Substantivul. Cazuri

1. Functii sintactice
NOMINATIV
1 - subiect - cine? ce? Victoria spală rufe.
2 - nume predicativ Robert este student.
3 - atribut substantival apozițional apoziție simplă sau dezvoltată.
Prietenul meu, Ionescu, este antrenor. (care?) Ionescu, prietenul meu, este antrenor.
4. element predicativ suplimentar
Pe Alina o vad studenta la Academia de Politie. (cum?)
* De obicei, apoziția se intâlnește în cazul N, indiferent de cazul substantivului determinat. Tot apoziții sunt și cuvintele
subliniate din enunțurile: Ei toți (eu unul, voi doi) au plecat la munte.
GENITIVUL
1 - nume predicativ - Caietul este al elevului.
2 - atribut substatival genitival
Sfârștul filmului a fast palpitant, (al cui? a cui? ai cui? ale cui?)
3 - atribut substantival apozițional
Casa lui Robert, adica a nepotului meu, a fast renovata.
4 - atribut substantival prepozitional
Lupta contra drogurilor trebuie continuata.
Mașina din fața blocului este noua. (care?)
N.B. - Prepozitii specifice genitivului: asupra, deasupra,contra,
impotriva, inaintea, inapoia, dedesubtul, indaratul, imprejurul.
- urmate de un substantiv, pronume sau numeral în genitiv:
Locutiuni prepozitionale specifice genitivului (sunt - din prepoziție + substantiv articulat cu articol hotărât
urmate de un substantiv, pronume sau numeral in genitive): în fața, în urma, în spatele, în dreapta, în
stânga, în inima, la marginea, în mijlocul, în ciuda, din cauza, din pricina, de-a lungul, în adâncul, în
susul, în josul, în dreptul, în fundul, în decursul, la începutul, la sfârșitul, pe vremea, în folosul etc.
*ATENTIE!
Să nu se confunde locuțiunile prepoziționale specifice genitivului cu locuțiunile adverbiale: în față, în spate, în mijloc sau
cu adverbele: deasupra, înainte, dedesubt, îndărat, împrejur etc.
5 - complement indirect Tinerii lupta împotriva corupției. (împotriva cui?)
6 - complement circumstantial de loc
Mașina s-a oprit în fața blocului. (unde?)
7 - complement circumstanțial de timp
Pe vremea bunicilor, oamenii erau mai credincioși. (când?)
8 - complement circumstanțial de mod
Pasărea zbura contra vântului. (cum?)
9 - complement circumstanțial de cauză:
N-am putut veni din cauza gerului. (din ce cauză?)
10 - complement circumstanțial de scop:
Am acționat în folosul copiilor. (cu ce scop?)
11 - complement circumstantial conditional:
In locul tatalui, eu te-aș fi pedepsit. (cu ce conditie?)
12 - complement circumstantial concesiv:
In ciuda frigului, eu tot am venit. (in ciuda cărui fapt?)
13 - element predicativ suplimentar: Îl știam contra fumatului. (cum?)
14 subiect (excepție): Ai casei sunt plecați în excursie.
DATIVUL
1 - atribut substantival (datival): Ionel este nepot mamei. (cui nepot?).
Somnul vameș vie ii.ț Nu știu cine-i este prieten vărului.
2 - atribut substantival prepozitional:
Succesul gra ie (mul umită, datorită) perseverenț ț ței a fost mare, (gra ie cui?)ț

2. N.B. Prepozitii specifice dativului: gratie, multumita, datorita, conform, contrar, anterior, posterior,
ulterior, potrivit asemenea, asijderea, aidoma.
3 - atribut substantival apozitional:
I-am adus colegului meu, lui Robert, un cadou valoros.
4 - complement indirect - cui?
I-am dat Adelei o carte. I = complement indirect anticipat (a ezat în fa a celuilaltș ț
c.i.)
Adelei i-am dat o carte, i = complement indirect reluat (a ezat dupa c.i.).ș
N.B. Complementele indirecte anticipate si reluate sunt exprimate numai prin forme neaccentuate
ale pronumelui personal in dativ si exista numai in prezenta altui complement indirect, fata de care este
pozitionat.
5 - complement circumstantial de loc (dativul locativ):
Puii stau lipiți pământului. Stai locului! (unde?)
6 - complement circumstantial de mod:
El a procedat conform planului. (cum?)
7 - complement circumstantial concesiv:
Contrar a eptarilor,ș a luat nota mica, (in ciuda cărui fapt?)
8 - complement circumstantial de cauza:
Accidental s-a produs datorita intre ineriiț defectuoase a mașinii. (din ce cauza?)
9 - nume predicativ: Copilul este aidoma părin ilor.ț
ACUZATIVUL
1 - complement direct - pe cine? ce?
L-am vazut pe tata. L = complement direct anticipat (este
c.d. a ezat în fa a celuilalt complement direct)ș ț
Pe tata l-am vazut. L = complement direct reluat (este a ezatș
c.d. după celălalt complement direct)
Se aplică aceea i regula ca la complementele indirecte reluate si anticipate din cazul dativ.ș
2 - complement indirect - cu cine? cu ce? in cine? in ce? de la cine? de la ce? de cine? de ce ? pentru cine? pentru ce?
despre cine? despre ce? la cine? la ce?
Mă tem de furtună.
Vorbim despre coalăș .
Am primit de la un coleg o felicitare.
N.B. După GALR, complementele indirecte din Ac. se numesc complemente prepozitionale (vezi capitolul D,
punctul 2.12.4,.
3 - complement de agent - este cerut numai de un verb la diateza pasiva sau de un
participiu și răspunde la întrebarile: de cine?, de către cine?: Andrei a fost anuntat de colegi sa
plece. de cine a fost anunta ?ț
Povestea citita de Andrei a fost frumoasa. de cine citita?
Exercițiul a fost rezolvat de elevi. de către cine?
4 - subiect (precedat de prepozi ia simplaț la, cu valoare cantitativă
multă, mulți, multe): In timpul furtunii au cazut la frunze! - cine'
A venit la lume in pia ă!ț
5 - atribut substantival prepozi ionalț - care?, ce fel de?
Cartea de citire este pe masa. Curtea de lanea bloc este mare.
6 - atribut substantival apozi ionalț
Am felicitat-o pe prietena mea, adica pe Adela.
De retinut: daca atributele substantivale apozitionale in genitiv, dativ si acuzativ nu au acelasi caz ca
si partea de propozitie din fa a lor, atunci sunt apozitiiț neacordate si au cazul nominativ:
I-am dat lui Andrei, colegului meu, un caiet nou.
c.i. - subst. in D. apoz. in D. (acordata)
Cartea lui Andrei, a colegului meu este noua. atr., subst. in G. apoz. in G. (acordata)

