„Am prieteni… Doar ca tu n-ai crede ca exista.“
La fel ca multor autori de fictiune, lui Megan Crewe ii este mai greu sa scrie despre ea insasi decat sa-si imagineze povesti. Iata totusi cateva lucruri definitorii: locuieste la Toronto, in Canada, impreuna cu sotul ei si doua pisici, se ocupa de copii si tineri cu nevoi speciale si, desi pana acum nu a fost cazul, nu s-ar da inapoi sa-si faca un prieten printre fantome, daca s-ar ivi ocazia.
Mai las-o moale cu fantomele este romanul ei de debut.
Departe de ochii muritorilor, intr-o lume de umbre si primejdii, are loc o apriga lupta pentru putere. Dupa secole de stabilitate, echilibrul dintre Curtile zanelor a disparut si Irial, stapanitorul Curtii Intunecate se lupta sa-si tina unite zanele rebele si devenite recent foarte vulnerabile. Daca nu va reusi, vor urma varsari de sange si multa brutalitate. La 17 ani, Leslie nu stie nimic despre zane si intrigile lor. Cand se simte atrasa de un prea frumos tatuaj format din ochi si aripi, nu stie decat ca si-l doreste din tot sufletul, convinsa ca va fi un simbol tangibil al schimbarilor pe care si le doreste cu disperare in viata ei. Tatuajul va aduce schimbari, dar nu cele la care visa Leslie, ci schimbari sinistre, profunde, care vor fi mai mult decat simbolice. Aceste schimbari ii vor apropia pe Leslie si pe Irial, atragand-o pe Leslie tot mai adanc in taramul zanelor, unde, incapabila sa reziste farmecelor acestei lumi, va fi expusa multor pericole.
Joan wolf impărăteasă fără să vrea (povestea de dragoste a esterei)Ade MA
Ai citit-o ca pe o istorisire biblica despre curaj. Retraieste-o acum ca pe o tulburatoare poveste de dragoste.
Ea - o fata simpla pusa in fata unei alegeri imposibile. El - un rege magnific, dar cu o inima singuratica.
Iubirea lor a fost surpriza divina care a schimbat cursul istoriei. Mult indragita poveste a Esterei prinde viata din nou in acest roman captivant, ce vibreaza de mister, intriga si romantism.
2. Parte secundara de propoziţie
Determina un verb, un adjectiv, un
adverb sau o interjecţie
Poate fi circumstantial sau
necircumstantial
3. Complementul
Definiţie:
Complementul este partea secundară de propoziţie, care
determină un verb.
Un verb poate fi determinat de unul sau mai multe
complemente.
Exemplu: ,, De dimineaţă, Alina merge repede spre şcoală.
Identificaţi complementele!
Recunoaste termenul regent :
El scrie repede.
Aşa era mama... plină de minunaţii.
Stă departe de tine.
Iată câştigătorul!
4. Precizează funcţia sintactică a
cuvântului colega
O văd pe colega mea.
Am discutat despre o colegă.
A sosit după colega mea.
S-a asezat lângă colega mea.
Se comportă precum colega mea.
7. Fisa de lucru nr. 2
Alcătuieşte propoziţii în care cuvintele:
dimineaţa, vara, o seară
să fie, pe rând, subiecte şi complemente;
indică felul complementului din fiecare
propoziţie.
8. Complementul direct
Elemente regente:
Complementul direct determină:
a) .................................... Ex: I-am scris o scrisoare Alinei.
b) ................................... Ex: Iat-o pe Ancuţa!
Se exprima prin:
a) ................................ Ex: Vreau o prajitură.
b) ................................ Ex: L-am ajutat pe el la teme.
c) ................................ Ex: Îl aud pe al meu.
d) ............................... Ex: Pe al doilea l-am văzut.
e) ............................... Ex: Au început a râde.
f). ............................... Ex: Am auzit bătând la uşă.
g) ................................ Ex: Am de scris pentru mâine.
9. Complementul direct
arată obiectul asupra căruia se exercită direct
acţiunea verbului
Întrebări: pe cine ? ce ?
Exemple: Am rugat-o pe Maria să mă ajute la
teme.
