Materialul cuprinde noțiunile teoretice despre verb necesare unui elev de clasa a VII-a.

1. VERBUL
NOȚIUNI TEORETICE
CLASA A VI-a
Prof. Cristina Popa
Școala gimnazială ,,George Enescu”, Năvodari,
Constanța

2. VERBUL
Verbul este partea de vorbire
flexibilă care exprimă acţiunea,
starea sau existenţa.

3. CLASIFICAREA VERBELOR
 Verbe predicative – au înţeles de sine
stătător şi pot forma singure un predicat
verbal când se află la un mod personal.
 Mincinosul când spune adevărul se
îmbolnăveşte.
 Fă în aşa fel încât să mergi unde ţi-ai
propus.

4. CLASIFICAREA VERBELOR
 Verbe nepredicative – nu au înţeles de sine
stătător şi nu pot forma singure predicat, ci
împreună cu alte cuvinte:
 Verbele copulative – formează predicat
nominal împreună cu o altă parte de vorbire cu
funcţie de nume predicativ.
 Din categoria verbelor copulative fac
parte: a deveni, a fi, a ieşi, a se face, a
rămâne, a ajunge, a părea, a însemna, a se
naşte, a se chema, a se numi.

5. CLASIFICAREA VEBELOR
 Verbele auxiliare – ajută la formarea
modurilor şi timpurilor compuse, dar şi a
diatezei pasive.
 Sunt verbe auxiliare: a fi, a avea, a vrea
(a voi).

6. CLASIFICAREA VERBELOR
 1. Verbe personale – verbele care au forme
pentru toate persoanele:
 am mâncat (I, sg.), a venit (III, sg.) plecaţi (II, pl)
 2. Verbe unipersonale – au forme doar pentru
persoana a III-a şi exprimă acţiuni atribuite unor
fenomene ale naturii, păsări, animale, planete: a
miorlăi, a necheza, a răsări, a guiţa, a cotcodăci,
a oua, a clămpăni, a măcăi,a latra, a mieuna.
 3. Verbele impersonale – autorul acţiunii nu poate
fi identificat; acţiunea nu este făcută de o
persoană; au formă numai pentru persoana a III-a
singular: a trebui, a se cuveni, a se înnopta, a
tuna, a fulgera.
 Iarna se înnoptează devreme.
 Plouă cu găleata.

7. TRANZITIVITATEA
 1. Verbe tranzitive – verbele care au
capacitatea de a realiza o relaţie cu un
complement direct: a zice (ceva), a vedea
(ceva), a mânca (ceva), a auzi (ceva), a
face (ceva)
 2. Verbe intranzitive – care nu au
capacitatea de a realiza o relaţie cu un
complement direct: a călători, a aminti, a
privi, a deveni, a exista

8. CONJUGAREA VERBELOR
 Conjugarea verbelor reprezintă forma acestora de infinitiv, aşa
cum o găsim în dicţionar:
 a. verbe de conjugarea I – terminate în a : a mânca, a
pleca, a preda
 b. verbe de conjugarea a II-a – terminate în ea : a bea, a
vrea, a avea
 c. verbe de conjugarea a III-a – terminate în e : a scrie, a
rămâne, a ţine, a bate
 d. verbe de conjugarea a IV-a – terminate în i / î : a citi, a veni,
a coborî, a urî


9. MODURILE VERBALE
 Moduri personale
 Modul indicativ
 Modul conjuctiv
 Modul condiţional-optativ
 Modul imperativ

10. MODURILE VERBALE
 Moduri nepersonale
 Modul infinitiv
 Modul supin
 Modul gerunziu
 Modul participiu

11. MODUL INDICATIV
 a. Timpul imperfect b. Timpul perfect compus
 (eu) adunam (eu) am adunat
 (tu) adunai (tu) ai adunat
 (el/ea) aduna (el/ea) a adunat
 (noi) adunam (noi) am adunat
 (voi) adunaţi (voi) aţi adunat
 (ei/ele) adunau (ei/ele) au adunat

 c. Timpul perfect simplu d. Timpul mai-mult-ca-perfect
 (eu) adunai (eu) adunasem
 (tu) adunaşi (tu) adunaseşi
 (el/ea) adună (el/ea) adunase
 (noi) adunarăm (noi) adunaserăm
 (voi) adunarăţi (voi) adunaserăţi
 (ei/ele) adunară (ei/ele) adunaseră

12. MODUL INDICATIV
 e. Timpul prezent
 (eu) adun (eu) scriu
 (tu) aduni (tu) scrii
 (el/ea) adună (el/ea) scrie
 (noi) adunăm (noi) scriem
 (voi) adunaţi (voi) scrieţi

