificultate pentru copil.4
Termenul de copil neglijat tinde să aibă o conotaţie puternic negativă, reprezentând
eşecul părinţilor sau al persoanelor cu obligaţii de întreţinere pentru copil în a asigura
îngrijirea necesară şi adecvată vârstei, incluzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, protecţia de
pericole, supravegherea adecvată stadiului de dezvoltare al copilului:educaţie, igienă şi
îngrijire medicală. Neglijarea copilului poate începe cu forme pasive de neîndeplinire a
1 Zamfir C., Vlăsceanu L. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coord.), Dicţionar de sociologie,Ed. Babel,
Bucureşti,
2 Legea 47/1993 privind declararea judecătorească a abandonului, art.1
3 Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, art.4, litera a
4 Pop, Luana Miruna (coord.), Dicţionar de politici sociale,Ed. Expert, Bucureşti, 2002, p. 2002

8. 7
obligaţiilor părinteşti de întreţinere care pot fi voite sau independente de voinţa părinţilor şi
până la forme de impunere forţată sau de privaţiuni care îmbracă forma abuzului.5
Conceptul de emigraţie reprezintă actul sau fenomenul părăsirii ţării sau regiunii
natale de către un individ sau grup de indivizi pentru a se stabili în alta tara. Fenomenul privit
nu prin prisma ţării de origine, ci din cea a ţării de destinaţie este cunoscut drept imigraţie.6
Conform legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, art.4,
litera b). prin familie se înţelege părinţii şi copii acestora. Tot în legea 272/2004 este definită
şi familia extinsă – copilul, părinţii şi rudele acestuia până la gradul IV inclusiv, la art.4 litera
c). Familia substitutivă este formată din persoanele, altele decât cele care aparţin familiei
extinse, care în condiţiile legii, asigură creşterea şi îngrijirea copilului.7
Un alt concept folosit în această lucrare este si fenomenul de migraţie care este
constituit din evenimente de deplasare a unor persoane sau grupuri sociale în afara comunităţii
lor de referinţă în vederea schimbării domiciliului stabil şi/sau locului de muncă principal.8
Migraţia reprezintă un fenomen ce constă în deplasarea unor mulţimi de persoane dintr-o
arie teritorială în alta, urmată de schimbarea domiciliului şi/sau de încadrarea într-o formă de
activitate în zona de sosire.9
Migraţia internaţională (externă) este, într-o măsură importantă, determinată de politicile
materializate în reglementări specifice în raport cu emigraţia şi, mai ales, cu imigraţia.
Migraţia internaţională reprezintă deplasările unor indivizi dintr-un stat în altul urmate de
schimbarea domiciliului si a locului de muncă obişnuit.10
Prin ocrotire părintească se înţelege totalitatea drepturilor şi obligaţiilor acordate de
lege părinţilor, care constă în creşterea, educarea şi pregătirea pentru viată a copilului minor.
Ocrotirea părintească se acordă copiilor pe tot timpul minorităţii ea presupune ca persoana sa
nu fi împlinit vârsta de 18 ani şi să nu aibă capacitate de exerciţiu deplină.
Reglementarea ocrotirii minorului prin părinţi se bazează pe o serie de principii:
a). părinţii trebuie să-şi exercite drepturile şi să-şi îndeplinească îndatoririle lor părinteşti
numai in interesul copilului;
b). executarea drepturilor şi îndeplinirea îndatoririlor părinteşti se face sub îndrumarea şi
controlul efectiv şi continuu al autorităţii tutelare;
5 Pop, Luana Miruna (coord.), Dicţionar de politici sociale,Ed. Expert, Bucureşti, 2002; p. 2002
6 http://www.irp.md/files/1205495040_ro.doc
7 Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, art.4, litera d
8 Sandu Dumitru, Sandu, Dumitru, Fluxurile de migraţie în România, Bucureşti, 1983; p.15
9 Zamfir, Cătălin, Stoica, Laura, O noua provocare:Dezvoltarea sociala,Ed. Polirom, Iaşi, 2006; p.355
10 Zamfir, Cătălin, Stoica, Laura, O noua provocare:Dezvoltarea sociala,Ed. Polirom, Iaşi, 2006; p. 285

9. 8
c). independenta sau separaţia patrimoniala în raporturile dintre părinţi si copiii lor e un alt
principiu al ocrotirii părinteşti care exprimă ideea ca părinţii nu au nici un drept asupra
bunurilor copiilor şi nici aceştia asupra bunurilor părinţilor în afară de dreptul la moştenire şi
întreţinere;
d). conţinutul ocrotirii părinteşti nu diferă după cum copilul e din căsătorie, din afara ei sau
din adopţie;
e). părinţii sunt egali în ceea ce privesc drepturile şi îndatoririle faţă de copilul lor;
Protecţia specială a copilului reprezintă ansamblul măsurilor,prestaţiilor şi
serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea
părinţilor săi sau a celui care în vederea protejării intereselor sale nu poate fi lăsat în îngrijirea
acestora.11
1.2 Abordare din perspectivă juridică
Emigrantii – Legislatie
Legea 156/2000 republicata privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în
străinătate.
Legea 250/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii
nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.
Constituţia României actualizată şi republicată în Monitorul oficial nr. 767 din 31
octombrie 2003. ARTICOLUL 17 -Cetăţenii români în străinătate.
Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi
îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară.
Legea 156 din 2000 republicata privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în
străinătate, publicată în Monitorul Oficial nr. 291 din 5.5.2009.
Art. 36 Legea 248/2005 Stabilirea domiciliului în străinătate Exercitarea dreptului la liberă
circulaţie în străinătate.
Art. 30 Legea 248/2005 Condiţiile exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate de
către cetăţenii români Exercitarea dreptului la liberă circulaţie în străinătate.
Constitutia Romaniei- ARTICOLUL 16 Egalitatea în drepturi Dispoziţii comune.
Decizia CCR Nr. 608 din 4.11.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 17
alin. 1 lit. a) din Legea nr. 248/2005 - regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în
străinătate, precum şi ale art. 23 alin. 2 din Legea nr. 272/2004.12
11 Onica Chipea, Lavinia, curs, Legislaţia familiei si copilului,2007
12 http://legeaz.net/monitorul-oficial-14-2015/decizia-ccr-608-din-4112014