3. L-am vazut pe Andrei, pe colegul meu.
c.d. /subst. in Ac. apoz. in Ac. (acordata)
Dar I-am dat lui Andrei, colegul meu, un caiet.
caz. D. apoz. in N. (apozitie neacordata)
Cartea lui Andrei, colegul meu, este nouă.
Cartea lui Andrei, colegul meu, este noua.
caz. G. apoz. in N. (neacordata)
L-am vazut pe Andrei. colegul meu.
caz. Ac. apoz. in N. (neacordata)
8. complement circumstantial de timp (când? De când? Până când? Cât timp?)
M-am întors acasă la prânz.
Sosesc acasă într-o săptămână.
Te a teptș până în martie.
O săptămână stau la munte.
9. complement circumstantial de loc (unde ? de unde? Până unde? Încotro?)
Avionul vine de la Paris. - de unde?
Andrei sta dincolo de Piata Unirii. - unde sta?
Avionul pleaca spre Paris. - incotro?
10. complement circumstantial de mod (cum? Cât? În ce fel? În ce mod?)
Elena a plecat fără umbrelă.
Andrei este înalt cât bradul.
Ma ina merge brici.ș
11. Complement circumstantial de scop – Cu ce scop?
Am fost în pia ă după cumpărături.ț
Învă mult pentru examen.ț
12. complement circumstantial de cauză – Din ce cauză?
Înghe de frig. / Este negru de supărare.ț
13. complement circumstantial conditional (cu ce condi ie?)ț
Fără efort, nu vei reu i în via ă.ș ț
14. Complement circumstantial concesiv (în ciuda cărui fapt? În pofida cărui fapt?)
Cu toate rela iileț , tot nu a izbutit.
15. Complement circumstantial consecutive(care e urmarea faptului că?)
Cei doi colegi se în elegț de minune.
16 - element predicativ suplimentar - cum?
L-am luat drept nebun. A venit la școala ca director.
ÎI credeam din provincie. A intrat cu sapca in cap.
A venit la noi in calitate de specialist.
L-am visat in chip de inger.
VOCATIVUL:
1. exprima o chemare, o adresare, un ordin, o rugaminte si substantivele in vocativ nu au functie sintactica.
2. substantivele in vocativ pot avea totu i func iș ț a sintactica de atribut substantival apozitional in vocativ: - dupa un alt
vocativ:
Bade Ioane, tanti Maria, nene Vasile, veniți la noi!
Ai reușit și tu, băiatule, la examen. Te chem și pe tine, Vasile, la ziua mea.
* Vocativul are forme identice cu nominativul, sau are forme proprii:
-forme identice: - Mama! Tata!
- forme specifice: - Băiete! Bunico!
Vocativul folosit singur formeaza o propoziție neanalizabila:

4. - Ioane, / striga mama. 2
/ 1 -PP; 2-P inc
Cuvintele care insoțesc un substantiv in vocativ (substantive, adjective, pronume, numerale) au funcție sintactica
proprie:
- Copilul meu drag, bine ai venit!
- copilul = substantiv in V., făra funcție sintactica;
- meu = atr. adj. / adjectiv pronominal posesiv in V.;
- drag = atr. adj. / adj., variabil propriu-zis, in V.
N.B. In analiza sintactico-morfolopicd a subst., se vor evidentia
toate caracteristicile acestuia (categoriile gramaticale).
Deci: - functia sintactica, exprimat yrin substantiv;
- felul (comun sau proyriu);
- forma (simplu, compus sau locutiune substantivală):
- genul, numarul, cazul, articulat sau nearticulat, precedat de prepozitie (daca este).