13. MODUL INDICATIV
 f. Timpul viitor g. Timpul viitor anterior
 (eu) voi aduna (eu) voi fi adunat
 (tu) vei aduna (tu) vei fi adunat
 (el/ea) va aduna (el/ea) va fi adunat
 (noi) vom aduna (noi) vom fi adunat
 (voi) veţi aduna (voi) veţi fi adunat
 (ei/ele) vor aduna (ei/ele) vor fi adunat

14. MODUL CONJUCTIV
 a. Timpul prezent b. Timpul perfect
 (eu) să adun (eu) să fi adunat
 (tu) să aduni (tu) să fi adunat
(el/ea) să adune (el/ea) să
fi adunat
 (noi) să adunăm (noi) să fi adunat
 (voi) să adunaţi (voi) să fi adunat
 (ei/ele) să adune (ei/ele) să fi adunat

15. MODUL CONDIŢIONAL-OPTATIV
 a. Timpul prezent b. Timpul perfect
 (eu) aş aduna (eu) aş fi adunat
 (tu) ai aduna (tu) ai fi adunat
 (el/ea) ar aduna (el/ea) ar fi adunat
 (noi) am aduna (noi) am fi adunat
 (voi) aţi aduna (voi) aţi fi adunat
 (ei/ele) ar aduna (ei/ele) ar fi adunat

16. MODUL IMPERATIV
 are forme numai la persoana a II-a, singular şi plural
 Formă afirmativă Formă negativă
 Adună! Adunaţi! Nu aduna! Nu
adunaţi!

 Observaţie!!!!
 Forma negativă a modului imperativ, numărul singular se formează:
 Negaţia NU + infinitivul verbului
 De exemplu: Fă! Nu face!
 Du! Nu duce!
 Zi! Nu zice!

17. MODUL INFINITIV
 a. Timp prezent b. Timpul perfect
 a aduna a fi adunat
 FUNCŢII SINTACTICE
 a. Subiect A munci este o datorie.
 b. Nume predicativ A învăţa înseamnă a munci.
 c. Complement direct Nu putem pleca.
 d. Complement indirect Suntem datori a ne ajuta.
 e. Atribut verbal Şi-a exprimat dorinţa de a munci.
 f. Complement circumstanţial de mod A plecat fără a ajuta.
 g. Complement circumstanţial de timp A predat lucrarea înainte de a
termina.

18. MODUL GERUNZIU
 se formează prin adăugarea sufixului -ind sau -ând
 adunând scriind
 neadunând nescriind
 FUNCŢII SINTACTICE
 Subiect Se aude cântănd
 Atribut verbal Cu ochii lucind părea un demon.
 Complement direct Aud trosnind copacii.
 Complement indirect Negustorul nu mai făcea faţă aducând alte
costume.
 Complement circumstanţial de timp Ajungând acasă, m-am apucat de
lucru.
 Complement circumstanţial de mod Mergea schiopătând.

19. ATENȚIE! Gerunziu acordat
 Modul gerunziu poate avea valoare
adjectivală, atunci când se acordă în gen,
număr şi caz cu substantivul determinat,
îndeplinind funcţia sintactică de atribut
adjectival.
 Coşurile fumegânde se zăresc în depărtare.

20. MODUL PARTICIPIU
 a aduna → adunat, adunată, adunaţi, adunate
 a scrie → scris, scrisă, scrişi, scrise
 VALORILE ŞI FUNCŢIILE SINTACTICE ALE
MODULUI PARTICIPIU
 valoare adjectivală
 Atribut adjectival Soldatul rănit este el.
 Nume predicativ Soldatul este rănit la picior.
 valoare adverbială
 Complement circumstanţial de mod A vorbit răspicat

21. MODUL SUPIN
 se formează din participiu, precedat de o prepoziţie simplă sau
compusă: de, la, pentru, cu, din, fără, după, despre, în
 de adunat, la adunat, pentru adunat, din adunat, fără adunat,
după adunat, despre adunat
 de scris, la scris, pentru scris, din scris, fără scris, din scris,
după scris, despre scris
 FUNCŢII SINTACTICE
 Subiect Este uşor de făcut.
 Nume predicativ Iarba este de cosit.
 Atribut verbal Cartea de citit mi-a plăcut.
 Complement indirect S-a săturat de umblat.
 Complement direct Ne-a dat de citit.
 Complement circumstanţial de loc A adus vitele de la păscut.

22. SUCCES!