Am citit cartea pe care mi-ai împrumutat-o.
10. Complementul indirect
Elemente regente:
Complementul indirect determină:
a) ................................... Ex: I-am promis mamei că o ajut.
b) ................................... Ex: E vai de ei!
c) ................................... Ex: Pomul e plin de flori.
d) ................................... Ex: Casa era departe de sat.
Se exprima prin:
a) ................................ Ex: Lui Ion i-am dat cartea.
b) ................................ Ex: Lui i-am dat cartea.
c) ................................ Ex: Vorbeam despre dumnealui.
d) ............................... Ex: Primului i-a fost acordat premiul.
e) ............................... Ex: A năvălit asupra duşmanului.
f) ............................... Ex: Datorită părinţilor s-a însănătoşit rapid.
11. Complementul indirect
arată obiectul asupra căruia se răsfrânge
indirect acţiunea verbului
Întrebări: cui?, la cine?, la ce?, cu cine? cu ce?,
despre cine?, despre ce?,pentru cine?,pentru
ce?
Exemple: I-am dat Ioanei caietul meu.
Vorbim mereu despre planurile de viitor.
12. Complementul circumstanţial
de loc
Complementul circumstanţial de loc determină:
a) ................................. Ex; Se duce acolo.
b) ................................. Ex: Hai la şcoală!
c) ................................. Ex: Dă-mi cartea luată din raft.
Se exprimă prin:
.a................................ Ex: Nu mai stau aici.
b) ............................... Ex:S-a oprit înaintea maşinii lui.
c) ............................... Ex: Se îndrepta către cei trei.
13. Complementul circumstanţial
de loc
arată locul în care se petrece acţiunea.
Întrebări: unde? de unde ? până unde ?
încotro?
Exemple: Vom merge la munte.
Până acolo drumul este foarte lung.
14. Complementul circumstanţial
de loc
Elemente regente:
Complementul circumstanţial de loc determină:
a) .................................
Ex; Se duce acolo.
b) .................................
Ex: Hai la şcoală!
c) .................................
Ex: Dă-mi cartea luată din raft.
Se exprimă prin:
a) ................................. Ex: Nu mai stau aici.
b) .................................. Ex: Merge de colo până colo.
c) .................................. Ex: Plec repede la şcoală.
d) .............................. Ex: S-a aşternut drumului.
e) ............................... Ex:S-a oprit în faţa lui.
f) ............................... Ex: Se îndrepta către cei trei.
g) …………………………………. Ex:În preajma amândurora se adunaseră
oamenii.
15. Complementul circumstanţial de
mod
arată felul, modul în care se desfăşoară
acţiunea
Întrebări: cum? în ce fel? cât?
Exemple: Urmăresc cu atenţie
explicaţiile profesorilor.
Rezolv foarte repede acest exerciţiu.
16. Complementul circumstanţial
de mod
Elemente regente:
Complementul circumstanţial de mod determină:
a) .................................... Ex: Mergem repede acasă.
b) ................................... Ex: Hai mai repede!
c) ................................... Ex: Era roşie ca focul.
d) ................................... Ex: Zboară lin ca vântul.
Se exprimă prin:
a) ................................. Ex: Mergea încet, cu grijă,
şchipatând.
b) ................................ Ex: Grupul se împărţi în două.
c) ............................... Ex: A plecat fără a spune nimic.
d) ............................... Ex: El trânteşte uşa : buf!
17. Complementul circumstanţial
de timp
Elemente regente:
Complementul circumstanţial de loc determină:
a) .................................... Ex: Au trecut de atunci mulţi ani.
Se exprimă prin:
a) ................................ Ex: Azi voi veni la tine.
b) ................................ Ex: Trei ani am fost plecat din ţară.
c) ................................ Ex: De mic, iubea pictura.
d) ............................. Ex: Înainte de a pleca, şi-a luat
rămas bun.
e) ............................... Ex: Fiul craiului încălecând, îl netezeşte pe coamă.
18. Complementul circumstanţial de
timp
arată timpul în care se petrece acţiunea.
Întrebări: când?, de când ?, până când?,
cât timp?
Exemple: Mâine voi pleca la bunici.
Din iulie până în august voi fi la mare.