10. 9
Abandonul de familie – este fapta persoanei care, având obligaţia legală de
întreţinere faţă de o altă persoană o părăseşte …, expunând-o unor suferinţe materiale sau
morale…Săvârşirea acestei fapte afectează relaţiile de familie.13
Pericolul social pe care îl reprezintă abandonul de familie aduce atingere instituţiei familiei
care este considerată ca o valoare socială primordială în societatea românească. Pentru aceste
considerente, această infracţiune a fost incriminată şi sancţionată de legea penală. Delictul de
abandon de familie se pedepseşte cu închisoarea strictă de la un an la trei ani sau cu zile
amendă.
Legea nr. 272 din 26.06.2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului –
Mediul familial şi îngrijirea alternativă:
Art.30
oCopilul are dreptul să crească alături de părinţii săi ;
oPărinţii au obligaţia să asigure copilului, de o manieră corespunzătoare capacităţilor în
continuă dezvoltare ale copilului, orientarea şi sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a
drepturilor prevăzute în prezenta lege;
oPărinţii copilului au dreptul să primească informaţiile şi asistenţa de specialitate necesare
în vederea îngrijirii, creşterii şi educării acestuia;
Art.31
oAmbii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor;
oExercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere
interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în
special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea
creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea sa legală şi administrarea
patrimoniului său…
Art.32
Copilul are dreptul să fie crescut în condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică,
mentală, spirituală, morală şi socială. În acest scop părinţii sunt obligaţi:
Să supravegheze copilul;
Să coopereze cu copilul şi să îi respecte viaţa intimă,privată şi demnitatea;
Să informeze copilul despre toate actele şi faptele care l-ar putea afecta şi să ia în
considerare opinia acestuia;
13 Codul penal, art. 305, Noul Cod Penal actualizat 2016 - Legea 286/2009

11. 10
Ordinul 219/15.06.2006 – emis de secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru
Protecţia Drepturilor Copilului – privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare
a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în
străinătate. Serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) organizate la nivelul municipiilor,
oraşelor, comunelor şi sectoarelor capitalei le revin următoarele obligaţii:
- identificarea cazurilor de copii ai căror părinţi se află la muncă în străinătate;
- întocmirea Raportului de Evaluare Iniţială (REI);
- întocmirea Planului de Servicii;
- acordarea serviciilor de consiliere şi suport familiei/persoanei la care se află în
întreţinere copilul;
- sesizarea imediată a DGASPC cu privire la identificarea cazului în vederea instituirii
unei măsuri de protecţie specială pentru copilul care face obiectul Ordinului 216/2006;
- reevaluarea situaţiei acestor copii la fiecare 3 luni;
- întocmirea şi transmiterea situaţiei centralizată pe plan local a cazurilor copiilor ai
părinţi se află la muncă în străinătate;
- asigurarea acţiunilor de informare referitoare la posibilităţile legale de care pot
dispune părinţii care pleacă la muncă în străinătate, în vederea asigurării protecţiei fizice şi
juridice a copiilor care urmează să rămână în ţară;
- eliberarea dovezii din care să reiasă notificarea intenţiei părinţilor de a pleca la muncă
în străinătate.
Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţiei Copilului (DGASPC) le revin
următoarele obligaţii:
- au cazurile înaintate de către SPAS;
- propun Comisiei pentru Protecţia Copilului sau după caz, instanţei judecătoreşti
stabilirea unei măsuri de protecţie specială;
- întocmesc Planul Individualizat de Protecţie (PIP);
- monitorizează îngrijirea acordată copilului pe durata măsurii de protecţie;
- reevaluează împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie
specială şi propune după caz, menţinerea, modificarea sau încetarea acestora.14
Alte acte normative care reglementează modalităţile de abordare şi instrumentare a
cazurilor copiilor ai căror părinţi se află în străinătate sunt:
14 http://www.social2.ro/ROI%20DGASPC%20Sector%202%20actualizat%20iunie%202014.pdf

12. 11
Ordinul 286/06.07.2006 – emis de secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru
Protecţia Drepturilor Copilului – pentru aprobarea Normelor Metodologice privind întocmirea
Planului de Servicii şi a Planului Individualizat de Protecţie;
Codul familiei actualizat: Abrogat prin Legea 71/2011 - pentru punerea în aplicare a Legii
nr. 287/2009 privind Codul civil 01 octombrie 2011 Monitorul Oficial 409/2011
- Legea 288/2007 - pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/1953 – Codul familiei 08
noiembrie 2007 Monitorul Oficial 749/2007
Legea 40 din 31 martie 2011 (Legea 40/2011) pentru modificarea si completarea Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea dialogului social. Lege nr. 62/2011 - Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 322
din 10 mai 2011
H.G. nr. 683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, aprobate
prin H.G. nr. 384/2001;
Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice.15
15 http://www.asociatiaconect.ro/legislatie-migratie, accesat in data de 22.04.2016

13. 12
2.